Page 11 - 1956-03

•Nr. 566
Femeile — luptătoare active pentru pace şi socialism
Cemîsiîte de femei — sprijin acfiv în aefsunîfe
obşteşti şi de stat
La rezolvarea cu succes a sarcini­
lor ce se desprind din Directivele cb-
lui de-al II-lea Congres al partidului,
c mare contribuţie îşi aduc şi femeile.
In acest scop, comisiile de femei din
regiunea noastră, prin acţiunile în­
treprinse, au mobilizat mii de femei
la înfăptuirea sarcinilor ce stau în
fata sfaturilor populare. Numai în
luna ianuarie a. c., au fost ţinute
32 adunări, 187 consfătuiri şi 780
cercuri de citit unde s-au prelucrat
documentele Congresului, la oare au
participat peste 10.000 femei.
In vederea culturalizării maselor
de femei, în perioada de iarnă, au
fost organizate în colaborare cu bi­
blioteca regională şi bibliotecile ra­
ionale, peste 80 de biblioteci volante
de-a căror activitate răspunde cîte o
delegată. Tovarăşa Semcov Maria,
din oraşul Deva, responsabilă cu o
bibliotecă, de casă, are peste 100 ci­
titoare. Exemple bune sînt şi tovară­
şele : Pleşa Maria şi Colibaş Ana
din oraşul Alba-Iulia, ale căror bi­
blioteci funcţionează în condiţiuni
bune.
La conferinţe, cercuri de-citit, şeză­ datul, a propus ca în satul Coşlariu,
tori culturale, participă un mare nu­
măr de femei. In formaţiunile artis­
tice ale căminelor culturale, sînt în­
cadrate, numai în raionul Sebeş pes­
te 700 femei, iar în raionul Alba a-
proape 500.
Pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor
gospodăreşti ale femeilor au fost des­
chise, prin grija comisiilor de femei,
cursuri de croi în care sînt încadrate
peste 500 femei. In oraşul Simeria
de exemplu, funcţionează un astfel
de curs la care participă 50 de femei.
Comisiile de femei sprijină de ase­
menea ş i , munca de alfabetizare a
femeilor în care scop au fost formate
echipe din cele mai bune delegate
care răspund de 2-3 femei analfa­
bete. In raionul Haţeg de exemplu în
aceste echipe activează 90 delegate
de femei.
Aprovizionarea oamenilor muncii
cu cele necesare traiului, este una
din problemele căreia comisiile de
femei le acordă o mare atenţie. In a-
cest scop, s-au ţinut consfătuiri ra­
ionale şi săteşti cu femeile fruntaşe
în creşterea păsărilor şi cultivarea
de legume şi zarzavaturi, care au
dat rezultate din cele mai Bune. Ast­
fel, în oraşul Sebeş, în urma con­
sfătuirii, s-au format 13 echipe de fe­
mei, care au dus muncă de lămurire
Artista amatoare
Voina Maria, este lucrătoare la
cooperativa „Sebeşana“ din oraşul
Sebeş. In timpul orelor de serviciu
munceşte cu spor şi dragoste pen­
tru a-şi îndeplini cu cinste sarcinile,
iar după ce orele de muncă au tre­
cut, ea poate fi găsită aproape cu
regularitate la căminul cultural. Iu­
beşte activitatea artistică şi îşi in­
terpretează rolurile ce-i sînt încredin­
ţate cu o deosebită căldură şi price-
pere. Acest lucru l-a dovedit de ne­
numărate ori. Ştie să-şi însufleţeas­
că tovarăşii din colectiv şi acest lu­
cru nu prin vorbe umflate ci prin
exemplul unei munci sîrguincioase şi
stăruitoare.
Dragostea pentru teatru de care
tovarăşa Voina a dat şi dă necon­
tenit dovadă, caracterizează de altfel,
întreaga echipă din care face parte.
Acest fapt a fost pe deplin materiali­
zat prin frumosul succes obţinut cu
ocazia concursului dintre echipele a r­
tistice de amatori ale căminelor cul­
turale, caselor de cultură, caselor de
citit şi a colţurilor roşii din gospo­
dării colective cînd, la faza republi­
cană, echipa de teatru a căminului
cultural din oraşul Sebeş a reuşit să
ocupe cel de-al II-lea loc. Piesa pe
care au reprezentat-o cu această oca­
zie a fost „întoarcerea lui Vasi“ de
C. Beiu. Tovarăşa Voina Maria a
interpretat rolul Măriei. Inţelegîn-
du-şi personagiul, iubindu-1 pentru
frumoasele sale calităţi, tovarăşa
Voina, a reuşit să releve întregul
său caracter minunat, toată frumuse­
ţea sufletească a acestuia. Pentru
bogăţia cu care a ştiut să-şi desfă­
şoare minunatul său talent, tovarăşa
Voina Maria a fost distinsă cu cel
de-al IlI-lea premiu acordat pe ţară
interpreţilor amatori, aducînd ast­
fel o mare bucurie colectivului artis­
tic din care face parte.
Modeslă şi conştiincioasă, mereu
nelipsită de la repetiţii, tovarăşa
Voina Maria îşi dăruieşte cu priso­
sinţă talentul, contribuind astfel şi
ea la opera de răspîndire a culturii
în rîndul maselor largi populare.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Responsabila comisiei de femei MÎNDR1A NOASTRĂ
candidată a
pentru contractarea de legume şi zar­ mare contribuţie la îndeplinirea mă­ Dacă se Intîmplă să treci seara pe acţiunilor a fost mereu tov. Barna
zavaturi. reţelor sarcini prevăzute în Directi­ uliţele satului Lăpuşnic, fără îndoială
vele celui de-al II-lea Congres, este că privirea ţi se va opri asupra unei Maria. Ea a fost şi printre primii
Femeile din regiunea noastră, au necesar ca să fie sprijinite şi în­ clădiri arătoase, de unde răzbate plnă
contribuit şi la buna pregătire a cam­ drumate mai mult în mobilizarea departe melodia vreunui cîntec popu­ care s-au înscris în întovărăşirea a-
paniei de primăvară prin încercarea gospodinelor. lar, sau larma unor voci însufleţite.
puterii de încoltire a seminţelor, prin gricolă ce s-a creat în Lăpuşnic,
munca de lămurire dusă de delegate De aceea, comitetele executive ale Atunci, împins de curiozitate, vei cău­
pentru repararea uneltelor şi căratul sfaturilor populare raionale şi în ta să afli ce se petrece în clădire. muncind neobosit pentru lărgirea a-
gunoiului la cîmp. Comunele unde fe­ special cele comunale, trebuie să
meile s-au ocupat mai mult de a- poarte o grijă deosebită pentru a Aci, vei întîlni pe tovarăşa Barna cesteia. In ultimul timp, tovarăşa
ceastă problemă s în t: Cricău, Ighiu orienta activitatea comisiilor de fe­ Maria, sufletul echipei artistice, în­
şi Bărăbanţ. mei în toate acţiunile ca : creşterea conjurată de mai multe femei, tinere Barna Maria a convins-o pe gospo­
de păsări, cultivarea de legume, creş­
In cadrul F. D. P. de aseme­ terea viermilor de mătase etc. şi vîrstnice. dina Moise Olivia şi pe altele să se
nea activează un număr mare de fe­ Amănunte despre munca ei, poate
mei. Din cele 283 comisii ale sec­ Un accent însemnat trebuie pus înscrie în întovărăşire.
ţiilor de votare, fac parte 175 femei, pe îndrumarea comisiilor de femei să spună fiecare locuitor. Ca respon­
iar în comisiile electorale de circum­ de la sate pentru a duce muncă de sabilă a comisiei de femei, Barna Puterea ei de convingere, constă în
scripţii precum şi ca agitatoare, mun­ lămurire în rîndul femeilor în vede­ Maria, a muncit şi munceşte neobo­
cesc aproape 4.000 femei. La întîlni- rea înscrierii acestora în gospodă­ exemplul personal pe care-l dă gos­
rile ce s-au ţinut între candidaţi şi riile colective şi întovărăşirile agri­ sită pentru a atrage toate gospodi­
alegători au participat peste 64.000 cole. nele din sat în acţiunile pe care le podinelor. Astfel, în antrenarea fe­
femei dintre care peste 3.500 au luat întreprinde sfatul popular.
cuvîntul făcînd diferite propuneri în In felul acesta, femeile din regiu­ meilor la muncile agricole, ce-l mai
legătură cu treburile obşteşti. Tova­ nea noastră, vor deveni şi mai ac­ Frumoasa activitate a comisiei de
răşa Popa Zamfira de exemplu, în tive în bătălia ce se dă pentru ridi­ femei, arată cit se poate de bine, ca­ puternic mijloc de convingere a fost
circumscripţia nr. 28 comunală din carea continuă a nivelului de trai. lităţile pe care le are responsabila.
material şi cultural al oamenilor faptul că Barna Maria, la mai multe
Sîntimbru-Alba, la întîlnirea .cu candi­ muncii. De pildă, în timpul lucrărilor agricole
din anul trecut, pe terenul destinat culturi, a obţinut recolte mari. De­
să se amenajeze prin sume realizate OSVALTH MARIA lotului zootehnic, puteau fi văzute
din autoimpunere, irigarea a 400 responsabila comisiei regionale numai femei. De asemenea, terenul clarată fruntaşă a recoltelor bogate,
hectare teren pentru a se cultiva le­ ea a fost premiată atît pe comună, IEPURE SUSANA, a împlinit şase
gume şi zarzavaturi. In circumscrip­ de femei grădiniţei de copii care este patro­
ţia raională nr. 24 Alba. tovarăşele nată de comisia de femei, a fost tot­ pe raion, cit şi pe regiune. ani de cînd lucrează în justiţie. De
Trif Eufemia, Opreanu Virginia şi deauna lucrat prin munca voluntară
Moiseş Maria s-au angajat ca în a gospodinelor. In fruntea tuturor Locuitorii din Lăpuşnic, văzînd ac­ patru ani, lucrează în funcţia de pre­
cinstea alegerilor să contracteze un tivitatea ei plină de roade au propu­
mare număr de gîşte.
s-o drept candidată în circumscrip­ şedintă a Tribunalului popular raio­
In acţiunile obşteşti, pe lîngă şcoli
şi spitale, au fost antrenate peste ţia nr. 3, pentru a fi aleasă la nal — Ilia. s
11 martie deputată în sfatul popu­
lar comunal. _ — o ——• ii ’¦*
In aceste zile, figura veselă a tov.
Barna Maria poate fi întîlnită în ca­
sele cetăţenilor din Lăpuşnic, discu-
tînd despre alegeri, îndemnînd pe fie­
care să întîmpine acest eveniment cu
pregătirile pentru muncile de primă­
vară terminate. Iar seara. Barna Ma­
ria poate fi întîlnită la căminul
cultural, înconjurată de tinere şi
vîrstnice, pregătind un bogat pro­
XXXXXXXXXXSOOOOOOOOOOOOOOOO&yOOOOOOOOOO OOOOOOOlOOOOOOOOOOOO gram artistic pentru sărbătorirea ale­
Dispensarul - maternitate clin Apoldu de Sus gerilor şi a zilei de „8 Martie".
1.000 femei care au contribuit prin Bazarul „8 Martie"
munca lor la bunul mers al acestor
unităţi. Comitetul de sprijin al Spi­ ¦M
talului unificat din Sebeş, din care
fac parte 32 femei, a strîns fulgi lift Cetăţenii oraşului Deva care trec
pentru 50 perne, comitetul de sprijin
de pe lîngă grădiniţa de copii din pe lîngă magazinul nr. 1 din Piiaţa
comuna Apoldu de Sus, raionul Se­
beş, a pregătit din timp buna des­ Unirii, se opresc deseori în faţa unei
chidere a acesteia prin asigurarea
materială a condiţiilor necesare, iar vitrine în oare sînt expuse zeci de Dr. ZEÎCU ILEANA, este medic
comisia de femei din oraşul Deva, a obiecte minunate pentru copii: ro­
pregătit deschiderea unui bazar în chiţe, şorţuleţe, pijamale şi luoruri de şef Ia secţia chirurgie a Spitalului
cinstea zilei de „8 Martie“ pentru mînă executate cu gust, brodate siau unificat — Sebeş. Atunci cînd este
copii. drapate în culori vii, cu motive luate nevoie de vreo intervenţie chirur­
din basmele populare.
Sub îndrumarea permanentă a co­ Sînt lucrurile confecţionate de fe­ gicală, fie zi s-au noapte, Dr. Zeicu
meile casnice care urmează cursul de Ileana, este la postul său. Operaţiile
croitorie al comisiei de femei din ora­ executate de ea au fost totdeauna
şul Deva. „8 Martie“ au denumit ba­
zarul lor, tov. care au lucrat săptă- reuşite.
mitetelor executive ale sfaturilor Grija pe care o acordă statul democrat-popular femeilor, se desprinde şi din nu­ mîni în şir cu multă sîrguinţă şi miga­
populare, comisiile de femei şi-au meroasele maternităţi şl case de naşteri ce s-au construit şi amenajat în oraşele şl lă, în semn de dragoste pentru această
îmbunătăţit în mare măsură activi­ satele patriei noastre. In regiunea Hunedoara au fost amenajate şi construite în ul­ zi internaţională a femeilor din lu­
tatea. Insă pentru ca femeile din re­ timii ani 46 maternităţi şi case de naştere. mea întreagă. Comisia de femei a
giunea noastră să aducă o şi mai oraşului, apreciază activitatea tova­
răşelor Munteanu Asinefta, Cotoţ Eli-
Clişeul de faţă reprezintă localul dispensarului sanitar din comuna Apoldu de sabeta, Balasz Eiisabeta, Bisoaru Vir-
Reprezentativa Sus, în care două camere sînt amenajate special pentru maternitate. Aci, vin acum vonia, Stănilă Ileana, Bratosin Ilea­
soţiile ţăranilor muncitori, care, altădată nu aveau nici q asistenţă medicală în tim­ na şi a multor altor harnice gospo­
feminină de volei pul naşterilor. Gospodine ca Jiga Eiisabeta, Radu Maria, Reiter Maria, Vasiu Elena dine, oare, atît în organizarea baza­
a raionului Petroşani şi multe altele care au născut în maternitatea din Apoldu de Sus, mulţumesc parti­ rului cît şi în alte acţiuni întreprinse,
dului şi guvernului pentru grija ce o poartă femeilor din patria noastră. îşi dau pe deplin contribuţia.
a cucerit cupa 5? 8 Martie' Exemple de vrednicie şi pricepere
Comitetul pentru cultură fizică şi nului Orăştie a cîştigat primul set, La consfătuirea fruntaşilor în creş­ listă colectivistei Neag Viorica cu 6-
sport de pe lîngă Sfatul popular al iar în setul al doilea conducea cu
regiunii Hunedoara, prin comisia re­ 10—0, a pierdut meciul cu scorul de j terea • păsărilor şi a cultivatoarelor biective care prevăd o cît mai bună
gională de volei, a organizat în cin­ de legume şi zarzavaturi, au fost pre­
stea Zilei Femeii, în oraşul Sebeş 2—1 în favoarea echipei din Petro­ zente peste 60 de ţărănci din satele îngrijire a animalelor ce le sînt în­
cupa „8 Martie“..
şani, care a cîştigat cupa „8 Mar­ raionului Ilia. Aici, s-au discutat credinţate. Asistenţa a primit iniţia­
Sala „Flamura roşie“ a devenit
neîncăpătoare pentru numărul mare tie“ ediţia 1956. Remarcăm buna multe lucruri folositoare ca : metode­ tiva Măriei Romcea cu multă în­
de spectatori care au ţinut să asiste
la această competiţie. comportare a jucătoarelor: Crişan le ce duc la creşterea producţiei de sufleţire. Multe din cele de faţă în AVRAM FLORICA, conduce cu
sală o cunosc ca o colectivistă har­
Jocurile au atins un nivel tehnic Ana, Pop Ligia, Rusan Felicia din legume şi zarzavaturi, cele mai îna­
ridicat şi au prilejuit faze specta­ raionul Ilia, Dobre Ecaterina, Hada intate metode în creşterea păsărilor nică şi hotărîtă care nu se lasă pînă succes Şcoala medie de fete — Deva,
culoase pe care le-au aplaudat cei
prezenţi. Finala a pus faţă în faţă Victoria, Popa Rafila, Nyarady Ghi- etc. Inginerul Bota Maria s-a pregă­ cînd nu realizează ceea ce a hotărît. a cărei directoare este din 1953. In
echipele reprezentative ale raionului O ştiu, că pe lîngă faptul că se
zela, din raionul Orăştie, Potocea- tit amănunţit pentru această ocazie. numără printre fruntaşii colectivei e acest an tov. Avram Florica a fost
Petroşani şi Orăştie.
nu Sabina, Trifan Maria şi Konsi Ea a prezentat şi cîteva planşe în bună activistă pe tărîm obştesc. Cu propusă a fi aleasă deputată în sfa­
Jocul a fost foarte dinamic, cu Crista din raionul Petroşani. legătură cu organizarea loturilor de
legume şi cu aplicarea metodelor şti­ ajutorul ei, al Matildei Lupşa şi al tul popular regional.
faze de calitate. După ce echipa raio- Clasamentul final pe echipe al com­ inţifice în lucrarea pămîntului. Corneliei Titu a luat fiinţă în gospo­
petiţiei este următorul : 1 raionul Pe­
La această consfătuire colectivista dăria colectivă „Drumul lui Lenin“
troşani, 2. Orăştie, 3. Ilia, 4. Alba, 5. fruntaşă Romcea Maria din Ilia a a-
un cor cu peste 20 persoane, se or­
Sebeş, 6. Deva, 7. Brad.
ganizează cu regularitate consfătuiri >•1 % •
N. URSULESCU dresat o chemare la întrecere soda- ale colectivistelor la care se discută
problemele muncii lor în colectivă,
Doar cîntecele-s de băciţe, Brigada mineritelor februarie. Frigul s-au dus, vi­ despre viaţa şi lupta femeilor din ţă­
Iar munca-i de mineriţe... forniţele de zăpadă la fel... rile capitaliste, despre munca plină
de eroism ale femeilor sovietice. Ca
...,,Intr-o casă luminată, se De pe coline, a apărut în fie­ urmare a muncii desfăşurate de co­
misia de femei din gospodăria co­
gindea o iată".. Se gîndea ? Parmt*~ Zori'e vieţii noi, au dăugat încă u n a : aceea a mi- care dimineaţă, soarele vesel, . lectivă, a crescut mult participarea
colectivistelor la lucru.
Da, poate visa. Dar nu-i vor- apărut ca un îndemn la mun‘ neritei S°Iica Bolea- cald, primăvăratec. In fiecare ‘y
M. ZAHARIE
ba de-o liceana îndrăgostită “ 0 te r n a r e : fratele ei * zi luminează mina din vale, V. BREBU
aevea, de-un artist frumos de Nlcolae> se J acu m iner; me- ...S-au întîlnit mineriţele la aşezările miniere, panoul în­ Agitatoarele cartierului
cinema, ci despre o fată cu Sene demnd- curajoasă, grea gura m/nei. S-au salutat şi au trecerii... Pe panou sînt scri­
ochi severi, cu faţa aspră, ai- f rumoasa- Ia[ toar- vorbit simplu, minereşte, pe se şi rezultatele obţinute în
doma împrejurimilor Ghela- ca Iutorul de Ună lîn0ă dura u.nbajul muncii lor. producţie de brigada mineri­
rului, împrejurimi severe, as- S° bei îndesatd ?e vreascuri?... _ Noroc bun> Sabino! telor tinere din Ghelar. Bri­
> pre, anonime; munţi şi pră- A citit Prin ziare, despre fe- — Noroc bun. Sofia, i-a răs- gada „8 Martie" şi-a depăşit ? Numele tovarăşelor Szacsko Elisa-
y păstil abrupte, stînci impre- mei care au aiuns deja frun- puns Tuza Sabina, din ace- angajamentul cu 13 tone de > beta, Hegedtis Rozalia, Guia Paula,
> sionante, păduri... La un ta?e în Producţie, care — lu- eaşi brigadă Dar celelalte un- minereu de fier, a dat peste < Bartha Emerenţia, Popa Iuliana, Ga-
> geam, într-o casă luminată, o cru ce nu-i venea să creadă de-s ? plan 52 m.c. de steril. / bor Otilia, Demian Sanda, sînt bine CUCURUDEA ANA, cst(* munci­
y fată se gîndea, trimiţîndu-şi — se întreceau în muncă cu — Uite-le! răspunse vesel —In locul fuiorului, a apă- } cunoscute nu numai gospodinelor din toare fruntaşă la secţia fitingărie a
) gîndul prin noaptea cu mii bărbaţii! Şi cîştigau bine... Sofia. Intr-adevăr, dinspre bi- rut lopata. Cele 8 mineriţe 4 oraşul Lupeni, dar şi tuturor cetăţe­
y de stele, undeva departe, sau ?i deodată luă o hotărîre: „mă rourile minei centrale, ve- ştiu s-o mînuiască harnic. Cît $ nilor acestei aşezări, ca cele mai ac­ Uzinei de reparat utilaj minier, din
( poate, ceva mai apropiat, la timp acasă se plămădeşte o < tive agitatoare ale organizaţiei de Petroşani. Pe lîngă faptul că este
> ziua aceea cînd s-a înfiinţat fac şi eu mineriţă"! Hotărî- nea Victoria Orăşan, ţinîn- pîine, mineriţele deja umplu bază a cartierului, care vizitează des una din cele mai bune muncitoare,
încă un vagonet de minereu cetăţenii şi cu ajutorul cărora orga­ ea munceşte activ şi în comisia de
> brigada... Brigada de femei, rea ei, o şi comunică frate- d-o de braţ pe Şuteu loa- pentru furnale... Şi-n timp ce nizaţia de partid a dus la îndeplini­ femei a uzinei.
cu denumirea „8 Martie", Bri- mii de alte femei lucrează la re multe acţiuni frumoase. Ele au
ivi Nicolae. na Toate-s tinere şi bine dis- războaie, la strunguri, în la­ mobilizat locuitorii pentru curăţirea
gada lor, a minenţelor! De boratoare, în universităţi, la <* străzilor, pentru amenajarea şi în­
ziua aceea, dm 20 februarie, — Mă duc! puse. Şi cu toată severitatea catedre, mineriţele din briga- > frumuseţarea casei alegătorului din
sînt legate şi gîndunle aces- da „8 Martie” mînuiesc cu C cartier, au creat comitete de sprijin
_ p,u, tei ţ_a r^spuns !vico- care le caracterizează, în di- siguranţă maşina de perforat... >
tei fete severe la chip, gin- pe lîngă spital, maternitate şi că­
S gaşa la suflet şi băciţă-n cîn- î(ze> crezînd că se duce un_ mineaţa asta, s-au încins la minul de zi, lămuresc gospodinele
\ tec.,. din cartier despre evenimentele in­
deva prin sa(> SLm să umple o discuţie aprinsă. terne şi internaţionale. La apelul or­
ganizaţiei de bază, agitatoarele au
Xa f int-ină ciubărele cu apă... ~ Ce facem astăzi, vom a- mobilizat zeci de gospodine la de­
pozitul de lemne al minei Lupeni, şi
— Mă duc, să ştii că mă vea ”p0(Ae chiar în abataje, unde au prestat pes­
duc! răspunsese arţăgoasă So- Au venit apoi mineriţă te 1.000 de ore muncă voluntară, ve­
nind astfel în sprijinul minerilor.
^ fia, nemulţumită de tonul de- Gostian Marghita şi tehnicia- Nu le sperie puşcarea cînd S
In campania electorală, cele mai
...Dimineaţă. Depe dealuri, gajat al fratelui ei. na brigăzii Eleonora Tărnă- explozorul produce detunătu- L reuşite întîlniri dintre candidaţi şi a-
legători au fost acelea pentru care
de pe coline, se coboară la _ ş i unde ducţ m - ŢQ ceanu. S-au întîlnit cu toate ra. Ţinerile mineriţe, dau do- / au făcut mobilizarea tovarăşele sus
amintite. Munca lor entuziastă, a fă­
mină in vale, minerii. S-au 0 ţntrebd totuşi Nicolae ? ’ la pura orizontului Lucaci, şi vadă de exemplu de bărbă- L
aprins lămpile de carbid, cu — La m ină! împreună, au pornit repede la ţie. S-au schimbat mult. A - <
flacăra jucăuşă, tremurătoa­ — Cum...?
locul lor de muncă. cuma-s severe la chip, cînd
re în vînt... Doar 21 de ani lpyug-tt/Nuăti,-coi ooprii.n. sHisotetnăţrăîrena-aa mai ...Fiecare din ele îşi amin- vor însă, pot fi şi vesele. Le
0„„v>eTQmtTill.lTalGTlG„ţC*Llie,lBta,Or,,16CI. tSo„ocmfl.ăa.i d..Ai.n. fost ctopbs5foprîtcleppentPru CpÎrYlicmLa!DnVoigoaCaLradaCaLinCL caracterizează aceeaşi gingă­
şie în suflet, dar şi neîndu­
regiunea Clujului, dintr-un ’ mină. Au fost primite cu ura- plecarea cînd n-au vagonete
sat adăpostit de măreţia Fe- ea’ a a3uns rmneriţă în bri- [e s _a afuncea 0 adu- la timp.
leacului... Venise odată cu zo- 9a^a Martie", brigadă corn- nare fulger. Vorbise Victoria Pe galerii, uneori, se-aude
rii lui 1 Mai 1984. Sofia bă- Pusă din 8 mineriţe, formată Orăşan: un cîntec...
ciţa, azi Sofia mineriţă, se ainstea lui Martie 8 — ca Vom da steril de ram- Măi bădis din Felea,c, cut ca aceste femei să fie apreciate
gîndea deseori la viaţa ei de să slăvească această scumpă bleere pentru patru orizon­ Tu mi spumea-i mereu să tac
altădată: fragmente din tris- zl a lor. turi şi vom mai da, 100 to­ Dar acum nu tac bădiţă cum se cuvine ; tovarăşa Szacsko E-
tă copilărie, bucăţică de pîi- ne minereu de fier... Că sînt m.îndră mineriţă.
ne ruptă şi împărţită pentru alături de zecile de ...E cîniecul brigăzii mineri- lisabeta a fost decorată cu „Meda­ BORBEI ELISABETA, activistă a
lămpi cu flacără tremurîndă i 'k felor.
Au trecut, două săptămini lia Muncii“, iar tovarăşele Bartha Comitetului orăşenesc de partid De­
Emerenţia şi Gabor Otilia au primit
>-cei 10' copii ciţi erau ei, la în bătaia vîniului, s-a mai a- de atunci, de la acea zi do recent cea mai înaltă 'distincţiei au va, a fost propusă candidată pentru
V V N A /W V V Z'vV \ . ' / / V A ' / A W > , ^ \ ^ v \ / - v W / N / ' v \ , ' v V W v \ . V \ “, . W v ' . ^ W S \ \ ' v \ \ N V V \ ' , V > P ANATOL1E fost primite în rîndurile caridi laţilor circumscripţia orăşenească nr. 41.
\ V \ V v v W S ^ V v de partid.