Page 10 - 1956-03

Pag. 2
M O D ELELE B U LE TIN E LO R D E V O T
PENTRU ALEGEREA DEPUTAŢILOR ÎN SFATURILE POPULARE
Pentru oraşele de subordonare regională
Pentru oraşele de subordonare raională şl pentru comune
\ ’U ¦' .vW
-, MP
y bilităţile creării de gospodării colec­ aceştia le îndeplinesc, să îmbunătă­
\ « . V,
v BULETIN DE VOT *
BULETIN DE VOT
pentru alegerea deputaţilor în Sfatul Popular .?!
RegiunfL,™ ™ -,
Circumscripţia electorală regională n
1956,
N u m e l e (1 p r o n u m e l e D Id p a rte s c u l c a o d id e u zu
c n n d td u u 'u i
I' ~ -j
!;
o oo<x>ooooooo<x>oooooc>oo<;
o Alegătorii din comune şi oraşele de subordonare raională vor primi trei buletine de vot şi anume:
o_
o a) buletin de vot cu dunga roşie, pen ru ^ alegerea deputaţilor în sfatul popu- alegerea deputaţilor în sfatul popular al comunei g
S alegerea deputaţilor în sfatul popular al regiunii; jaf aj rajonu|ui ;
§ x x x x x x x x x x x >o îx x x x x x x >o <x > <XK><XXX>CXXXXX>0000000<XXXOOOOOOOOOOOOO > 00< X > < > 0000< > 000000< X><XXXXX>0<X>&000 >000<y><>000<><XXXXX><XX><>^6<Xi»
Din vremuri de altădată...
—povestire —
Satul Zagra, despre care e vorba
in povestirea de ţaţă, e o aşezare de
oameni cu obiceiuri din bătrini, în­
fundată în deschizătura a două dea­
luri vinete, desfăşurate tocmai de sus
de pe culmile cărunte ale bătrînului
Ţibleş. Chiar prin mijlocul lui, îm-
părţindu-l aproape în două felii egale,
curge rîul Zăgri, pricăjit şi neînsem­
nat în zilele de vară, aspru şi vije­
lios în vreme de toamnă ori de pri­
măvară cind apele se umflă de ploi.
Omul de aici e aşezai din fire, po­
somorit şi scump la vorbă.
N-am înţeles eu prea bine mai Ia
început de ce oamenii din satul meu
erau întotdeauna aşa de închişi la fi­
re, aproape dosnici. Dezlegarea mi-a
venit mult mai tirziu, cind, a trebuit
ca şi eu la rîndul meu să mă zbat
amarnic pe cele citeva răzoare de pă-
mînt, moştenit din bătrini, pentru ca
in acest fel să pot agonisi banul pe
care încă ud de sudoare sa-l vărs in
buzunarul perceptorilor şi a diferitor
agenţi fiscali. Ştiu, ca roboteam straş­
nic din zori şi pînă noaptea tirziu,
dar nu reuşeam să ajung ca să innod
două capete. Şi atunci, pe nesimţite,
a început a mi se prelinge în suflet
o ură surdă, şi fără margini împotri­
va rînduielilor ce mi se păreau nespus
de prost aşezate. Aşa s-a făcut că
cm devenit şi eu posomorit şi în­
cruntat. Aşteptam cu toată fiinţa
parcă ceva, de undeva, nu ştiam anu­
me ce şi nici de unde ar putea veni,
dar nădăjduiam că înir-o zi voi pu­
tea şi eu să zimbesc în voie şi voi
mai putea înşfăca de piept pe toţi
surtucarii de perceptori şi agenţi fis­
cali pentru a le spune numai o vor-
A ••
'W E U P k
v< I ,A, s
V%
Regiunea....
BULETIN DE VOT
pentru alegerea Reputaţilor în Statul Popular
* ganizatorice. Membrii comitetului şi viduali pentru a vedea cum este or­
Oraşului...^.......
Circumscripţia electorală orăşenească nr,
ii martie 195$ ttş-*
N um ele p ro n u m ele O îo pfrrlei» c u i e o n d J d e u ift
c o n d 'd u tu lu l
| nale, sindicalele, organizaţiile UTM
I!
\ tive şi întovărăşirilor existente, prin Sarcina membrilor comitetelor ra­
\
Regiunea.
BULETIN PE VOT
V- - ţ V .
•V .¦ v WÉkpentru alegerea deputaţilor în Sfatul Popularv
„. n•
R aionuîui.«^^...
Circumscripţia electorală raională nr......
L! (narile 1956
Numele ji pronumele Din partea cui caudnleozd
candidai ului 'N
i Ca întîlnîrile !avute cu candidaţii tîlnirile pe oar.e le-au avuî, să inter­
b) Un buletin de vot cu dunga galbenă,
buliţă, pe şleau, să mă răzbun Să bufnat, stăteam pe o margine a pa­
mă întorc însă clin nou, la ziua în tului şi îmi depănam morocănos fi­
rare a înce'put a se lămuri din vii­ rele lungi de tort, întârindu-mi încă
toarea intîmplărilor ceea ce eu vreau odată în ghid hotărîrea de a mă ră-
fui într-un viitor cit mai apropiat po­
să povestesc aici. sibil cu acest blestemat vlăstar din
Eram pe atunci copil. Un ţine sfri­ neamul motănesc. Chiar în clipa cînd
eu mă frămîntam mai înfierbînlai,
jit şi nepotolit ca apa unui rîu. îmi imaginindu-mi toi felul de bătăi gro­
aduc aminte că ,,ocupaţia de bază" zave pe care o să i le trag pisoiului,
mi se rezuma pentru vremea aceea la ce mă privea acum clipind din cînd
a depăna gheme. Mama, torcea prin in cînd dintr-un ochi, anume parcă
sat. iar eu trebuia să sirîng în ghe­ pentru a-mi spori năduful, numai ce
me toată truda mîinilor sale. Ştiu auzii în uliţă bătăi de tobă.
bine. că ocupaţia de „depănător”, nu
prea îmi convenea şi mă încerca o — la repezi-ie pîn-afarâ, să vezi
ciudă grozavă cind îmi auzeam pe ce o să ,,strige”, mă îndemnă mama
afară prietenii de ştrengării, jucîn- şi eu nu aşteptai să-mi mai spună
du-se în voie in timp ce eu trebuia să odată ci bucuros că mi s-a oferit un
stau cocoşat pe marginea vetrei şi să prilej atît. de neaşteptat pentru a o
mă îndeletnicesc cu o atît de neplă­ ,,şterge" mă făcui nevăzut.
cută ocupaţie Apoi mai era ceva, mai
aveam o neplăcere. Pe lingă casa
noastră, trăia un afurisit de pisoi,
rare parcă în adins îşi găsea de lu­ In poartă, nimerii peste tata, care,
cru pe lingă mine cînd eram mai rezemat de ulucile ei, aştepta la rîn­
grăbit. Aproape întotdeauna se aşeza dul său să vadă ce-o să se vestească.
în cenuşa de Ungă sobă, cuminte şi In uliţă se adunaseră cleja un pilc de
preacuvios, lăsîndu-mă a înţelege că oameni. Mu căiărai repede pe un
are cele mai paşnice intenţii. Cum se siîlp al porţii, pentru ca să am un
întimpla însă ca să nu fiu o clipă cîmp de vedere cit mai larg şi mă
atent la el, numai ce se repezea afu­ pregătii să ţiu numai ochi şi urechi.
risitul, îmi lua între labe un ghem, şi
pe aici ţi-e drumul. Cîte hătăi n-am Miiruţ — dohaşul primăriei — du­
mîncat din pricina aceasta. Ii jura­ pă ce termină. îşi agăţă cu foarte
sem o duşmănie veşnică şi in minte multă gravitate beţele într-un loc a-
îi urzeam neîncetat cele mai cumplite nume potrivit de el la pieptar, se sco­
răzbunări. ciorî prinţr-o curea de unde scoase o
hîrtie impăiurată cu grijă, mai scor­
Cind firul povestirii mele, începe a moni prinlr-un buzunar ele unde scoa­
se desprinde din cuierul vremii, toc­ se nişte ochelari prăpădiţi, pe care
mai se intimplase ca să ţiu din nou şi-i aşeză în dreptul ochilor şi se
victima unei „păruieli“ din partea pregăti să ne spună ceea ce vroiam
mamei, pentru că lăsasem din nou să auzim. ¦La noi în sat ştia pînă şi
cel din urmă copil că Miiruţ vede
pisoiul să-mi încurce ghemele. îm ­ prea bine şi că a început a şi dubla
DRUMUL SOCIALISMULUI
<>&0O60<><>ZX><><X>004<><><><>0<)‘X > Q 00G
Alegătorii din oraşele de
L subordonare regională Deva
2 şi Hunedoara vor primi două
buletine de vot şi anume :
a) Un buletin de vot cu
dunga roşie pentru alegerea
deputaţilor în sfatul popular
al regiunii ;
b) Un buletin de vot cu
O dunga galbenă pentru alege*
c rea deputaţilor în sfatul popu-
| ar al oraşului.
QOOQQOQOQOQOOQOO o o o o o o o c o o w
R e g iu n e a .^
R a i o n u l ___
pentru alegerea deputaţilor in Sfatul P o p u ]a rj]
w să se transforme în gospodării co­ agriculturii. Acestea trebuie îndru­
¦ lective.
%
C irc u m sc rip ţia elec to ra lâ 'c o m u n a lă n r........... , ......... .. „
i i .martie 195§ ¦ ,t iy -
\ N u m a i« ţi. p ro n u m e le
cau d O lu lu i
) Realizări obşteşti
oooooooooooooooooooooooc
c) Un buletin de vot cu dunga albastră pentru o
(sau al oraşului de subordonare raională).
ochii numai de cînd a ajuns şi el ca
să fie — mă rog — omul primăriei.
— Se dă de înştiinţare — se porni
Mitruţ să slovenească, cuprinsul hîr-
tiei. Duminică vor veni ia noi în co­
mună domnii deputaţi Nacu şi cu
Oană. Toată suflarea trebuie să vină
atunci în faţa primăriei, unde dum­
nealor îşi vor ţinea discursurile. Cei
care n-o să vină se cheamă că sînt
duşmanii ţărăniştilor şi ca atare, şi
ai ţării.
Terminînd aceste spuse, îşi împa-
chetă din nou cu aceeaşi grijă migă­
loasă hârtia, bătu încă odată cu unul
din beţe în tobă. semn că ce a avut
de zis a zis şi o luă în susul drumu­
lui, ţanţoş, ca un cocoş, pe deplin
satisfăcut mai ales de modul în care
el a reuşit să rostească pe ...şi ca
atare. Aşa era acest om. Avea o pre­
dilecţie dusă pînă la manie pentru
cuvintele şi formele strict oficiale, bi­
rocratice, cu care de obicei îşi împăna
¦Ar discursurile notarul, deşi din ele nu
înţelegea mai nimic. Prins în fumuri
de grandomanie însă se trudea zile
la rînd pînă cînd le memoriza şi a-
poi le arunca aşa la nimereală fără
nici o potrivire ori de cîte ori vorbea
cu ţăranii. El credea că-i uimeşte şi-i
sperie prin acest limbaj păsăresc, dar
aceştia zîmbeau îngăduitor şi doar
ici, colo cîte un flăcăiandru mai col­
ţos îi zvîrlea vreo privire piezişă ori
vreun ghid surd.
— Sfinţii tăi de slugoii
* eram mic, m-a surprins totuşi acest
Ziua de duminică în care urma să
vină domnii deputaţi, a început fru­
mos, cu un cer senin şi cu un aer
plăcut, încărcat de mireasma flori­
lor de măr ce împodobeau grădinile
satului.
încă decum mă sculai am început
a mă dichisi, pentru ca vorba ceea
să am şi eu acolo la adunare, o în­
făţişare mai prezentabilă, ca şi cum
lumea din sat n ar fi avut altă trea­
Nr 566
wtwpiaw»mif«i.' fw—r
Măsuri în vederea accelerării ritmului
de transformare socialistă a agriculturii _
Directivele Congresului al II-lea ganizeze consfătuiri între agitatorii
al P.M.R., prevăd ca la sfirşitul ce­ din gospodăriile colective existente
lui de-al doilea cincinal, sectorul so­ şi cei din satele unde se munceşte
cialist din agricultură să fie¦ pre­ pentru crearea de gospodării colec­
ponderent atît ca suprafaţă, cit şi tive, precum şi consfătuiri intre
ca producţie de cereale-marfă. Ana- fruntaşii din G.A.C. şi fruntaşii din
lizind munca pe tărîmul transformă­ satele unde se munceşte pentru în­
rii socialiste a agriculturii in lumi­ fiinţarea de gospodării colective. In
na sarcinilor trasate de Directive, aceste consfătuiri va fi scoasă în
comitetul regional de partid a tras evidenţă superioritatea gospodării­
concluzia că ritmul de transformare lor colective şi rezultatele obţinute
socialistă a agriculturii este nesatis­ de acestea. Vor fi organizate de a
făcător în regiunea noastră.
semenea consfătuiri de producţie în­
In scopul accelerării ritmului de tre brigada S.M.T. care deserveşte
transformare socialistă a agricultu­ gospodăria colectivă şi brigada de
rii, comitetul regional de partid a cîmp. La aceste consfătuiri vor ţi
luat o serie de măsuri politico-or- invitaţi şi ţăranii muncitori indi­
biroului regional au fost repartizaţi ganizată producţia în gospodăria co­
cu sarcini precise pentru a sprijini lectivă, care este sprijinul acordat
comitetele raionale în organizarea de S.M.T. şi cum se ţine legătura
muncii. îndrumate de membrii co­ între S.M.T. şi G.A.C.
mitetului regional de partid, comite­ Comitetele raionale de partid au
tele raionale au instruit temeinic ac­ ca sarcină permanentă, îmbunătăţi­
tiviştii de partid, de U.T.M., ai or­ rea muncii de agitaţie la sate, în
ganizaţiilor de masă şi cei din cadrul căreia să se popularizeze larg
aparatul de stat şi economic, trimi- rezultatele gospodăriilor colective şi
ţindu-i la sate pentru a ajuta orga­ ale întovărăşirilor, precum şi veni­
nizaţiile de bază să-şi întărească ac­ turile realizate de colectivişti. Gos­
tivitatea. Sfaturile populare comu­ podăriile colective şi întovărăşirile
trebuie ajutate să-şi formeze echipe
artistice care să prezinte programe
şi celelalte organizaţii de masă, vor în satele unde nu sînt create gospo­
fi de asemenea ajutate practic să-şi dării colective şi întovărăşiri.
îmbunătăţească munca şi să-şi în­ Activiştii care se deplasează de la
drepte activitatea in direcţia trans­ raioane la sate au ca sarcină să în­
formării socialiste a agriculturii. drume birourile organizaţiilor de
Comitetele raionale de partid au bază pentru a urmări îndeaproape
fost îndrumate ca în satele unde nu felul în care se analizează măsurile
există unităţi socialiste, sau există şi recomandările organizaţiilor de
gospodării colective şi întovărăşiri bază. Organizaţiile de bază trebuie
slabe, să trimită cadrele cele mai ajutate să prevadă în planul de
bune. In satele de şes se va inten­ muncă realizarea celor mai princi­
sifica munca în vederea creării de pale probleme care frămintă satul,
noi gospodării colective, întovără­ să repartizeze sarcini precise fie­
şiri agricole şi asociaţii, iar în sa­ cărui membru şi candidat de par­
tele de munte se vor analiza posi­ tid şi să urmărească felul în care
tive şi întovărăşiri zootehnice. O ţească compoziţia activelor de par­
deosebită atenţie se va acorda pro­ tid şi să înveţe cum să muncească
blemei lărgirii gospodăriilor colec­ cu acestea.
atragerea de noi membri şi în spe­ ionale de partid, este de a controla
cial prin atragerea ţăranilor mijlo­ şi sprijini în mod permanent colec­
caşi. întovărăşirile agricole care au tivele care muncesc la comune în
ajuns la maturitate, vor fi sprijinite problema transformării socialiste a
mate pentru a atrage în jurul lor
Metoda care stă la baza muncii active de ţărani muncitori hotarîţi
de creare de gospodării colective şi să meargă pe calea transformării
întovărăşiri şi de lărgirea acestora, socialiste a agriculturii. Datoria fie­
este munca politică desfăşurată de cărui activist, a fiecărui membru de
la om la om. Pe lingă aceasta, co­ partid este de a munci fără preget
mitetul regional de partid a mai in­ pentru traducerea în viaţă a măsu­
dicat şi o serie de alte metode. rilor tuate de comitetul regional de
O m p a r u t ro l « a e d M a a îi In scopul generalizării experienţei partid în problema transformării so­
A!
pozitive s-a recomandat să se or- cialiste a agriculturii.
F.D.P., ţănanii muncitori din comuna vină pe lingă comitetul executiv al
Hăşdat au discutat despre posibili­ sfatului popular, pentru !a lua măsuri
tăţile pe care le au de !a termina sai­
vanul pentru oi din Nădăştia. In în vederea pietruirii străzilor pe care
urma acestei discuţii, numeroşi cetă­ nu se poate circula din oauza băl­
ţeni oare au oi, au sprijinit termina­ toacelor şi a noroiului. Dorinţele a-
rea acestei lucrări. O contribuţie de legătorilor au fost satisfăcute. Aşa de
seamă au !adus-o ţăranii muncitori pildă, pînă în prezent !au fost cărate
Găşpărescu Gaşpar, Stănculea Ioan 165 căruţe de piatră pentru pavarea
(Budeş), Iordan Cornel şi alţii. străzilor. In această acţiune s-au evi­
•k denţiat ţăranii muncitori Grăciunescu
$ In comuna Ghelar ţăranii munci­ Ion (Verachim), Sîrba Iosif, Malea
tori au propus candidaţilor lor în în- Ion (Sufletul) şi alţii.
bă decât să mă studieze pe mine. De maşina ce avea să aducă pe domnii
altfel, tot acest dichisit al meu se deputaţi.
mărginea la spălatul opincilor şi la
unsul curelelor de la acestea cu un­ A trecut aşa o vreme, apoi prea
soare, pentru ca — vezi doamne — aşteptaţii, şi prea distinşii oaspeţi
să sclipească. îmi luai cămaşă cu­ se arătară, purtaţi de o maşină
rată şi încleştindu-mâ de mîna mare elegantă, care se opri drept în mij­
şi lată a tatei o pornii înspre pri­ locul mulţimii de oameni, împrăş­
mărie. Mergeam mărunt şi repede pe tiind de jur, împrejurul ei un nor
lingă pasul mare şi apăsat al tatei. de praf. Se scoborî mai întîi un om
Vreau să precizez aici că aveam o rotofei, cu o haină de blană şi cu o
admiraţie neţărmurită pentru pute­ căciulă de astrahan, apoi imediat
rea cu adevărat herculanâ pe care după el se dădu jos un altul mai
tata o dovedise in repetate rinduri, slab şi deşirat care era îmbrăcat nu
cît şi pentru statura lui masivă. II in blană, ci într-o manta lungă de
deosebeam imediat, indiferent cit de piele. Cel care scoborîse mai întîi, se
mare ar fi fost grupul din care el uită o clipă peste ţărani zîmbind cu
s-ăr fi înthnplat să facă parte şi a- o gură largă, din care sclipiră cîţiva
ceasta pentru că pălăria lui neagră dinţi de aur, apoi ridicînd o mină în
cu boruri largi, era întotdeauna dea­ sus, strigă pe un glas hîrşit, care se­
supra tuturor. Eram mîndru că am măna foarte bine cu zgomotul pe ca­
un asemenea părinte şi îmi doream re îl face o şindrilă cînd e crăpată
din tot sufletul să ajung şi eu ca el, de secure.
deşi pirpiriu cum eram, simţeam că
— Salut popor, salut I
nu am perspective tocmai sigure în
această direcţie. . Nu i-a răspuns¦însă nimeni salu­
tului său, doară undeva in spate, câţi­
Insfuşit, .iată-ne ajunşi in faţa pri­ va ţărani tuşiră semnificativ. Nu prea
măriei, loc în care de obicei se fă­ încî/ital de această primire ce nu se
ceau adunările la care domnul pri­ vestea a fi tocmai amicală, omul în
mar şi domnul notar vorbeau ţăra­ blană se aplecă înspre şofer spu-
nilor de pe înălţimea unor trepte de nîndu-i ca să bage maşina în curtea
beton, aşezate imediat în faţa uşii, primăriei, iar după aceea începu o
care dădea înspre încăperi. boscorodeală cu omul deşirat ce-i stă­
tea alături. Deşi s-a nimerit să fiu
Lumea era deia adunată şi lucru tocmai lingă ei, n-am reuşit să înţe­
neobişnuit pînă atunci, de rîndul a- leg nimic din ceea ce îşi spuneau.
cesta bărbaţii erau aşezaţi cu toţii
în rîndurile de la urmă, cele din faţă Vorbeau aşa nu ştiu cum, pe nas şi
erau ocupate numai de femei. Deşi intr-un fel cum nu mai auzisem. Toc­
mai în clipa aceasta iată că dădură
fapt. Singur pe domnul primar şi pe buzna într-un suflet noiaru şi pri-
domnul notar nu i-a surprins se vede maru. Se nimerise să intre în primă­
treaba. De. altfel, aceştia nu mai a- rie tocmai acum cînd sosiseră cei aş­
veau timp să observe asemenea lu­ teptaţi. Se încovoiară prea supuşi şi
cruri, mărunte. Dumnealor erau într-o prea devotaţi spunând nu mai ştiu dc
fierbere şi o agitaţie neînchipuită. cîte ori ,,să trăiţi, şi bine aţi venit"
Alergau cînd într-o parte cînd în- apoi mergînd tot de-a întoarsălea îşi
tr-alta şi se uitau cînd unul cînd ce­ invitară oaspeţii sus.
lălalt. în susul uliţei, de unde aştep­
tau cu inima ia gură să se ivească Şoferul, conform dispoziţiilor pri-
(Continuate in pag. 4 a)