Page 9 - 1956-02
P. 9
PROLETARI DIN TOATE TARUL, UNI ! ! V A !
IN A C E S T N U M Ă R :
Raid-anchetă — Să grăbim rit — PE TEME DE PARTID : I. Karda rea calităţii reparaţiilor de loco
— împotriva formalismului în
mul pregătirii campaniei de pri motive şi vagoane la Atelierele
măvară (pag- 2-a) aplicarea metodei graficului ci C.F.R. Simeria (pag. 3-a)
clic (pag. 3-a)
Recensământul populaţiei — Răs — Acţiuni americane care încalcă
punsuri la întrebările cetăţenilor — P. Anatolie — Sînt sau nu sînt principiile dreptului internaţional
(pag. 4-a)
(pag. 2-a) vinovaţi tovarăşii de la I.A.V.J.
N. Cazan — Pe marginea consfă din Petroşani (pag. 3-a) Note Externe — Arma atomică
tuirii cadrelor didactice din învă- trebuie interzisă ! (pag. 4-a)
ţămîntul preşcolar (pag. 2-a) — Vernichescu Iuliu — Imbunătăţi-
saaswiii'yHa
lia eveniment de seamă oooooooooo oooooooooc
în viaţa resperafiel de consum k x x >o o o o o o o o o o o >00000000000000
oooooooooo ooooooooo
Nu peste mult timp în viaţa coope cooperativelor. Ele trebuie să ilus
rativelor săteşti din regiunea noastră treze intr-un limbaj accesibil coope cinstea „ Z i l e i C e f e r i ş t i l o r (Ti- O nouă întovărăşire
va avea loc un eveniment de seamă: ratorilor, modul în care au fost gos în raionul Sebeş
I nse vor desfăşura adunările generale podărite fondurile proprii ale coope
ale cooperativelor de consum, săteşti rativei şi creditele primite, cum s-a
şi orăşeneşti precum şi conferinţele dus iupta împotriva risipei, a furtu OüCWC^OsjOv'A-u^O^eJoOUOOOOOOCwouOuOOtXiCxjOcOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCiXiOOOwCO OoCvJOC/CXJOOOOOOOOOOOÜOOOOOOOOIX)owooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo® TP ilele trecute, în satul Şpring din
uniunilor raionale. Adunările gene rilor, a delapidărilor şi altor daune. Realizările ceferiştilor Reducerea staţionării vagoanelor cu ...şi de la Depoul raionul Sebeş, & fost inaugurală
rale vor face un bilanţ al succeselor Nu trebuie să se scape din vedere o întovărăşire agricolă care a primit
obţinute de cooperaţie în lupta pen nici preocuparea care a avut-o con sim eriem... 15%, depăşirea sarcinii statice — greu numele de „23 August“.
tru dezvoltarea schimbului de măr siliile de conducere în vederea com
furi între oraş şi sat — baza econo baterii părtinirilor şi favorurilor pe tatea medie pe osii — ou 17%, depăşirea C .F .R . din Petroşani In întovărăşire, s-au unit un număr
mică a alianţei dintre clasa munci care le practică gestionarii necinstiţi. de 20 familii, ţărani cu gospodării
toare şi ţărănimea muncitoare, un Directivele celui de-a! II-tea Congres planului la tone convenţionale cu 16°/o Zilele geroase de iarnă, nu-i împiedică mici şi mijlocii oare au comasat la
bilanţ al luptei pentru buna aprovi Coniroiul obştesc asupra unităţilor al partidului, trasează sarcini de seamă şi alte realizări ale indicilor de plan, au în muncă pe harnicii muncitori de la De un loc pămîntul pentru al lucna cu
zionare a satelor şi a întăririi econo- şi în domeniul traosiporfiurilar. Insuişindu- dus la o depăşire a planului global pe poul C.F.R. Petroşani, oare se întrec în maşinile şi tractoarele S.M.T.
mico-financiare a unităţilor coopera de desfacere cooperatiste are un ma
tiste de la sate. re rol în ce priveşte îmbunătăţirea ac şi aceste sarcini, ceferiştii din raza staţie de 16%, productivitatea planificată cinstea „Zilei Ceferiştilor“. Ei au obţinut Comuniştii Anghel Ioan, Apostol
tivităţii acestora, precum şi în ce Nicolae şi Ludoşian Ioan, au fost în
Adunările generale şi conferinţele priveşte buna deservire a oamenilor S.E.C.F. Simeria eiu pornit o întrecere în fiind întrecută de asemenea cu 16%. în cursul lumii trecute frumoase succese. fruntea luptei pentru înfiinţarea înto
muncii şi în vederea apărării interese sufleţită, încă de la începutul lumii tre La realizarea acestor însemnate succe Aşa de pildă, echipa de reparaţii condusă vărăşii. Prin exemplul personal, ei
cute pentru, a mtîmipina „Ziuia Ceferişti de Arhip Ioan, şi-a realizat norma lu au reuşit să convingă mai mulţi ţă-
uniunilor raionale trebuie să mar lor lor. De aceea este necesar să se lor“ ou rezultate cât miai frumoase în se şi-a adus contribuţia întreg colectivul nară în proporţie de 124%, cea a lui Ro răni muncitori pentru a se înscrie în
momea lor. Şi acestea s-aiu arătat odată staţiei, evidenţiindu-se în mod deosebit: tam Vasile din care foc parte şi tinerii întovărăşire..
cheze un moment de cotitură în îm arate în dările de seamă cum a fost cu încheierea lunii ianuarie. impiegatul de mişcare Amdreica Emanoii, Pcpescu Alexandru, Stanciu Vasile şi al Pentru realizarea planului
bunătăţirea întregii activităţi a coo organizat controlul obştesc, cum a Astfel, pe luna ianuarie, planul la acarii Ştefan Abel, Munteanu Ioan şi Fe- ţii, şi-a depăşit sarcinile planificate ou de colectări pe anul 1956
tone convenţionale, ce exprimă producţia renez Coloman, telegrafista Harlău Olara, 36%. De asemenea echipa de la fierărie
perativei săteşti, în întărirea din funcţionat el, ce condiţii i-au fost globală a S.E.C.F., a fost realizat îh magazinerul Pcpescu Alexandru, munci condusă de Potinteu Petru şi-a întrecut Ţăranii muncitori din comuna Cut',
proporţie de 103,34%, productivitatea mun torii Moţ Petru şi Silvăşan Marta, şi al norma ou 67%, iar strugarul Groza Ro- raionul Sebeş, iau pornit cu avînt
toate punctele de vedere pentru ca create pentru a-şi desfăşura activita cii cresoînd cu 3,28%, ceea ce a dus la o mulus a obţinut o depăşire de 66% faţă la realizarea planului de colectări pe
în viitor să poată face faţă cu cinste tea în bune condiţiuni, cine a pus
sarcinilor trasate de cel de-al doilea piedici în calea activităţii lui, etc. reducere de 0,25% a preţului de cost. ţii. de norma lunară planificată.
Congres al P.M.R. In acest scop or Organele de partid raionale şi or In această perioadă, rulajul vagoanelor 00 00<X>000000<>00 000000<>000<>ooooo oo o o o o o o o o o o o o o o o o o co o o o o o o o
ganizaţiile de bază, sfaturile popu ganizaţiile de bază de Ia sate au obli — indicativul care reflectă întreaga or o ®
lare şi consiliile de conducere ale gaţia de a sprijini consiliile de con |ganizare în transport — a fost îmbunătă Tovarăşul Momea Samoilâ a fost propus S
cooperativelor au datoria ca în cins ducere ale cooperativelor la întocmi
tea alegerilor să mobilizeze întreaga rea dărilor de seamă, de a le îndruma gţit simţitor rezultând o economie de 5596 candidat al F. D. P. în circumscripţia 8
masă a cooperatorilor şi a lucrători să prevadă în acestea detailat felul gvagoane zi, adică 92 vagoane recuperate
lor din cooperaţie Ia îndeplinirea în care cooperativele şi-au exercitat electorală raională nr. 16 — Sebeş
planului de desfacere, a planului de rolul de educatoare a ţărănimii mun pentru încărcare, cu oare s-au transportat
achiziţii, a planului de încasarea fon citoare în spiritul muncii în comun,
dului social şi înscrierea de noi mem cum şi prin ce metode au îndrumat în plus coa. 1.570 tone marfă. De aseme în sala căminului cultural din vistul Munteanu Nicolae, învăţă- anul 1956. Chiar de la începutul lunii
bri etc. O datorie de mare răspun pe ţăranii muncitori să se unească în nea, a fost sporit cu 4,5% tonajul brut pe ianuarie, problema colectărilor a fost
dere a lucrătorilor din cooperaţie este diferite forme de cooperare în pro tren marfă, realizîndu-ss în felul acesta satul Dobîrca, raionul Sebeş, s-au toarea Popa Melania şi alţii. In în centrul preocupărilor ţăranilor
aceea de a pune la punct în cinstea ducţia agricolă. Ridicarea conştiinţei economii în valoare de 12.431 lei. Un a- adunat ţăranii muncitori pentru unanimitate adunarea a hotărît să muncitori din Cut. Astfel, ei au în
alegerilor evidenţa membrilor coope politice şi patriotice a ţăranilor mun port preţios în obţinerea acestor succe ceput să ducă primii litri de lapte în
ratori şi a părţilor lor sociale. citori, a nivelului lor ideologic şi se, l-a adus aplicarea metodelor noi de a-şi propune candidatul lor în ale- propună pe tovarăşul Samoilă Mo- contul anului 1956, conştienţi fiind de
lucru în tehnica feroviară. Prin aplica necesitatea- îndeplinirii planului de
rea metodei „Calea verde“, de pildă, s-a geriîe de deputaţi în sfaturile popu- meu drept candidat în cîrcumscrip- stat şi de asigurarea hranei oameni
realizat o bună viteză comercială, în a- lor muncii. Ţăranul muncitor Va-
ceastă direcţie obţinând rezultate deosebite lare. ţia electorală raională nr. 16 Sebeş. ^ silea Ioan, şj-a predat în întregime
operatorii R .C .: Chiroşca Vîadimir, Io- cota de carne, iar alţii ca Marcu Ilie,
sof Ioan şi alţii, iar prin aplicarea me Tovarăşul Mihuţ Vasile, prim-se- Fiind de faţă, tovarăşul Momeu, g Bitea Mihăilă, Gheorgheni Teodor şi
todei Krasno-Cojohari în staţiile tehnice, Bustă Vasile au predat însemnate
Multe cooperative din cadrul re cultura! sînt sarcini de seamă ale s-a redus staţionarea vagoanelor marfă în crctar al comitetului raional de mulţumind adunării pentru încrede- * cantităţi din cota pe anul 1956.
medie cu cce. 0,30%.
giunii noastre ca cele din Călan, Do cooperaţiei săteşti. Darea de seamă a partid, a propus, în aplauzele însu- rea acordată, a spus printre altele: Comitetul executiv al sfatului popu
bra, Teiuş şi altele, se află la înăl fiecărui consiliu de conducere al coo fleţitc ale celor prezenţi, pe tovară-„Sarcina mea principală este să lupt
ţimea acestor sarcini. La aceste coo perativei de centru şi consiliu sătesc, ¦şui Samoilă Momeu, secretar al co- pentru traducerea în viaţă a hotărî-
perative nu s-a muncit sectar, mem trebuie să sublinieze realizările ob mitetului regional de partid, drept rilor partidului şi guvernului, în spe-
brii consiliului de conducere se con- ţinute şi lipsurile ce s-au manifes candidat în circumscripţia electora- cial Ia sate. Directivele celui de-al
sfătuiesc asupra fiecărei probleme tat în această direcţie. Iă raională nr. 16 Sebeş. II-lea Congres al partidului ne-a
legate de activitatea cooperativei, gă Dările de seamă n-au dreptul să Numeroşi au fost acei care în cu- pus în faţă noi sarcini, pe care, cu
sesc împreună soluţii practice pentru scape din vedere nici felul în care a vinte calde au susţinut propunerea ajutorul dumneavoastră, mă voi
realizarea planului în toate sectoa fost respectat principiul democraţiei făcută, strădui să le traduc în fapte şi în g
rele de activitate. Membrii din con interne în cadrul cooperativei, felul LTVIU MUNTEANU Nu rare ori l-am văzut pe tova- satuI Dobîr^ a- ca f în Rcrelela,te, sate lar comunal, a avut un rol activ în
siliul de conducere au avut sarcini în care a fost respectat statutul şi în corespondent râşuî Momeu in mijlocul nostru, dîn- a!e rej? IU11" noastre. _Muncind im- această acţiune, sprijinind colectorul
comunal în muncă. Un merit deosebit
precise şi au răspuns de activitatea deplinite hotăririie organelor superi du-ne sfaturi preţioase, sprijinindu- Premia, vom ace sâ înflorească tot are colectorul Bena Petru, oare a mun
cit cu dragoste. El şi-a luat angaja
unei filiale pe o perioadă mai înde oare, cum au fost recrutate, şcolari ...a celo r din stafia Deva ne în munca de dezvoltare a gpspo- mai mult v.aŞ noua spre care ne . mentul, de a realiza pînă la 11 mar
tie a.c., în cinstea alegerilor de depu
lungată. Aceasta a avut drept ur zate şi ajutate în muncă cadrele, ce dariei noastre colective, a spus co- conduce parii u . g taţi, 40% din planul de colectări pe
anul 1956.
mare o bună aprovizionare a unită preocupare au avut conducerile coope Realizări de seamă au obţinut şi lucră Iectivistul Toma Dumitru, şi sînt ALTE PROPUNERI 8
BLAGA ECATERINA
ţilor de desfacere cu mărfurile cerute rativelor pentru a promova în mun torii staţiei Deva, colectiv care deţine dra o sigur că şi pe viitor ne va ajuta DE CANDIDAŢI ^ corespondentă
de consumatori ceea ce a influenţat că cadre din rîndul femeilor şi tine pelul de staţie fruntaşă pe serviciul de S cu aceeaşi dragoste părintească. Intr-o adunare populară care s-a g Pregătiri în vederea
în mod direct realizarea planului de rilor. exploatare. In cuvîntul său, tovarăşul Cîm- ţfnut în sala cinematografului „Gb. g campaniei de prim ăvară
achiziţii, de desfacere, a planului în Peanu Dumitru, preşedintele gospo- Doja“ din nia, a fost propus drept 6
scrierii de noi membri şi a încasării Viata, practica muncii de zi cu Luptând în continuu pentru înlăturarea dăriei agricole colective, s-a angajat candidat al F.D.P. în circumscrip- g | n comuna Cut raionul Sebeş, de
fondului social. zi, ridică o serie de probleme spe
cifice fiecărui sat, sau loc de muncă, lipsurilor şi desfăşurând o însufleţită în în numele colectiviştilor că vor de- ţia electorală regională nr. 35, to-
O serie de consilii săteşti şi con probleme ce nu pot fi prevăzute în trecere în cinstea „Zilei Ceferiştilor“, co pune toate eforturile pentru obţine- varăşul Alexandru Roman, iar in
silii ale cooperativelor de centru, au nici un fel de instrucţiuni. Conduce lectivul de aci a reuşit ca pe luna ia rea de recolte bogate, pentru creş- circumscripţiile electorale raionale
nuarie să-şi îndeplinească şi să-şi depă
împletii munca organizatorico-admi- rile cooperativelor îndrumate de or şească sarcinile de plan, ridicând cali 8 ierea şi dezvoltarea gospodăriei. nr. 1 şi 2 au fost propuşi : colecti-
tatea transportului, reaiiziînd o regulari
nislralivă în vederea realizării sarci ganizaţiile de partid trebuie să stu tate a circulaţiei de sută la sută, etc. X Au mai susţinut propunerea, tn- vista fruntaşă Simina Dănilă şi
nilor de plan cu munca politică dieze cu atenţie şi să oglindească în
g varăşul Matzuga Franclsc, diredo- Rolaru Crişan fruntaş al recoltelor
pentru convingerea ţăranilor munci dările de seamă aceste probleme, ca 8 rul G.A.S. Apoldu de Sus, coledi- bogate. o
tori despre necesitatea valorificării re de multe ori sînt socotite mărunte oooooooooooooooooooooooooo<x>oc<x> XXxoOOCOOOCOOOOOOOOOOOOOOOO
produselor prin cooperativă, despre sau fără importanţă. Dările de sea
8 mult s-au luat măsuri pregătitoa
necesitatea încheierii de contracte cu mă şablon, întocmite în mod schema
cooperativele pentru cultivarea de le tic, acelea care nu oglindesc proble- Prieteni din RP. Ungară, re în vederea campaniei de primă
gume şi zarzavaturi, a livrării de mele ridicate de viaţă, care nu ana B vară.
fructe, struguri, păsări, etc. O parte
pozitivă a multor unităţi cooperatiste lizează într-un ascuţit spirit critic şi La sfatul popular, se găsesc un
este aceea că şi-au pus ca sarcină autocritic şi de pe poziţie partinică fie
centrală şi permanentă problema con care problemă ce stă în faţa coope despre puşcarea cu întîrziere de miimi de secundă număr de 112 probe de germinaţie din
vingerii ţăranilor muncitori de a păşi rativei şî care nu indică totodată mă următoarele culturi: grîu de primă
cu încredere pe calea marii gospoda suri practice de îndreptarea situaţiei, In săptămîna trecută, o de Cu decenii în urmă şi chiar Trecînd la puşcarea cu în- cat rămîne lîngă ort, la o dis vară, orz, ovăz, porumb, borceag şi
vor fi ascultate fără interes. Ele vor legaţie de specialişti mineri şi astăzi, s-a aplicat şi se tîrziere de miimi de secun- tanţă de cel mult 3 m e tri; fasole, iar la şcoala elementară se
rii colective, a întovărăşirilor agri lipsi în aceiaşi timp pe cooperatori din R.P. Ungară, a vizitat Va mai aplică încă burajul fă- dă, s-a arătat că ea se poate găsesc un număr de 30 de probe
cole, sau de a se uni în asociaţii de posibilitatea de a cunoaşte ade lea Jiului cu scopul de a îm cut din argilă, care s-a dove- face prin procedeul amorse- b) explozia are un efect a- tot din aceste culturi.
simple de cultivarea plantelor teh părtăşi minerilor şi tehnicie ăit a fi necorespunzător. Ce- lor cu întîrzieri de m iimi de supra întregii suprafeţe a ro
nice şi a legumelor şi zarzavaturilor. vărata stare de lucruri din coopera nilor din minele noastre, ex rinţele tehnicii moderne, au secundă şi cu ajutorul unui cilor ; De asemenea, pînă acum s-au dus
ţie, de a critica lipsurile şi de a face perienţa, fruntaşilor mineri perfectat procedeul, ca gău- dispozitiv care aprinde la di- 120 de căruţe de gunoi pe lotul zo
Succesele obţinute de cooperaţia propuneri pentru îmbunătăţirea acti din ţara prietenă, în ceea rile de mină să fie burate cu ferite întîrzieri, amorsele elec- c) după puşcare frontul de otehnic s-a amenajat centrul de se
de consum din regiunea noastră pe vităţii. nisip, care este rezistent la o trice obişnuite. In R.P.U., s-au lucru este lipsit de fum, se lecţionare a seminţelor şi s-au selec
ce priveşte burarea găuri presiune mai mare şi apoi, fabricat capse electrice cu în- excavează, complect profilul ţionat 400 kg orz şi 1150 kg ovăz.
calea dezvoltării ei, sînt multe şi în Pe lingă faptul că ascultă şi a- lor de mină şi puşcarea ceva mai tîrziu, s-a introdus tîrziere de 50-700 miimi de dorit, eliminîndu-se îndrepta
semnate. Dările de seamă care se vor proba dările de seamă, adunările ge cu întîrziere de milisecun- burajul cu prefabricate din secundă eşalonate în cinci ca- rea frontului cu ciocanul de Işi re p ară uneJfefe
prezenta în adunările generale tre nerale vor alege noile organe de con dă. S-au făcut experimen beton armat, de forma car- tegorii de amorse, folosindu-se abataj.
buie întocmite în aşa fel îneît să oglin ducere ale cooperativelor. Organiza tări practice şi s-au ţinut tuşelor de astralită. Cartuşele m ult la înaintări în piatră sau O este 60% din ţăranii muncitori ai
dească cu claritate aceste succese, sa ţiile de partid au sarcina de a educa conferinţe de către delegaţia acestea de beton, cu care se cărbune. Aceste amorse se Solicitîndu-se părerea tova satului Trestia din raionul Brad,
arate metodele pozitive prin care au pe cooperatori pentru a alege în noi specialiştilor din R.P. Ungară, burează găurile din mină, nu aplică după necesitate. Pentru răşului Kota Jozsef, asupra
fost obţinute, felul cum au fost în le organe oameni cinstiţi, buni gos delegaţie formată d in : Kota sînt zvîrlite în afară, ci din găurile ce vor exploda pri- „căror categorii de lucrări mi au reparat uneltele agricole şi au
vinse greutăţile, să scoată în evidenţă podari şi cu iniţiativă în muncă. Fie Jozsef inginer — directorul contră, în momentul puşcării, m ele (cele ce scot sîmburile), niere — abataje, preabalaje, ga transportat gunoi de grajd pe supra
experienţa pozitivă a lucrătorilor din care cooperator are obligaţia patrio Institutului de cercetări din cartuşul de beton este sfă- se vor pune amorsele cu în- lerii în sterii, cărbune, suitori, feţele de teren ce urmează a fi însă-
cooperaţie şi iniţiativa creatoare a tică de a veghea ca în noile organe Tatabanya, Kiss lozsef — in rîmat de explozie în parti- tîrziere mică — apoi cele de ar fi indicat să se aplice aceas mînţate în primăvară.
masei cooperatorilor. In dările de de conducere să fie aleşi cei mai buni giner, Ddrombdzy Bela cola .cule care se comprimă la pre profilare cu o întîrziere mai tă metodă", tovarăşul Kota a
seamă trebuie să fie oglindit felul membri ai cooperativei, oameni care borator ştiinţific, Iakovecz lo siune şi închid ermetic gau- mare ş.a.m.d. Aprinderea a- spus : „se poate aplica în orice Printre primii oare şi-au reparat
cum a ştiul fiecare cooperativă, sau au dovedit prin fapte dragoste şi de zsef şi Keindl Janos artificie ra de mină. Acest procedeu în morselor cu energie electrică, lucrare minieră, care este lipsită uneltele, sînt ţăranii muricilori : Igna
fiecare consiliu sătesc să contribuie ri fruntaşi. burarea găurilor de mină are se face cu explozorul obişnuit. de metan, în afară de suitori, Nicolae, Mihăilă Teodor, Crişan Mi-
la lărgirea schimbului dintre oraş votament faţă de cooperaţie, care I avantajul unei rezistenţe foar In cel de-al doilea procedeu, unde desigur, metanul apare cel liton şi alţii.
O astfel de conferinţă teh te mari la puşcare — şi da aprinderea amorselor se face mai repede”.
şi sat, cum s-a ocupat de aprovizio răspund la chemările ei şi o ajută nică s-a ţinut la Direcţia ge torită lui, se lichidează fumul cu un dispozitiv special for POPA IOAN
nerală a cărbunelui Petroşa provenit din efectuarea ex- mat dintr-un explozor cu o Rezultatele obţinute în inr ¦corespondent
narea oamenilor muncii de Ia sate în toate împrejurările, oameni devo ni — expusă fiind, de către ploziei. Fumul după puşcare, lungime de cca. 6 m etri ' şi dustria carboniferă a R.P. Un a—
tovarăşul Kota Jozsef, direc- se explică în felul următor : care are în interior conducte gară, în urma aplicării puş
cu produsele necesare, ce preocupare taţi trup şi suflet partidului şi între torul Institutului de cercetări în componenţa explozivului izolate. Capetele conductelor cării cu întîrziere de m iim i de
din Tatabanya, laureat al Pre- secundă a arătat destul de e-
a avut în ce priveşte întărirea alian gului popor muncitor, care urăsc din miului Kossuth, care a arătat locvent ce avantaje enorme
are acest procedeu tehnologic.
ţei dintre clasa muncitoare şi ţără inimă duşmanul de clasă. O aten Astfel, producţia de cărbune
nimea muncitoare — sarcină de mare ţie deosebită trebuie acordată alege
răspundere pusă de partid în faţa rii femeilor în conducerile coopera cîteva noţiuni în ceea ce pri- sînt diferite materiale auxi- sînt legate de cîte un inel şi a R.P. Ungare a crescut zil Cetăfen i, verificaţi
cooperaţiei. tivelor. veşte puşcarea cu întîrziere de h'are, care după explozie, con- de diseţirile din racord. Con- nic cu 10 mii tone de cărbune Jisfele de alegători !
m iimi desecundă, aobţinerii Unuă să ardă un timp, iar în tactul de aprindere se obţine în urma extinderii puşcării
Cooperatorilor care participă Ia a- Elementele carieriste, imorale, îm unei puşcări fărăfum în mi- momentul cînd burajul slab, cu ajutorul unui clopot de că- cu întîrziere de m iim i de se
dunările generale ce se ţin la sate, păciuitoriste, lipsite de spirit gospo nă, despre necesitatea între e dat la o parte şi cînd de- dere. Cînd se dă curentul, cundă. Pretutindeni, la oraşe şi sate,
precum şi delegaţilor la adunările s-au afişat copii de pe listele de ale
cooperativelor de centru şi a uniuni dăresc, acelea ce manifestă un devo buinţării unui nou buraj pen acuma explozivul arde în aer firul de susţinere al clopo- Tuturor acestor consideren gători pentru alegerile din 11 martie.
lor raionale, trebuie să li se creeze Toţi cetăţenii cu drept de vot au
toate condiţiile pentru a-şi putea spu tament fals faţă de cooperaţie, nu tru găuri după procedee îna liber, se produce fum şi gaze tului arde, iar clopotul începe te, colectivele minelor regiu posibilitatea să controleze dacă sînt
ne în mod deschis părerea asupra toxice. Dacă însă gaura ar fi să cadă în jos, atingind pe nii noastre, trebuie să le acor înscrişi în aceste liste şi să facă
întregii activităţi a unităţilor coope au ce căuta în conducerea ei. intate. bine burată, materialele auxi- rînd, inelele şi dînd astfel, de o deosebită importanţă în întînipinări la sfatul popular respectiv
ratiste şi pentru a trage cu tărie la tiare nu vor mai arde în aer amorselor curent la întîrzie- extinderea acestei noi m eto în cazul cînd constată vreo omisiune
răspundere pe acei care nu s-au a- jPregătind i Folosind un buraj cu o re- liber ci numai în interiorul rile necesare. Rezultatele de de, a învăţămintelor din pre sau greşeala în întocmirea listelor,
chitat cu cinste de sarcinile ce li cu cea mai mare răspun- ţ zistenţă mai mare decît roca găurii, producând astfel un monstraţiilor de la Petrila, au ţiosul schimb de experienţă
s-au încredinţat atunci cînd au fost randament mai mare al ex relevat faptul că puşcarea cu cu specialiştii mineri din R.P. Este o îndatorire cetăţenească
aleşi. In acest scop, dările de seamă dere alegerea organelor conducătoa- | la presiunea gazelor, vom reu plozivului asupra rocii. Iată întîrziere de miimi de se Ungară, în scopul ridicării să controlaţi listele de alegători şi să
trebuie să oglindească în mod corn re în cooperaţie şi veghind ca în a- cundă, are următoarele avan productivităţii muncii, în sco verificaţi dacă aţi fost înscrişi în
creţ şi limpede întreaga activitate a şi ca puşcătura executată, să de ce, o burare bine execu taje : pul uşurării muncii mineri aceste liste, pentru a vă putea exer
cesfea să intre numai oameni cinstiţi lor şi a reducerii preţului de cita dreptul de vot.
aibă un efect mai mare dizlo- tată, ar duce la eliminarea a) masa de cărbune puşcat
şi pricepuţi, vom face ca activitatea nu se împrăştie pentru că ex
cînd roca puternic, bineînţe timpilor morţi, necesari actual- plozia nu aruncă roca ci o diz-
locă numai. Materialul puş-
cooperativelor noastre săteşti să se les, dacă s-a făcut perfora mente pentru aerisirea locului
îmbunătăţească şi mai mult, ridieîn- rea găurii de mină cît mai de muncă după puşcare.
du-se Ia înălţimea sarcinilor pe care oblic şi nu perpendicular pe cost al cărbunelui şi minereu
cel de-al II-lea Congres al partidu- , frontul de lucru. lui de fier. ş
lui le-a pus în faţa lor, i A. PĂDURARU (
¦ w v V W 'V VvV v- vvv j. y<~Ar V 'W v'V 'V 'V 'W V '>A