Page 6 - 1956-02
P. 6
"Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Hr
inaşKc<u;''Mţ>f»i ixszyi&visaci
pe luna februarie Consfătuiri Din necazurile unei şcoli
ale corespondenţilor
voluntari Mă numesc Şcoala medie m ixtă ma- lare a apaduclelor, ne-a cauzat şi alic
ghiară din Deva. Datorită unor negii- neplăceri. Bunăoară, înainte de a fi in-
Pregătirea răsadniţelor •fc ? & jenţe, nu mă bucur de condiţii cores- cepută ea, aveam şi eu un trotuar care
şi semănatul
LA SUÂ punzătoare pentru buna funcţionare. Şi lega restul clădirilor şcolii cu bucătăria,
In ziua de 22 ianuarie a.c., redac acest lucru n-aşi putea spune cu pre- Acum însă nu-l mai am. Acesta a fost
ţia ziarului „Drumul socialismului“
Pregătirea seminţelor transportat din toamnă, trebuie transpor în colaborare cu Comitetul raional de cizie din cauza cui anume mi se întîm - com plect acoperit cu păm întul scos din
tat în întregime acum, iarna. Pentru a partid Ilia, a organizat o consfă
ou -şi pierde calităţile sale de îngrăşământ tuire unde au participat peste 95 co plă. Eu cred, că mi se întîm plă din şanţurile construite pentru instalarea ţe-
complect, gunoiul se aşează în grămezi respondenţi voluntari.
mari şi bine îndesate la capul locului, se cauza mai multora. In primul rînd, cred vilor. Să vezi acum spectacol cînd e
acoperă ou un strat de paie şi pe urmă Pe lîngă părţile pozitive, consfă
cu unul de pământ în grosime de 20 cm. tuirea a scos în evidenţă pe de o că pentru toate neajunsurile în care mă timpul mesei. Adevărate exerciţii de e-
parte lipsurile redacţiei în problema
Gunoiul se împrăştie pe teren numai în muncii cu corespondenţii, iar pe de zbat acum, e vinovată însăşi conduce- chilibristlcă. Pe parcursul distanţei din-
ziua cînd se face oulltivaţîa, sau arătura altă parte, slaba preocupare a comi
de primăvară pentru a fi îngropat ime tetului raional de partid şi a orga rea, sau mai precis direcţiunea care răs- tre bucătărie şi restul de clădiri sînt a-
diat sub brazdă. nizaţiilor de bază în direcţia creş
terii şi educării acestora. In cadrul punde de mine. Şi de ce ? In loc să-m i şezate nişte cărămizi din loc în loc şi
discuţiilor purtate, corespondentul
Stoichiţoiu Mircea a făcut propunerea analizeze ju st nevoile, în loc să-m i cer- să m ori de rîs văzînd bucătăresele cum
ca redacţia să trateze în coloanele
ziarului şi -materiale ideologice care ceteze cu claritate cerinţele ce stau în se balansează păşind în ritm de balet
sînt căutate de cititori. De asemenea,
tovarăşul Homorodeanu de la gos faţa mea şi, să le orînduiască în orăi- cu castroanele în mînă, pe această cără-
podăria de stat din Lăpuşnic, a pro
pus ca redacţia să publice mai des, nea urgenţei, aceasta s-a apucat să cea- ruie ciudată. Mai aveam eu şi o alee
materiale de specialitate din dome
niul agriculturii, din care ţăranii co ră a m i se executa o serie de lucrări, înainte, destul de frumoasă. A.cum n-o
lectivişti şi individuali să înveţe ca
Renizuirea şi repararea re sînt căile de creştere a producţiei care mai de care mal complicate şi de mai am nici pe asta. O bună parte din
agricole.
maşinilor şi uneltelor mai lungă durată. In acest fel au fost ea a început a se dărîma din cauza
Una din problemele discutate la
consfătuire a fost şi felul cum se difu în cepu te: instalarea corespunzătoare de şanţurilor săpate de-a lungul. Trebuie
zează presa în raionul Ilia. In aceas
agricole tă direcţie, mulţi dintre corespondenţi fire electrice,' săparea şanţului pentru să recunosc însă că la mai m ulte insis-
au arătat lipsa de răspundere a unor
In consul acestei luni, gospodăriile de In această lună trebuie terminată pre factori poştali în ce priveşte difuza instalarea apeductelor şi construirea u- tenţe tovarăşii din conducerea trustului
a'iat, gospodăriile anexe şi cele coieotive, gătirea inventarului necesar în campania rea presei la sate. Privind felul
întovărăşirile şi ţăranii muncitori ou gos agricolă de primăvară. Toate uneltele şi cum lucrează difuzorii voluntari din nul zid care să mă împrejmuiască. Aşa s-au hotărît să „întreprindă“ totuşi ce-
podării individuale, vor pregăti întreaga maşinile agricole, îneapînd de la foarfecă întreprinderi şi instituţii, consfătui
cantitate de seminţe necesară în campania de tăiat viţa de vie şi pînă la tractoare, In această perioadă, grădinarii trebuie rea a scos la iveală de asemenea sla s-a făcut că toate aceste lucruri au fost va. Şi fiindcă s-au hotărît apoi nici n-au
de primăvară. Calitatea seminţelor, s-ar trebuie să fie reparate. Gospodăriile co să grăbească lucrările de construire a ba preocupare a acestora în mărirea
putea spune că hotărăşte soarta recoltei. lective, întovărăşirile agricole şi ţăranii tocurilor noi de răsadniţe şi repararea continuă a numărului de abonamente. începute. Zic începute, dar nu pot zice stat m ult pe gînduri şl au trimis o
Orioît am lucra pământul de bine, oricât muncitori ou gospodării individuali©, în celor vechi. Se vor ocupa ou înlocuirea Mulţi corespondenţi voluntari, în cu-
1-iarn îngrăşa, sau orioît am întreţine da' cazul oînd le lipsesc unele unelte şi ma ochiurilor sparte de la geamuri şi vor vîntul lor, şi-au luat angajamentul şi terminate. Tovarăşul Chirică de la pompă cu ajutorul căreia să scoată apa
bine culturile, dacă s-a însămânţat să şini, le vor procura de la cooperative sau procura rogojinile. de a scrie în viitor cu regularitate
mânţă bolnavă, infectată sau fără putere le vor închiria de la centrele de maşini ziarului, ilustrînd în scrisorile ce le- secţia de învăţăm înt a sfatului popular din şanţuri şi apoi să purceadă din nou
de încolţire, plantele nu se vor putea agricole. Muncitorii şi tehnicienii de la La locul fixat pentru răsadniţe se va trimit redacţiei, eforturile oamenilor
dezvolta în bune condiţiuni şi nici nu S.M.T.-uri, centre mecanice şi atelierele transporta bălegarul de grajd neputre-zit, muncii din toate domeniile de acti regional, în loc să studieze la rîndul la lucru. Dar, pînă acuma s-au mărginit
vor putea da rod bogat. mecanice din gospodăriile le stat trebuie de preferat cel de cal, pentru că este cel vitate, în lupta pentru traducerea în
să-şi intensifice munca pentru terminarea mai bun, menţinând o temperatură de viaţă a Directivelor celui de-al IT-lea său diversitatea de propuneri făcute de numai la a trim ite pompa. A ltceva nv-
De aceea se cere o mare grijă la pre reparaţiilor La tractoare şi maşini agricole 30-35 grade timp de 35-45 de zile. In Congres al partidului.
gătirea seminţelor. Ele trebuie alese din în bune condiţiuni, înicît la ieşirea în cursul lunii se vor semăna în răsadniţe către direcţiunea ce mă administrează, a au mai făcut nimic. Pompa despre care
soiurile cele mai bune, rezistente la boli oump să nu se ivească defectări. legumele timpurii.
şl oare s-au dovedit a fi productive. Să socotit că e mai comod să cadă. de a- este vorba zace şi acuma într-o margine
mânţa trebuie să fie sănătoasă, curată, să L l l C r a v i IU l i v a d a ClG p O T lll
aibă greutate heotcaitrică eît mai mare cord, cu toate acestea. De fapt aşa e a curţii, nefolosită, ruginită, bătută de
şi nu prea multă umiditate. Nici un bob
de sămânţă nu trebuie însămânţat fără să dumnealui „om bun“, „înţelegător“, „pîî- vînturi şi ploi.
fie curăţat cu selectorul, triorul sau vân
tur ătoarea şi pe. urmă traltat. nea lui dumnezeu“. Adică m ă rog, de Şl m ai am eu un necaz, aş putea spu-
Sămînţa de porumb trebuie aleasă de ce să închidă în scoarţele unei „plani- ne destul de mare. E vorba despre anu-
pe ştiuleţi sănătoşi, ou rânduri drepte,
bine închegaţi. Seminţele de la ambele ficări" oarecare, soarta unei şcoli ? Nu, m ite acţiuni de curăţenie ce îmi tre-
capete ale ştiuietului se înlătură folcsin-
du-se numai cele de la mijlocul lui. ăumnealui nu face asemenea lucruri, bule făcute. Despre acest lucru ştie
Practica a dovedit că sămînţa de porumb
hibridă aduce sporuri însemnate în re Aşa că a aprobat tot ce directorul şco- prea bine şi tovarăşul Bîrţan, preşe-
coltă. De aceea este bine ca gospodăriile
colective, întovărăşirile agricole şi ţăranii lii i-a cerut. In definitiv de ce să se dintele sfatului popular al oraşului după
muncitori să procure şi să însămânţeze
pună rău cu oamenii ? A întocm it deci cum ştie şi tovarăşul Roşea, secretarul
formele de cuviinţă şi le-a înaintat acestui sfat şi tovarăşul Henţiu vicepre-
Trustului 4 construcţii. Da rîndul său şedinţe al acestui sfat. Ce folos însă că
nici acesta nu a obiectat cu ceva. S-a ştiu cu toţii, dacă de făcut nu fac ni-
apucat zelos de lucru şi aşa, a reuşit mic. Şi nu e vorba de lucru mare. E
să înceapă toate cele trei lucrări amin- vorba doar de o curăţenie pe care sec-
tite. A m zis că a reuşit să le înceapă, ţia de ecarisaj şi vidanjare ar trebui
dar n-aşi putea zice pentru nimic în să m i-o execute. Ehei, de cîte ori nu
lume că a reuşit să le şi termine. Nu. mi-a promis tovarăşul Bîrţan cum că o
E drept că în contractul pe care condu- şi că o păţi, dar, cu atîta m-am ales.
cerea trustului l-a încheiat cu secţia de sg faci însă, nu poţi avea de toate,
învăţăm înt era scris negru pe alb cum şi promisiuni de la tov. am intiţi şi
că Trustul îşi ia obligaţia de â exeiciuita fapte.
lucrări în valoare de 100.000 lei. Asta D espre ce a-şi mai putea scrie acum ?
scria doar acolo în contract şitovarăşii Despre faptul că nu am în viitor nici o
din conducerea trustului nu sînt doar perspectivă sigură ? Despre faptul că lu-
sămânţă de porumb hibridă. îngrijirea semănăturilor Lupta centra râzătoarelor trebuie dusă LA SEBEŞ nişte birocraţi oarecare, pentru ca să arările începute stau şi acum tot neter-
O mare importanţă în sporirea produc ele toamnă şi în această lună prin controlarea legă
turilor de protecţie şi refacerea lor acolo La Sebeş, în zilele de 28 şi 29 ia se ia după tot felul de „scripte“. Aşa m inate în tim p ce eu mă zbat cum pot?
ţiei la hectar o are iarovizaraa seminţe Practioa a dovedit că numai acele cul unde s-au rupt. nuarie a avut loc o consfătuire a co
lor. Pot fi iarovizaite seminţele de orz, turi cărora li s-au acordat toate îngri respondenţilor voluntari organizată că au făcut şi dumnealor ce au putut Despre aceea că aspectul meu este cît
sfeclă de zahăr şi cartofii. Iarovizarea jirile necesare de La semănat şi pînă la Se va aduna zăpada în jurul pomilor, de redacţia ziarului „Drumul socia
trebuie făcută însă sub îndrumarea ingi recoltat, pot să asigure producţii îmbel iar în zilele mai calde cînd se poate lu lismului“ în colaborare cu Comitetul şi din păcate n-au putut face prea mare se poate de necorespunzător ? Ori să
nerilor şi tehnicienilor de la punctele a- şugate. Pentru a asigura şi anul acesta cra în livadă, se culeg cuiburile de omizi raional de partid Sebeş.
gricole. recolte bogate, aouim, este necesar să se şi fructele putrede din pom oare se vor lucru. In decursul anului care a trecut scriu poate despre faptul că tovarăşul
acorde o mare atenţie spargerii crustei de arde. La pomii mari se vor efectua lu In prima zi, secţia propagandă a
încercarea puitorii de încolţire trebuie crări de rărirea coroanei şi se vor tăia comitetului raional de partid a orga — tim p prevăzut pentru contract — n-au Chirică de la secţia învăţăm înt a sfa-
făouibă ou atenţie atît de către unităţile ramurile uscate. Odată cu acestea, tre nizat vizitarea întreprinderilor Teba,
socialiste, cît şi de către fiecare ţăran buie să se coreţe tulpinile pomilor de Ardeleana, Simion Bărnuţiu şi reuşit să acopere prin lucrări de cît cca tulul popular regional, tovarăşul direc-
muncitor. muşchi şi liohieni cu ajutorul periilor de I.F.I.L. In cadrul vizitei făcute, co
sîrmă. respondenţilor voluntari li s-a arătat 60.000 lei. Restul de 40.000 au trecut in tor al Trustului 4 construcţii, tovarăşul
Transportul gunoiului practic cum se culeg datele şi cum
Se var procura .tutorii pentru pomi şi se scrie un material. In acest fel, mulţi fondurile de economii. De altfel, sîntem preşedinte al sfatului popular orăşenesc
locîmp se va repara inventarul pomicol, iar spre dintre corespondenţii participanţi la
sfârşitul lunii, în zilele călduroase şi fără conferinţă, ca, de exemplu Damian sau nu sîntem în plină campanie de şi ceilalţi, nu-şî fac datoria în ce mă
vânt, se poate începe stropitul de iarnă Paraschiva, Besoi Maria şi alţii, au
ou uleiuri minerale. După aceea tulpinile reuşit să întocmească articole bune. economii ? S în tem ! priveşte ? Deocamdată mă gînăesc să
se văruiesc.
A doua zi, în cadrul consfătuirii, a In felul acesta s-a întîm plat că gar- las lucrurile aşa. Dacă însă totuşi nu se
îngrijirea şi hrănirea fost prezentat un referat din care au
reieşit sarcinile de viitor a corespon dul din împrejmuirea şcolii a rămas ne- va schimba nimic, dacă totuşi nimeni din
animalelor denţilor voluntari, din diferite ramuri
term inat şi acum sub acţiunea ploilorcei viza ţi nu se va sim ţi, atunci ?...
şi a ninsorii se macină, lucrări le pentru Atunci am să scriu o scrisoare de o să
instalaţia electrică sînt doar începute, mă ţină minte cu toţii,
iar operaţia de instalare a conductelor Semnează
se găseşte într-o situaţie am putea spune Şcoala medie m ixtă maghiară Deva
jalnică. Ba ca să fiu sinceră trebuie să Pentru conformitate
mărturisesc că această lucrare, de insta- V. AFLOAREI
de activitate. Discuţiile purtate în N. A. DOBROLIUBOV — 120 ani
urma prezentării referatului au scos de la naşterea lui
la iveală pe de o parte faptul că nu
Gunoiul de grajd este un îngrăşământ ghiaţă sau polei care s-a format deasu In această lună trebuie să se acorde o întotdeauna redacţia ziarului „Dru Figura lui Dobroliubov în litera neau din straturile de jos şi care prin
foarte preţios. Prin îngrăşarea terenului pra zăpezii sau chiar pe semănături. deosebită atenţie întreţinerii animalelor, mul socialismului“ a desfăşurat o tura rusă se conturează precis în pe munca îridîrjitâ au ajuns mai tîrziu
cu gunoi de grajd se pot obţine sporuri deoarece, de felul cum vor fi îngrijite, muncă intensă în rîndul corespon rioada anilor 1860— 1870, ca un con să se măsoare „cu oameni înaintaţi“
de producţie între 400-600 kg la ha. In Spargerea crustei de ghiaţă se poate hrănite şi adăpostite, depinde în mare denţilor, iar pe de altă partev făptui tinuator al operei de critică literară în domeniul ştiinţei şi culturii euro
afară de faptul că e un îngrăşământ com face trecând peste culturi cu an !mialele măsură posibilitatea de a spori numărul că nici Comitetul raional de partid iniţiată de Belinschi. Fenomenul apa pene.
plect, gunoiul de grajd mai aire şi însu (oi şi capre) ori cu un tăvălug dinţat şi productivitatea lor în cursul unui an Sebeş nu a vegheat asupra creşterii, riţiei criticului şi filozofului m ateria
şirea de a afina solul, de a-1 încălzi, de sacwttpelait, întreg. educării şi îndrumării acestora pen list, trezeşte indignare în rîndurile _Ca reprezentant de seamă al publi
a reţine mai bine aipa sau de a a reduce tru a scrie cu regularitate ziarului. „Oneghinilor“, „Peciorinilor“, „Bei- cisticii ruse, Dobroliubov are meritul
aciditatea acolo unde aceasta există. Nu se vor neglija nici lucrările de fă Animalele de tracţiune (pentru oa ele tovinilor“, Rudinilor“ şi „Lavreţkini- de a fi trezit prin scris conştiinţa
cut gropi sau şanţuri pentru scurgerea să fie capabile de muncă în campania In cuvîntul lor, unii corespondenţi lor”, care se pomenesc dintr-o data cetăţenească a maselor de exploataţi
Gunoiul de grajd este bine să fie tran apei care bălteşte la suprafaţa semănătu agricolă de primăvară), trebuie hrănite cât demascaţi ca „oblomovi“, oameni din vechea Rusie ţaristă, împingîn-
sportat toamnia la oîmip şi îngropat sub rilor. mai raţionai şi să li se dea raţii sporite ca de exemplu tovarăşul Olteanu, lipsiţi de puterea de-a lua o hotărîre, du-i la lupta împotriva absolutismu
arătură adâncă. Gel care a rămas însă ne- de nutreţuri concentrate. lipsiţi de îndrăzneala de-a porni la lui, pentru o revoluţie democratică.
Lucrări în viile pe rod Preja, Munthiu Oniţa şi alţii, au fă luptă.
Adăpatul trebuie să se facă la timp Dobroliubov se detaşează din rîn
Cultivatorii de vii trebuie să se îngri şi de mai multe ori ps zi pentru a ajuta cut propuneri preţioase colectivului Odată cu apariţia lui Dobroliubov dul celorlalţi literaţi ai vremii, prin
jească de procurarea şi ascuţirea araci la mistuirea furajelor, evitîndu-se a se în critică se revarsă în viaţa socială puterea de gindire, analiză adîncă a
lor, transportul bălegarului, revizuirea şi da apa rece mai ales animalelor gestante. redacţional pentru îmbunătăţirea în şi în literatura rusă un curent nou cauzelor şi prin însăşi faptul că prin
repararea maşinilor, uneltelor şi a îm „de oameni tineri’’ plini de energie,
prejmuirilor, Nu trebuie neglijată nici Curăţenia corporală a animalelor şi a viitor a muncii în rîndul coresponden setoşi de acţiune, tineri care iprove- concepţiile sale mărturisite în scrieri,
procurarea materialelor necesare culturii grajdurilor, precum şi plimbarea zilnică, se apropie mai mult de marxismul
de vie ca : fungicide, insecticide, tei, etc. contribuie la ridicarea productivităţii lor. ţilor. contemporan.
Ca mare gînditor realist, Dobroliu
In atenţia cultivatorilor de legume de toamnă. Acestea se plantează în epoca fie late de 1,20—1,50 m ca să se poată de pătlăgele roşii trebuie să aibă 20-25 bov a scris despre „nimicnicia per
când primele fructe de pătlăgele roşii a- uşor lucra. Lungimea lor poate fi de 5 cm şi poate fi chiar cubobocii formaţi. sonalităţii“ în faţa mersului generai
al istoriei şi a dat linia pentru a apli
j’Ung ia maturitate. Mai tîrziu, după re metri. Pentru mazăre, fasole, castraveţi şi Răsadul lung şi subţire nu este bun. ca în mod consecvent punctul de ve
şi zarzavaturi pe loturi individuale coltarea fructelor, tufele de pătlăgele ro- oovlecei nu este nevoie să se fiaca stra- plantatul se face înspre seară, pe timp dere al studierii obiective a istoriei.
şii se smuilg iar culturile intercalate de turi. răcoros şi dacase poate după o ploaie. In
Prin munca neobosită pentru intro
varză şi conopidă se dezvoltă bine. Se O condiţie importantă pentru a obţine zilele ncrcase şidupă ploi plantatul )) ducerea realismului şi spiritului popu
lar în artă, Dobroliubov are meritul
In acest an, oamenii muncii ds la oraşe Pentru o utilizare raţională a loturilor mai pot cultiva intercalat castraveţii şi recolte mari pe loturile individuale este se poate face şi dimineaţa sau 1a a- (( că alături de Belinschi şi Cernîşevs-
chi, a contribuit dobîndirea de către
şi din centrele muncttoreişiti, caire cultivă individuale, trebuie respectate următaa- fasolea timpurie cu salata. folosirea unei seminţe şi a unor răsaduri miază. s( literatura rusă, a celei „însemnătăţi
mondiale“ despre care vorbea Lenin.
legume şi zarzavaturi pe laturi Indivi rele condiţiuni: Dacă terenul nu a fost lucrat din toam- sănătoase. Semănatei trebuie să se facă plantarea trebuie executată ou grijă
—o —
duale, au datoria să lucreze mai bine pă- — Organizarea unei rotaţii a culturilor n’ă’ trebuie făcută o arătura adîncă la în^ rânduri sau în cuiburi şi nicidecum cia pământul să nu se scuture de te
Oe In Gems Păusa
mîntufl şi să dea o bună îngrijire cultu pe lotul respectiv şi repartizarea lor ra- ^ " cm' care sa afineze bine pământul prin îmiprăştiere. In rînduri se seamănă, pe rădăcinilerăsadului. E bine să s e (< nu mai §§sese caravane
rilor. Ei trebuie să ţină seama că legu ţională. ou o32™1811'3- înainte de a ara, împrăştiem salata, _spanacul, morcovul, pătrunjelul, facă întotdeauna mocirlirearădăcinilor U cinematografice ?
mele au anumite cerinţe faţă de mediul — Apli.carea unei. agrotehni.ci. super.i- g, unoiu-l. Do.oă av,ecn VA. „oriui.tu . di«n sfsciLcU’ i>7cir îjn, cuibnjiri Lr>a3:ssoo<ile©aa. şsii mmiiaa:z7ialrriPeiaa. *in.tjr. 0 moci•r-l.ă* su^bţire făcută« djiin păvm^ântS>(
exterior. Cultivatorii trebuie să ajute
pliantele să-şi dezvolte acele organe pe „ „ - organizarea justa a teritoriului pa * T “ ™ ? 80 Morcomi- Patmnjotui şi salate se togroa- ameste c t cu gunoi bine putrezit. Râdă- “
loM I J w S r t
pă >» >•* « w l « * . bastrauaţti şi d „ lle plm tei „„ te b u ie todolte „
care le consumăm de la ele. De exemplu, *. . . . graşamMitelor chimice trebuie făcută ou sfecla la 2-3 cm iar mazărea şi fasolea plantează în iurui ei D-ămîntul 9» «pasă'
fructele la pătlăgele roşii, vinete, ardei,
— Obţinerea în timpul aceluiaşi an, a g,rijg şj jn acest scop muncitorii şi func- la 4-5 cm adâncime. h; n u ls o ,. . . “_
castraveţi, dovlecei sau pepeni ; boabele mai multe culturi prin utilizarea culte- ţiemarii vor cere concursul şi sfatul togi- Imediat ce se desprimăvărează se poate care' fir de gi dresează ţărână'
la fasole şi mazăre, sau părţile vegeta nlor intercalate (doua plante pe aceeaşi nerilor agronomi şi a tehnicienilor. Un însămânţa salata, spanacul, mazărea, cea- uscată în jurul lui penitru a nu se forma Această întrebare şi-o pun tot mai
tive la salată, spanac, varză, ridichi, car-' suprafaţă dintre oare una se recoltează îngrăşământ foarte bun e cenuşa oare pa de arpagic, usturoiul, morcovii, pă- crustă des locuitorii comunii Păuca şi cei
tofi, morcovi, ceapă, etc. din Presaca raionul Sebeş, care, în
mai devreme). e ste bună în special la cartofi. Cenuşa setrumjeM, păstîmaoul, ridichiile şi măra- .. . ultimii doi ani, nu au mai văzut în
Nu toate legumele au aceleaşi cerinţe.
Legumele oare cer mai multă apă s în t : Culturilede legume se pot intercala ast- dă în cantitate de 10-15 kg la 100 m.p. In- rul, iar castraveţii, dovleceii şi fasolea se -- aSa Ude r° ?ii 66 P01®46P1,an*a m31 <v satul lor caravana cinematografică.
varza, conopida, ceapa, ridichiile, salata, f e l : în prima serie se cultivă salata, apa- grăşarea la cuib cu bălegar putred sau seamănă mai tîrziu, cînd nu mai există adânc şi dacă este lungit, se plantează () Răspunsul la această întrebare şi-l
castraveţii şi morcovii. Cer mai puţină culcat (se îngroapă 8-10 om din tulpi dau tot ei, gîndindu-se că serviciu!
a p ă : pătlăgelele roşii, sfecla, dovleceii, naoul, ridichiile de lună, ceapa pentru mraniţă, dă rezultate bune şi la castra- pericol de brumă. planificării din Direcţia regională ci
cartofii, fasolea şi arpagicul. Znraăxa)'l,i*aJcdiTnea-Xoadtreee_cetulproinşaiMi.letVti:înşiet.efleormş’ieaazrăd,e•iî.ijuşnour ), nematografică Hunedoara se „orien
studiat şi mărarul . pentru verdeaţă. După veţi şi dovlecei. grăpat, In ceea ce priveşte răsadul, el trebuie )v tează just“ atunci cînd planifică de
Pentru o dezvoltare normală, plantele 25-50 zile de la semănat, acestelegume După ce s-a arat şi parcelele să. fT«i1leA vVil•gcruiurrorvsa, să„ ai1b„V,ăXv tu“lpi.na g_r_o_a_săX plasarea caravanelor cinematografi
au nevoie şi de lumină. Cele mai pre se recoltează, iar pe acelaşi loc se pot se separă între ele prin potecuţe de 30-40 şi să nu fie lung. Răsadul de varză, co- se plantează prea adânc, iar ţelima, ceapa ce înspre Miercurea sau Apoldu de
tenţioase la lumină s în t: fasolea, castra planta : varză semiţi mpurie, conopidă, pă- cm. Pe mijlocul totului se poate face şi napi dă, ardei şi vinete trebuie să aibă de apă şi prazul se îngroapă la aceeaşi Sus, pe unde drumul este asfaltat.
veţii, pătlăgelele roşii, ardeiul, pepenii tlăgele roşii, castraveţi şi altele. In pri- 0 potecă mai lată. Straturile trebuie să 6-8 frunze şi lungimea de 15-18 cm. Cel adâncime la care au fost în răsadniţe. 1
galbeni şi verzi. Cartofii la nmdiul lor Distanţa de plantare este următoarea; (( Noi le-am da o sugestie tovarăşi
sînt foarte pretenţioşi la îngrăşământ, ma serie se mai pot cu ltiv a ; conopida lor de la^ Direcţia regională cine
căci ei dau o recoltă cantitativ mare. Este pătlăgelele roşii 60-70 om., iar soiurile ( ^ matografica, şi anum e: măcar atunci
bine să dăm gunoi la fiecare cuib de timpurie, varza de vară, cartofi timpurii, ,. . PLANUL pitice 50-50 cm. Pătlăgelele vinete 50-50 cînd drumul este îngheţat, sau vara
cartofi. ridichi de vară, gulii, etc, iar în seria a cînd este uscat, să mai trimită din
u n e/g r ă d in i de zarza vo ta r/ st legum e CLot ir.dtW duot) de 500 m p . cînd în cînd şi înspre aceste comune
Dacă cunoaştem felul de viaţă al legu cîte o caravană cinematografică mai
melor şi dacă vom căuta să le asigurăm doua, ceapă, mărar pentru verdeaţă, sa Tsrr îf 8,8^.^' cm, ardeiul 35-35 cm, ceapa de apă şi ales că ţăranii colectivişti de aici nş-
un mediu de dezvoltare bun, afinând pă lată, ridichi de lună, conopidă de toam N| Ceapa prazul 12-15 cm, varza de toamnă 60-60 tcapfă cu nerăbdare noi filme din ca
mântul, reţinând apa prin praşile repe nă, castraveţi, etc. Varza a.2/». . cm, iar ţeltoa 30-35 om. re să se documenteze şi să înveţe
tate, dacă vom lăsa fiecărei plante spa da noutăţile tehnice şi ştiinţifice din a-
gricultură.
ţiul necesar ca să aibă lumină şi aer su Sistemul intercalării legumelor, adică To&mna, 4 8.0 ...... Timpul oînd se plantează legumele di
atunci cînd în acelaşi timp două legume S' Ceapa feră. Varza şi conopida se plantează pe BALGRADEANU SIMION
ficient, dacă vom îngrăşa bine pămîntul, ocupă aceeaşi suprafaţă, este mai compli corespondent
10,. /,e* [ii A«?/*. 1--------------------------------- 1 la jumătatea lunii aprilie, iar pătlăgelele) (
objinem cu siguranţă rod bogat. 10m.
cat. Legumele trebuie să se deosebească vQPdSj-tOîrrn»A¦C Cosfrâvctt âov/cce/ roşii, vinetele şi ardeii, după 1 mai pentru
după ritmul de creştere oît şi după epoca a fi ferite de brumă.
maturităţii. Culturile de morcovi, pătrun HoSil Irsi* Aălri/njffD dbtot.
jel şi sfeclă se pot cultiva intercalate cu aasa/e t i Aîo Z-sre In legătură cu îngrijirile ce trebuie
A
salată, spanac şi mărar care se recoltea SSSiivp'j/rnWavYtaa'ofiJlbii AC? =-» Hididu d, Cli.u-onoe•V--^,• date legumelor după plantare, vom pu-
ză în 30-35 zile de la semănat, pătlăgelele de blioa alte articole.
roşii se pot intercala ou varză şi conopidă
fiig. agronom N, OINDEA
