Page 7 - 1956-02
P. 7
11?
Np, 557 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
PE T E M E DE P A R T I D Se calculează indici şi procente, Patriei, rodul hărniciei tuturor!
se stabileşte calitatea produselor şi
Ssitevărăşiriie din raionul Hunedoara, a lucrărilor. Cifre nenumărate vin Veşti îmbucurătoare din cetatea oţelului
să întruchipeze statistic dar con
trebuie sprijinite mai temeinic vingător, bilan(.ul celei dinţii luni din 10,36 la sută. Cu 25 şarje rapide planului în procent de 105,32 la sută.-
noul cincinal. elaborate, a încheiat luna trecută şi Trifu Ioan şi ortacii săi, au încheiat
"Comitetul raional de partid Hune nu au îndrumat organizaţiile de ba tră, din cauza spinilor şl a muşuroa In înşiruirea cifrelor, a izblnzilor echipa lui Costache Vasile, care şi-a luna cu o depăşire de 2,45 la sută, iar
doara, a avut anul trecut o preocu ză din întovărăşiri să desfăşoare ielor, se foloseşte doar 50 la sută din vezi oameni vii, cutezători, oameni îndeplinit propriile sarcini, în propor schimbul tovarăşului Andrăşescu
pare bună faţă de sprijinirea înto munca politică pentru a convinge în păşune. Organele agricole, raiona ce şi-au închinat întreg rodul hărni ţie de 110,31 la sută. Gheorghe, şi-a -realizat prevederile de
vărăşirilor pentru a se întări din tovărăşiţi! despre însemnătatea mă le şi sfaturile populare comunale nu ciei lor, patriei. plan, în proporţie de 100,33 la sută.
punct de vedere organizatorico-eco- ririi fondului de bază. Tovarăşul au fost îndrumate şi controlate pen Rezultate asemănătoare au obţi
nomic, precum şi faţă de crearea de Boureanu Ştefan prim-secretar al tru a lua măsuri în vederea curăţirii 105 şarje rapide nut şi echipele oţelarilor Lăbuneţ Va Turnătoriile în frunte
noi întovărăşiri zootehnice, ceea ce comitetului raional, în loc să se preo acestor păşuni. ier, Mihiai Dumitru şi Drîngă Alexan
a făcut ca în cele mai multe sate de cupe de problema întăririi sectorului La secţia oţelărie a combinatului dru. Planul de producţie la turnătoria
socialist din agricultură, se mulţu Este necesar ca activitatea- comite hunedoraan, planul de producţie pe lu de oţel, a Combinatului siderurgic
munte, aproape toţi ţăranii muncitori meşte să spună că are de rezolvat al tului executiv al sfatului popular ra na ianuarie, ia fost îndeplinit în pro Comuniştii, exemplu în muncă ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara,
să intre pe baza liberului consim- te probleme şi mai importante. ional în domeniul muncii de transfor porţie de 101,44 la sută. In aceeaşi a fost îndeplinit în prima lună din
ţămînt, în aceste forme de cooperare. mare socialistă a agriculturii, să fie perioadă, s-iau elaborat 105 şarje In rîndul sectoarelor cu realizări acest an, în proporţie de 108 la sută,
Lipsa controlului şi a îndrumării ce analizată periodic de comitetul raio rapide şi a fost ridicat indicele cali însemnate, laminoarele ocupă un loc iar la cuptorul de o tonă şi turnă
In urma hotărîrii comitetului re s*a manifestat din partea biroului nal de partid şi să fie traşi cu tărie la tativ al oţelului. de seamă. Planul pe întreaga secţie toria de tuburi, planul a fost depăşit
gional de partid, s-au luat măsuri raional şi a sfatului popular raional răspundere acei tovarăşi care negli a fost îndeplinit în luna expinată, în cu 2 şi respectiv cu 1 la sută.
ca în fiecare întovărăşire din raion în perioada întocmirii planurilor de jează problema lărgirii şi întăririi Echipa oţelarului Stanciu Aurel, proporţie de 102,78 la sută.
să se creeze fonduri de bază care să producţie, a făcut ca unele întovără sectorului socialist în agricultură. Se oare ia elaborat 20 şarje rapide, a în Brigăzile turnătorilor Ferencz La-
constea în oi, reproducători de rasă şiri să nu prevadă crearea de fon cere un control mai temeinic asupra registrat în cursul lunii ianuarie, o Minunate exemple de hărnicie, au dislau, Bodea Lazăr, Lada Ioan şi
şi diferite maşini şi unelte necesare duri de bază corespunzătoare cu po felului cum sînt îndeplinite hotă- depăşire a sarcinilor de plan de oferit pentru laminorişti, comuniştii. altele, au realizat în luna ianuarie,
prelucrării laptelui şi lucrării pămîn- sibilităţile ce le au, sau să nu folo rîrile comitetului regional de partid Schimbul tovarăşului Constantin Pe mai mult de două norme zilnice.
tului. In comuna Vadu Dobrei, s-a sească în modul cel mai just banii în legătură cu întărirea şi lărgirea tru, a încheiat luna cu îndeplinirea
construit un saivan pentru iernarea încasaţi la fondul de bază. întovără sectorului socialist în agricultură, iar
oilor în comun. Toate acestea con şirile din Plop, Sîntămăria de Pia in ajutorul luptei minerilor pentru mai mult cărbune
stituie proprietatea obştească a în tră, Nădăştia Superioară, Grid, Ru acolo unde se manifestă deficienţe, să
tovărăşirilor. In anul acesta, mul da, Poiana-Răchiţele şi Feregi, deşi se ip imediat măsuri practice şi ope Victoria în lupta minerilor pentru la sfîrşitul acestei luni un bilanţ rilor metalice pentru galerii, şi-aii
te întovărăşiri cum sînt cele din Alun, au depuse la C.E.C. sume însem rative în vederea îndreptării situaţiei. mai mult cărbune, este condiţionată rodnic; toate secţiile depăşindu-şi depăşit normele planificate cu 159 şi
Lelese, Sohodol şi altele, au fost în nate de bani, totuşi au hotărît să Atitudinea de înregistrare a lipsu în mare măsură de felul cum au asi simţitor sarcinile planificate. Astfel, respectiv 139%. De asemenea, strun
drumate să prevadă în planul de pro cumpere doar un număr mic de oi. rilor şi de a nu lua măsuri pe loc gurate utilajele, de calitatea repara planul întreprinderii a fost depăşit garul fruntaş Bogar Simion, lucrînd
ducţie cumpărarea de oi, berbeci de pentru stîrpirea lor, trebuie combă ţiilor acestora, de perfecţiunea lor, cu 8%. In întrecerea pe secţii, în la reparaţii mecanice auto şi-a între
rasă şi diferite obiecte necesare pre In perioada întocmirii planurilor de tută cu tărie de către comitetul raio etc. In această problemă, rolul prin frunte s-au situat secţiile : turnătorie cut sarcinile cu 124%, iar în pre
lucrării laptelui. producţie nici un membru din birou nal de partid. cipal îl are Uzina de reparat utilaj care are o depăşire a planului de zent lucrează în contul primului an
nu a participat la dezbaterile din a- minier din Petroşani. Şi muncitorii, 21%, auto-reparaţii cu o depăşire de din cel de-al treilea cincinal. Apoi,
Din păcate însă, nu toate întovă dunările generale pentru a putea cu Este necesar ca planurile de pro tehnicienii şi inginerii de aci şi l-au 15% şi electrică cu o depăşire de rectificatorul Paul Lucian, care lu
răşirile din raionul Hunedoara au noaşte ce probleme ridică întovără ducţie ale întovărăşirilor care nu însuşit bine. Directivele celui de-al 14%. crează în contul anului 1959, şi-a
fost ajutate să înţeleagă însemnăta ş iţi şi pentru a-i orienta să cumpere prevăd mărirea fondurilor de bază II-lea Congres al partidului le-au a- realizat normele din această lună cu
tea creării şi măririi fondului de oi, mieluţe şi reproducători de rasă în măsura posibilităţilor pe care le rătat acum noile sarcini ce le revin Angajamentele muncitorilor de a 285%
bază. Comitetul raional a lăsat mun la fondul de bază. au, să fie corectate. Intovărăşiţilor în ridicarea productivităţii muncii şi munci mai bine ca anul trecut, cu
ca de întocmire a planurilor de pro trebuie să ii se arate că de mărirea toate că şi atunci au obţinut fru Depăşiri de sarcini, cuprinse între
ducţie în întovărăşiri numai pe sea Problema îmbunătăţirii păşunilor fondului de bază depinde şi mărirea reducerea preţului de cost la căr moase realizări au fost traduse în 52— 156%, au realizat şi frezorii
ma inginerilor şi tehnicienilor de la şi a folosirii lor în mod raţional este venitului lor pe de o parte, iar pe de fapte de marea majoritate a acestora. Şink Francise şi Rusulan Ioan, lă
punctele agricole. Membrii biroului privită cu indiferenţă în raionul Hu altă parte, fondul de bază duce la bune. Faptele multora sînt grăitoare în a- cătuşii Henţ Eugen şi Domocoş Fran
raional nu au controlat felul în care nedoara. La Nădăştia Superioară, uşurarea muncii. ceastă lună. Aşa de pildă, forjării cise, sudorul Rus Vasile, electricia
decurge întocmirea acestor planuri, Sohodol, Alun şi Sîntămăria de Pia Toate acestea constituind un pro Borca Ioan şi Chezu Nicolae, care nul Regeni Iuliu, mezuitoarea de fi-
OPRINESCU GHEORGHE lucrează la confecţionarea armătu- tinguri, Pop Rozalia şi alţii.
gram în munca lor, ei au pornit în
trecerea încă de la început, încheind
Alegerea n®ylul comitet regional Realizări A apărut „televizorul“ şi la Hunedoara
de Cruce roşie in satul Leşnic Clteva zile In şir în curtea Combi rectivele Congresului, în cel de-al — Mâi, dar grozavi sînt copiii
natului siderurgic „Gh. Gheorghiu- doilea cincinal, combinatul nostru ăştia de la laminoare.
Duminica trecută, în onaşul Devia, Aceasta a făcut ca munca organiza Mulţi ţărani muncitori din satul Dej" din Hunedoara, cîţiva munci va lua o dezvoltare nevisată altădată Tînărul răspunde parcă supărat:
a avut loc Conferinţa regională de ţiei de Cruce roşie să nu pătrundă Leşnic raionul Ilia, convingîndu-se că tori au lucrat la ceva asemănător cu de către muncitorii care mai acum — Dar ce, parcă noi nu sîntem
Cruce roşie pentru alegerea noului peste tot şi în special în sectorul fo munca în comun este mai uşoară, şi panoul inovatorilor care străjuieşte 10 ani încărcau manual vechile cup „grozavi”? O să arătăm noi că şi
restier, pe şantierele de construcţii şi rodul muncii mult mai mare, încă din intrarea In combinat. toare. Viitor luminos se deschide în cei de la construcţii metalice ştiu
comitet regional. anul 1952 s-au unit într-o întovără
şire agricolă. Numărul lor a crescut faţa muncitorilor Hunedoarei. Noua ceva!
Atît din darea de seamă prezentată în cartiere. De asemenea conferinţa an de an. In ultimul timp, s-iau în In ziua de 25 ianuarie, acest oţelărie Siemens-Martin, noul fur Bătrînul vrea să continue vorba,
la conferinţă cît şi din discuţiile a arătat că principala cauză a lipsu scris ţănanii muncitori Pintea Abel, „ceva" era gata. De departe, jurai nal şi noul laminor, vor da patriei
purtate de delegaţi, a reieşit că or rilor manifestate a fost slaba folosire Negrilă Mirón, Covaci Victor şi alţii. câ-i o simplă gazetă de perete. De de cîteva ori mai mult metal decît dar pe ecran apare altă imagine şi
ganizaţia de Cruce roşie din regiunea a criticii -şi autocriticii. aproape Insă, acest „ceva" este un s-a produs în anii primului cincinal". toţi tac. Apare un desen din oraşul
noastră, îndrumată de organele de înfăţişarea satului de asemenea s-a aparat uriaş de radio Are tot ceea muncitoresc, reprezentînd o parte a
partid, ia obţinut succese frumoase în In vederea lichidării lipsurilor din schimbat mult în ultimii ani. Datori ce e necesar acestuia. Difuzor, de Şi după ce crainicul, în numele blocului nr. 28. Crainicul, fără cru
munca de apărare a sănătăţii celor organizaţia de Cruce roşie, conferinţa tă ajutorului primit, mulţi cetăţeni unde se aude muzica, butoane pentru comitetului de partid adresează un ţare, anunţă că pe lingă locatarii
ce muncesc. Comitetele raionale şi de a întocmit un proiect de hotărîri care şi-au construit locuinţe noi, iau fost re schimbarea lungimilor de unde, o călduros apel muncitorilor combina vrednici ai blocului, se mai găsesc
circumscripţii de Cruce roşie, au reu parate drumurile, podeţele şi podurile. scală pentru fixarea posturilor... Nu tului să urmeze calea indicată de unii ca Drăguşin Constantin, Stoia-
şit să mobilizeze în mare măsură ma cuprinde sarcini concrete şi măsuri ce Dar cea mai frumoasă realizare pen mai că în locul posturilor adevărate partid, mărind continuu producţia nov Ioan, Papadopolos Harlambie,
sele de muncitori, ţărani muncitori şi trebuie întreprinse de noul comitet re tru locuitorii din acest sat, este intro de metal, pe ecran apare a doua ima oameni ce nu îngrijesc locuinţele, nu
tineret şcolar la apărarea propriei lor gional ales; Printre altele, în proiec ducerea curentului electric. Din 1955 de radio-emisiune, sînt fixate „pos gine. Aceasta reprezintă un grafic menţin curăţenia şi igiena, iar alţii
sănătăţi. Frin cursurile de grupe sa tul de hotărîri se trasează ca sarcină s-au făcut lucrările necesare (căratul turile combinatului": otelăria, lami de producţie pe care urcă lamino- ca Popescu Ioan, Sultan Ioan, Rîs-
nitare, cursurile sanitare săteşti, comitetului regional ca pînă la 1 mai stîlpilor, procurarea sî-rmei, săparea noare, construcţii metalice, furnalul riştii. In urmă laminoriştilor, merg nic Vasile, Preda Ioan, conturbă li
G.P.A.S., T.B.C., F.G.P.A.S. şi ele 1956 să fie extinsa organizaţia de gropilor pentru stîlpi etc.) la care au 6, etc. Şi mai are ceva aparatul. Un oţelarii... Precis că peste puţin timp niştea vecinilor prin chefurile care
mentare sanitare de tineret, care au Cruce roşie pe şantierele de construc muncit îndeosebi tovarăşii Goţ Oc ecran luminat de becuri puternice, ei vor ajunge din urmă pe lamino le fac adesea.
fost organizate în regiunea noastră, ţii, în cartiere şi în sectorul forestier. tavian, Dănilă Rudolf, Păcuraru Emus întocmai ca la un aparat de radio-te- rişti, şi atunci, să vedem care pe
s-au obţinut frumoase succese în in şi alţii ; iar în acest an s-au aprins care. Rîsetele şi glumele ce au fost stîr-
struirea sanitară a maselor. Pentru îmbunătăţirea muncii de edu pentru prima dată becurile în satul leviziune. nite de această imagine, au făcut ca
caţie sanitară şi asigurarea satisfa Leşnic. La această realizare, şi-au a- Stînd în faţa „televizorului" , mun unii spectatori să părăsească în
Comitetul regional de Cruce roşie, cerii primului ajutor oamenilor mun •A citorii află şi vestea că brigăda ute- grabă „televizorul”. Poate că aveau
în anul 1955, a avut o preocupare mai cii, comitetul regional de Cruce roşie dus contribuţia şi tinerii utemişti mistă condusă de candidatul de treabă urgentă, sau... poate s-au sim
mare faţă de organizarea de secţii de trebuie să organizeze pe întreprinderi, Popa Abel, Dănilă Adam şi alţii. Deşi la ora 15 pe ecran nu se ve partid Sireţki Vasile de la ţit vizaţi ?... Poate...
Cruce roşie în sectorul socialist din raioane şi regiune consfătuiri cu ac dea încă nimic, un grup de munci laminoare a chemat la între
agricultură, sector oare în anii prece tivele posturilor sanitare fruntaşe. In prezent, locuitorii din sat con tori ce ieşiseră din schimbul de di cere toate brigăzile utemiste din Au rămas însă destui care au pri
denţi nu a fost cuprins decît în mică tribuie la construcţia unui cămin mineaţă, se şi adunaseră în jurul combinat, luîndu-şi angajamentul să vit şi au comentat cu mult interes
măsură. Stimularea acţiunii patriotice a do cultural care a început în noiembrie lui. Toţi ştiau despre ce-i vorba, iar dea patriei, peste plan pînă la 31 prima emisiune a „televizorului".
natorilor de sînge este de asemenea 1955 făcîndu-i-se deja fundaţia. pe ici pe colo, se auzeau şoapte: martie 500.000 kg laminate, să re Apoi au venit şi alţii care întîrzia-
O bună metodă folosită de comite o sarcină de răspundere de oare co — Uite mă, a apărut televizorul şi ducă preţul de cost cu 0.4°lo faţă serâ puţin pe la locurile lor de mun
tul regional de Cruce roşie, care a mitetul regional trebuie să se ocupe. NECŞA IOAN că şi emisiunea s-a repetat a doua
dat rezultate în întărirea activităţii In acest scop, conferinţa a stabilit oa corespondent în Hunedoara... de plan, să reducă procentul ele re şl a treia oară.
sanitare este şi aceea a organizării în ziua de 28 octombrie să fié orga buturi cu 5% faţă de cel admis, să
de schimburi de experienţă între ra nizată ,,Ziua donatorilor de sînge“ A Nu Ni La ora 15 şi 5 minute, difuzorul participe întreaga brigadă la con Emisiunile au avut loc apoi şi sea
ioane. Un astfel de schimb de expe cu care ocazie să se ţină consfătuiri „televizorului" anunţă: „Atenţiune, cursul „Iubiţi cartea” şi la cursu ra şi a doua zi dimineaţa şi au fost
rienţă în ultimul timp a fost organi în cadru festiv între donatorii şi Toţi muncitorii calificaţi care au atenţiune! Aici televizorul vede^ tot rile de calificare. primite cu mult interes.
zat 1a Alba-lulia. primitorii de sînge. şi spune tot, ce e bine şi ce-i rău"...
lucrat ia telemontaje, telecomunica Vestea transmisă este viu comen „Televizorul" de la Hunedoara —
Conferinţa regională scoţînd în Pentru îndeplinirea cu succes ia Pe ecran, au apărut primele ima tată. Un muncitor în vîrstă, cu mus ca şi cel de la Aninoasa instalat
evidenţă multe din realizările comi măsurilor ce se prevăd în proiectul ţie, linii telefonice C.F.R., linii de. re gini. Imaginea noului furnal, a nou tăţi cărunte, se adresează unui tî- acum cîteva luni — s-a dovedit a fi
tetului regional de Cruce roşie a de hotărîre, conferinţa regională a lui laminor şi a oţelăriei ce se va năr cu ochi strălucitori. un mijloc de agitaţie deosebit de a-
ales în noul comitet regional de Cruce construi în Hunedoara în decursul tractiv, a cărui eficacitate, fără în
celui de-al doilea cincinal. In ace doială, că se va vedea în curînd.
roşie pe cei mai buni activişti din do laşi timp, crainicul comunică:
meniul sanitar, oare au depus o ac ..„Aşa cum se oglindeşte în Di-
constatat însă, că în activitatea co tivitate rodnică dovedind pricepere şi ţele electrice şi doresc să fie angaja
mitetului s-au manifestat şi o serie de dragoste în apărarea sănătăţii oame ţi, să se prezinte la serviciul de in
lipsuri. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE
nilor muncii. vestiţii a Direcţiei regionale P.T.T.R.
Astfel, din lucrările conferinţei a Astfel, au fost -aleşi tovarăşii : Dr. Deva. Au luai măsuri din 8 ianuarie a.c., a fost cu totul la Şcoala de 7 ani din comuna Dră-
reieşit că membrii comitetului regional Cojooaru Ioan preşedinte, Nagy Etel- Angajaţilor li se va plăti salariul just, ne spune tovarăşul Dan Ioan, şov, directorul Niculescu Ştefan a fost
nu au cuprins în munca de îndrumare ka secretar, Pîrvuică Otilia, Sîrbu E.,
şi control toate raioanele şi mai ales Bodea Ioan, Pîrvu Virgil şi alţii, în acord. In afară de aceasta, vor Articolul intitulat: „O intolerabilă preşedintele comitetului executiv al aspru tras la răspundere. In prezent,
pe cele care aveau o activitate sla membri în comitetul regional de Cru primi indemnizaţie de diurnă şi ca lipsă de grijă“, publicat sub semnă Sfatului popular al raionului Sebeş. lemnele sustrase de fostul preşedinte
tura tovarăşului A. Bancu în nr. 549 Pentru remedierea deficienţelor de al sfatului popular, au fost restituite
bă şi care era necesar să fie întărite ce roşie. zare pe timpul deplasării. şcolii şi s-a pus capăt deficienţelor
¦*<—' /— ‘r—w—'f—*/-“ —i,—>/—*/—>/—»/—\ j —‘ r ce domneau la şcoala respectivă.
O aniversare scumpa poporului romîn nitul naţional a sporit, iar salariul şovia, încheiat de ţara noastră îm- ‘ Atît pentru însuşirea lemnelor şco
real al muncitorilor a crescut sim preună cu U.R.S.S., ţările democrat-
lii cil şi pentru alte abateri grave,
ţitor. populare, R. D. Germană, tratat care ] preşedintele şi secretarul Sfatului
Alianţa şi prietenia strînsă cu U- are ca scop întărirea păcii, asigura- ] popular al comunii Draşov, au fost
niunea Sovietică dă poporului nostru rea securităţii internaţionale. 1 destituiţi din munca ce o aveau.
La 4 februarie 1948 s-a semnat la fierbinte pentru partid, cu recunoş Congresul al doilea al partidului — putinţa să-şi consacre toate forţele In aceste zile a avut loc sesiunea J
Moscova Tratatul de prietenie, cola tinţă adîncă pentru statul sovietic şi-au ridicat mult nivelul cunoştinţe înfloririi patriei, ridicării nivelului Comitetului politic consultativ al sta-^ -]
borare şi asistenţă mutuală dintre al cărui sprijin a chezăşuit victoriile lor pe baza studierii lucrărilor tehni de trai şi de cultura al tuturor ce telor participante la acest tratat. ] Un răspuns formal
Uniunea Sovietică şi Republica noastre. Primul cincinal a fost în ce sovietice şi pe baza schimbului de lor ce muncesc. Astăzi, oa şi în anii Examinînd situaţia internaţională, 1 In ziarul nr. 552 din 19 ianuarie
Populară Romîriă. Acest tratat ex deplinit înainte de termen. Produc a. c., a fost publicat articolul inti
primă în mod desăvîrşit relaţiile de ţia industrială a întrecut de 2,9 ori experienţă cu specialiştii sovietici în de după eliberarea ţării noastre de constatînd că anumite cercuri ale sta- T tulat : „Nepăsare faţă de repararea
tip nou ce s-au închegat între ţările nivelul anului 1938 şi de 3,4 ori pe uneltelor şi maşinilor agricole“. In
lagărului socialist, relaţii care se ba acela din 1948. Sute de întreprinderi petrol“. sub jugul fascist cu ajutorul glorioa telor occidentale tind în mod vădit -j articolul respectiv, a fost criticat co
zează pe respectul reciproc, pentru noi industriale au fost construite şi mitetul executiv al Sfatului popular al
suveranitatea de stat şi drepturile e- lărgite, ramuri noi industriale au Ca urmare a succeselor realizate sei Armate Sovietice, alianţa şi prie spre menţinerea psihozei războiului, •] comunii Şibot raionul Orăştie, pentru
gale ale tuturor ţărilor, mari sau luat fiinţă — industria constructoare faptul că a neglijat în mod neper*
m ici; el constituie un instrument de utilaj petrolifer, minier, energetic, în industria petroliferă guvernul tenia cu Uniunea Sovietică şi cu cele spre continuarea „războiului rece“, 1 mis, acţiunea întreprinsă pentru re
de luptă pentru pace, căci la baza de tractoare şi maşini agricole, sec U.R.S.S. ne-a predat cota sa de par- lalte ţări din lagărul păcii şi socia popoarele ţărilor participante la se- 1 pararea uneltelor şi a utilajului a-
lui se află ideile păcii şi prieteniei toare ale industriei chimice, extracţia ticipaţie la Sovrompetrol, ceea ce lismului este un izvor de siguranţă şi siune declară că „sigure pe forţele ^ gricol.
între popoare, idei pentru care mili de minereu de uraniu şi altele. Din constituie un imens sprijin pe care încredere în viitor pentru poporul lor, însufleţite de măreţele victorii ob- -j
tează întregul lagăr al păcii şi de U.R.S.S. l-a dat din nou ţării noastre. nostru. Primirea Republicii Populare ţinute în construirea socialismului, nu- •) In scrisoarea de răspuns pe care a
mocraţiei, în frunte cu Uniunea So valoarea totală de peste 25 miliarde Cu sprijinul sovietic în maşini şi Romîne în rîndurile Organizaţiei Na se vor lăsa intimidate sau înşelate. ) trimis-o redacţiei se spune :
vietică. lei a utilajelor cu care a fost înzes specialişti, în anii puterii populare ţiunilor Unite constituie un succes al Bazîndu-se pe năzuinţa nestrămu- )
trată economia naţională în anii pri puterea electrică disponibilă a fost politicii de coexistenţă oaşnică între tată spre pace a tuturor popoarelor, 1 „In primul rînd s-a identificat u-
Tratatul de prietenie, colaborare şi mului cincinal, industria romîneas- dublată şi a fost creată industria elec popoare, o consecinţă a sprijinului pe puterea lor unită şi crescîndă, ^ neltele şi maşinile agricole ce nece
asistentă mutuală încheiat între Uni că a asigurat peste 60 la sută. Aces puternic pe care ni l-a dat statul so ele vor duce şi pe viitor politica lor ^ sitau reparaţii şi s-a reactivizat ate
unea Sovietică şi Republica Popu tea au fost posibile datorită ajutoru trotehnică. lierele de reparat“... Astfel de afir
lară Romînă a avut o însemnătate lui sovietic, în cele mai variate for vietic în lupta pentru cîştigarea drep paşnică constructivă, contribuind ac- maţii în general, fără să se cunoas
considerabilă în dezvoltarea econo me : aport de capital, utilaj tehnic, Datorită politicii leniniste de dez turilor noastre. că situaţia reală şi cine anume răs
mică, culturală, politică şi diploma materie primă, cadre de specialişti şi voltare cu precădere a industriei gre tiv la consolidarea păcii şi securită- -j
tică a ţării noastre. Măreţele reali tehnicieni în toate domeniile. Acest le, aplicată de partid, au putut fi Una din clauzele Tratatului înche punde pe întreaga perioadă a repara
zări înfăptuite de poporul muncitor, ajutor multilateral a făcut ca în ra obţinute succese importante şi în pro iat în 4 februarie 1948 prevede alian ţii popoarelor“. -
sub conducerea Partidului Muncito murile industriei grele cum sînt ener ducţia bunurilor de larg consum. Dez ţa şi sprijin reciproc în zădărnicirea tului uneltelor, prea puţin ajută Ia
resc Romîn, în anii democraţiei popu gia electrică, producţia de oţel, căr voltarea bazei tehnieo-materiale a oricărei agresiuni din partea forţelor Unirea popoarelor iubitoare de )
lare se datoresc ajutorului frăţesc bune, nivelul anului 1938 să fie con agriculturii şi a sectorului socialist revanşarde. pregătirea temeinică a campaniei de
permanent, neprecupeţit, pe care ni siderabil depăşit, iar producţia pe a făcut posibil ca producţia agricolă pace constituie chezăşia libertăţii şi 1
l-a dat şi ni-1 dă în toate domeniile troliferă să întreacă cu aproape două în primul cincinal să depăşească în In situaţia internaţională, cînd cer primăvară.
vieţii noastre de stat şi economice milioane tone cea mai înaltă produc ansamblu nivelul anului 1938 — curile agresive imperialiste se gră păcii în lume, chezăşia înfloririi şi 1 O altă afirmaţie din scrisoarea de
marea Uniune Sovietică. Oamenii ţie de ţiţei a vechii Romînii. „Ca considerat ca cel triai bun an agri besc să reînarmeze Wehrmachful re
muncii din patria noastră au întîm- drele noastre din industria petroli col în vechea Romîn ie — întrecînd vanşard, cînd pregătirea unui război întăririi patriei noastre, construirii 1 răspuns a comitetului executiv în
pinat cel de-al doilea Congres al feră — a spus tovarăşul Gh. Gheor- cu peste 3.000.000 tone producţia atomic continuă eu febrilitate în ţă care se spune: „Intr-una din şedinţe,
partidului cu mîndrie îndreptăţită prevăzută în planul cincinal pentru rile care fac parte din blocurile mili unei vieţi noi şi fericite în ţara noas- ţ comitetul executiv, printre alte pro
ghiu-Dej în Raportul de activitate al 1955 la cereale panificabile şi po tare agresive, ca urmare logică a bleme, a discutat şi problema repa
rumb la un loc. Ţărănimea munci tratatului de prietenie, colaborare şt tră. Primul pas pe acest drum îl j raţiilor şi uneltelor agricole“, ne do-
asistenţă mutuală dintre Uniunea So vedeşţe de asemenea că la acest sfat
vietică şi R.P. Romînă, i-a urmat, în constituie Tratatul de prietenie, cola- ] se depune prea puţină stăruinţă pen
tru repararea la timp şi în bune cor?*'
borare şi asistenţă mutuală sovieto- 1
romîn, încheiat la 4 februarie 1948, t
care consfinţite prietenia veşnică 1
între popoarele Uniunii Sovietice şi ]
poporul nostru. Ieri, la împlinirea ]
a 8 ani de la încheierea acestui tra- )
tat, oamenii muncii din ţara noastră 1
toare ajutată în permanenţă de stat scopul asigurării securităţii statului şi-au exprimat dragostea şi recunoş- ^
în vederea creşterii producţiei duce nostru. Tratatul de prietenie, colabo tinţa lor nemărginită faţă d« gloriosul -j
pentru succesele obţinute, cu dragoste Comitetului Central al P.M.R. la o viată din ce în ce mai bogată. Ve- rare şi asistenţă mutuală de la Var- popor sovietic. \ diţi uni a uneltelor agricole.