Page 12 - 1956-03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI __ 568

In Adunarea Naţională francez# Convorbirile dintre Dulles a fost primit cu ostilitate
Guy Mollet şi Â. Eden în Indonezia
Majoritatea vorbitorilor s-au pronunţat in sprijinul guvernului

PARIS (Agerpres). — Corespon- ai grupurilor de extremă dreaptă, a- nevrelor reactiunii, partidul comu« LONDRA (Agerpres)'. — La II DJAKARTA (Agerpres). — După americane relevă ostilitatea cu oare
nist va acorda vot de încredere in martie a avut loc la reşedinţa pri­ cum anunţă agenţia United Press, în a fost întîmpinat Dulles la sosirea sa
dentul Agerpres transmite: proape toţi vorbitorii s-au pronunţat guvern. Duclos a adăugat că comu- mului ministru englez de la Che- cursul turneului pe care-1. întreprinde în Djakarta. Aceste agenţii anunţă că
niştii francezi vor lupta pentru în- quers o întîlnire între Mollet şi în Asia, la 12 martie, John Fosteir pe parcursul de la aeroport în oraş
La 12 martie a avut loc şedinţa în sprijinul guvernului. cetarea operaţiunilor militare în Al« Eden. In comunicatul final asupra Dulles, secretarul Departamentului de au avut loc manifestaţii împotriva se­
geria aa „poporul algerian să devi- convorbirilor Mollet-Eden, comunicat Stat al S.U.A., a sosit la Djakarta, cretarului Departamentului de Stat.
Adunării Naţionale, în legătură cu Jaques Duclos, preşedintele gru- nă un prieten şi un aliat al Franţei”, dat publicităţii în cursul dimineţii de capitala Indoneziei. Manifestanţii strig a u : „Nimiciţi
luni, se menţionează că cei doi oa­ S.E.A.T.O.!“ şi „S.E.A.T.O. să plece
votul în chestiunea de încredere ce- pului parlamentar al Partidului Co- Preşedintele Consiliului de Miniş« meni de stat au discutat problema La Djakarta, Dulles l-a vizitat pe acasă 1“. In momentul ieşirii sale din
tri, Quy Mollet, a răspuns apoi la relaţiilor cu Răsăritul, problema de­ preşedintele Indoneziei, Sukarno. La palatul prezidenţial, Dulles a fost în­
rută de guvern. _Preşedintele Consi- munist Francez, s-a pronunţat pentru cuvîntările deputaţilor. După o scur­ zarmării precum şi problemele Afri­ întrevedere au fost de asemenea de tîmpinat de un grup numeros de ma­
tă pauză s-a trecut la vot. In cadrul cii şi Orientului Mijlociu. Dacă din faţă ambasadorul S.U.A. în Indonezia, nifestanţi care purtau steaguri cu in­
liului de Miniştri, Guy Mollet, a pus menţinerea legăturilor politice, eco- primelor două scrutine guvernul a comunicatul final nu se pot trage Cumming, şi secretarul de stat ad­ scripţia : „Noi nu vrem război !“ Po­
obţinut respectiv o majoritate d e : concluzii asupra rezultatelor întîlni- junct al S.U.A. pentru problemele liţia a intervenit împrăştiind pe ma­
de patru ori chestiunea de ^încredere nomice şi culturale dintre Franţa şi 463 voturi faţă de 62 contra, 451 rii, în schimb ele se pot desprinde Extremului Orient, Robertson. nifestanţi.

în şedinţa din 9 martie, cerînd adop- Algeria. El a chemat guvernul „să voturi faţă de 72 contra, ^ Comentatorii agenţiilor de presă

tarea diferitelor articole ale prolec- înceapă tratative cu cei împotriva că-

tului de lege privind acordarea de rora luptă în prezent“. Duclos a

împuterniciri extraordinare guvernu- spus că îndeplinind promisiunile fă-

lui în Algeria şi adoptarea proiectu- cute alegătorilor, luptînd pentru în-

lui de lege în ansamblu. tărirea alianţei dintre comunişti şi

Cu excepţia cîtorva reprezentanţi socialişti şi pentru zădărnicirea ma-

Franţa nu intenţionează sa pună la îndoială din comentariile presei de luni dimi­ N, A. Bulganin l-a primit pe Vincent Auriol
neaţă,

Comentînd convorbirile Mollet-

sistemul economic şi social al U.R.S.S. Eden ziarul „L’Aurore“ scrie în nu­ MOSCOVA (Agerpres). — TASS Franceze, cu care a’ avut o convor­
mărul său de luni că discuţiile ai* La 12 martie 1956 N. A. Bulganin, bire.
preşedintele Consiliului de Miniştri
Declaraţiile făcute Ia Delhl de ministrul de Externe francez, Plneau Cuprins „două faze cu totul diferi­ Dl. Vincent Auriol a fost însoţit de
al U.R.S.S., I-a primit pe dl. Vincent dl. M. Dejean, ambasadorul extraor­
v PARIS (Agerpres). — După cum declar că ţara noastră nu poate fi ? ’ ' " > te“ ; una cu privire la relaţiile cu Ră­ Auriol, fost preşedinte al Republicii
anunţă corespondentul din Delhi al sub nici un motiv numită o putere DELHI (Agerpres)". ¦— La 12 mar­ săritul şi alta „oarecum descurajan­ dinar şi plenipotenţiar al Franţei
agenţiei France Presse în declaraţia colonială. Ştim bine că era colonia­ tie a avut loc la Delhi o conferinţă tă“, cu privire la situaţia din Orien­ în U.R.S.S.

sa radiodifuzată, de postul de radio lismul a trecut 'şi că noi forme de de presă, la care a luat cuvîntul mi­ tul Mijlociu şi din Africa de nord.
Delhi ministrul Afacerilor Externe al
Franţei, Pineau, a atins o serie de colaborare între popoare pot fi sta­ nistrul Afacerilor Externe al Franţei, Ziarul afirmă că în primul caz s-ar Protestul Indiei adresat ţărilor participante la S .E.A .T.O .
probleme internaţionale importante. bilite numai pe baza egalităţii în Pineau. După cum transmite postul fi căzut de acord „asupra unei poli­
drepturi şi obligaţii“. Referindu-se la de radio Delhi, Pineau a declarat tici comune mult mai realistă faţă DELHI (Agerpres). — Ziarul triva discutării la sesiunea Consiliu­
„In cursul ultimilor cîţiva ani, a situaţia din Algeria, Pineau a decla­ că în urma tratativelor pe care le-a de sovietici“. In ceea ce priveşte a „Hindustan Times“ anunţă că guver­ lui S.E.A.T.O. a problemei Kaşmiru­
spus el, şi într-o măsură şi mai mare rat : „Trebuie să obţinem adopta­ dus cu primul ministru al Indiei. nul indian a adresat ţărilor partici­ lui. India consideră statul Djammu
pante la S.E.A.T.O. un protest împo­
în cursul ultimelor săptămîni, în re­ rea unor hotărîri care să poată per­ Nehru, s-a constatat că au puncte doua parte a discuţiilor, concluzia şi Kaşmir o parte integrantă a teri­
laţiile internaţionale începe să se ma­ mite algerienilor de origină musul­ de vedere comune în abordarea mul­ Ia care s-a ajuns este însă „destul de toriului său.

nifeste o anumită slăbire a încordă­ mană şi algerienilor de origină eu­ tor probleme. - slabă“,

rii... Eu cred că noi trebuie să folo­ ropeană să coexiste paşnic“. Pineau a arătat de asemenea că Sosirea fa Moscova a unei delegajii
comerciale franceze
sim perspectivele care se deschid După cum anunţă postul de radio în cadrul tratativelor cu Nehru au i
în faţa noastră în acest domeniu“. Delhi, vorbind despre politica Fran­ fost examinate mai multe probleme MOSCOVA (Agerpres)’. — TASS al departamentului economic din
ţei, Pineau a declarat că „numai pa­ internaţionale, printre care situaţia Guvîntarea lui Guy Moliei Lia 11 martie a sosit lia Moscova o ,
Referindu-'se la lucrările Congresu­ cea poate să asigure o dezvoltare din Orientul mijlociu, din Africa de delegaţie comercială franceză, condu-
lui al XX-Iea al P.C.U.S. Pineau a deplină a popoarelor. Franţa inten­ nord şi din Indochina. PARIS (Agerpres)’. — TASS Ministerul Afacerilor Externe al
subliniat însemnătatea declaraţiilor ţionează să ducă în anii viitori o a- să de P. Sebillot, directorul adjunct
din cadrul Congresului. In legătură semenea politică. De acum înainte Referindu-se la situaţia din Viet­ Preşedintele Consiliului de Miniş­ Fnanţei.
cu aceasta, el a spus : „Vrem să tre­ nam, Pineau a subliniat că Franţa tri, Guy Mollet, care s-a înapoiat la
cem Ia examinarea tuturor probleme­ Franţa' intenţionează să rezolve toa­ este pentru respectarea prevederilor 12 martie de la Londra, unde a dus ACTIVITATE LA SCHI
lor ivite între puterile occidentale şl te problemele litigioase, care se ivesc acordurilor de la Geneva. Franţa, — tratative cu primul ministru al An­
U.R.S.S., cu dorinţa sinceră de a gliei, Eden, a rostit o cuvîntare la Recent s-a desfăşurat pe muntele
obţine rezolvarea lor“. între puterile occidentale şi Uniunea a adăugat el — este pentru înţele­ un dejun oferit de Asociaţia presei Parîngul, concursul de probe alpine
Sovietică, animată de năzuinţa since­ gerea dintre Vietnamul de nord şi anglo-americane. al asociaţiei „Recolta“ faza regiona­
Pineau a apărat politica dusă de cel de sud prin toate mijloacele, în lă. S-au înregistrat următoarele re­
ră pentru o reglementare paşnică. afară de cele militare, pentru a pu­ Vorbind despre rezultatele acestor zultate :
guvernul francez în Africa de nord. Franţa nu intenţionează să pună la tea fi îndeplinit acordul de Ia Geneva tratative, Guy Mollet a subliniat că
îndoială sistemul economic şi social în problema Vietnamului. el şi Eden au ajuns Ia un acord de­ Coborîre băieţi
El a declarat i „Consider necesar să al U.R.S.S.“,
Bartha Ştefan „Recolta“ Alba 23”6/10
plin asupra necesităţii „de a se a- Rotaru Emil „Recolta“ Alba 31”2/10 blicul spectator, prezent în sala Ca­
Heing Oalt „Recolta” Orăştie 31”4/10 sei de cultură raională din Sebeş.
Oulles nu a reuşit să înlăture punctele de divergentă dintre S.U.A. şi India corda o mai mare însemnătate lucră­ Clasamentul este urm ătorul:
rilor privind dezarmarea“. Fete
Neamţu Livia „Recolta” Alba 23”4/10 Băţălan Ioan-Deva, campion re­
NEW DELHI (Agerpres). - A- Această atitudine a guvernului in­ bine informate, în cadrul întrevederii Guy Mollet a spus că în cursul gional la categoria Il-a pe anul
genţiile de presă occidentale rela­ dian arată că Dulles nu a izbutit să-l Dulles-Nehru au fost abordate ches­ tratativelor a fost examinat planul Slalom special băieţi 1956.
tează despre insuccesul înregistrat convingă pe premierul indian de tiuni privind atitudinea ţărilor res­ pregătit de reprezentantul Franţei în Bartha Stefan „Recolta“ Alba 43”3/10
de secretarul Departamentului de „justeţea“ politicii americane. pective faţă de Uniunea Sovietică. subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru Joca Ştefan „Recolta“ Orăştie 1’5” Petrifăleanu Mircea—Alba-Iulia.
Stat al S.U.A., Dulles, în încercarea In timp ce secretarul Departamentu­ dezarmare, Jules Moch. Acest plan, Steinhauer II—Alba-Iulia.
sa de a ralia India la punctul de ve­ Dulles, declară comentatorul agen­ lui de Stat, arată corespondentul a- a arătat Guy Mollet, ţine seamă Fete Campionatul a fost bine organi­
dere occidental într-o serie de impor­ ţiei France Presse, datora lui Nehru genţiei France Presse, „rămîne plin de toate propunerile în domeniul de­ zat şi s-a bucurat de un frumos suc­
tante probleme internaţionale. o seamă de „explicaţii“ în legătură de neîncredere“ faţă de politica zarmării, prezentate pînă acum atît Neamţu Livia „Recolta“ Alba 1’3” ces, fiind apreciat de spectatorii din
cu unele acţiuni ale Statelor Unite, U.R.S.S. „Nehru care a avut lungi de ţările occidentale cît şi de Uniu­ La aceste concursuri au participat Sebeş.
Citind surse bine informate, agen­ precum şi „lămuriri“ privind prost convorbiri cu conducătorii sovietici nea Sovietică. El a adăugat că au
ţia France Presse anunţă că guver­ inspirata declaraţie comună Dulles- în cursul vizitei lor în India, crede fost examinate de asemenea propu­ 38 de concurenţi din cadrul colecti­ N. URSULESCU
nul indian a făcut cunoscut Statelor Cunha, cu privire la Goa. In ciuda în dorinţa lor sinceră de pace“. nerile engleze care pot „să complec- velor sportive „Recolta“. Consiliul re­ corespondent
Unite şi celorlalte ţări membre ale eforturilor sale, relevă agenţia, Du­ teze şi să îmbunătăţească planul gional sportiv „Recolta“ s-a strădui!
lles nu a putut destrăma „atmosfera După cum anunţă corespondentul francez“. In acelaşi timp el şi-a ex­ şi a reuşit să asigure buna pregăti­ FAZA RAIONALĂ A „SPARTA-
pactului S.E.A.T.O. punctul său de grea ce apasă asupra relaţiilor din­ agenţiei United Press, primul mini­ primat speranţa că guvernul S.U.A. CHîADEl DE IARNĂ A
vedere asupra unor probleme discu­ tre India şi Statele Unite“. va sprijini acest plan. re a concurenţilor precum şi organi­ TINERETULUI”
tate la recenta conferinţă de la Ca- stru al Indiei a atras atenţia lui
raci. France Presse subliniază că în Şi în problemele de politică inter­ In continuare, Guy Mollet_a re­ zarea în condiţii ireproşabile a con­ De curînd, în oraşul Haţeg s-a dis­
nota sa guvernul indian se face ecoul naţională Dulles şi Nehhi' s-aif situat Dulles. că ajutorul militar pentru Pa­ putat faza raională la tenis de
puternicului resentiment stîmit"în In­ pe'pcfziţir diferite. „Poziţiile Indiei şi latat că' tratativele s-au referit de cursului — faza regională. masă, din cadrul „Spartachiadei de
dia de abordarea în cadrul S.E.A.T.O. Statelor Unite, relevă agenţia France kistan, acordat de S.U.A. în cadrul
a unor probleme interne ale Indiei, Presse, sînt în acest domeniu dia­ asemenea la activitatea economică GH. CIORANU iarnă a tineretului”. După o serie de
cum ar fi problema Kaşmirului. metral opuse“. Potrivit unor surse S.E.A.T.O., reprezintă o primejdie corespondent
pe care puterile occidentale trebuie partide spectaculoase, unele deose­
permanentă pentru pacea şi securita­ CAMPIONATUL REPUBLICAN DE
să o ducă în întreaga lume. Partici­ TENIS DE MASĂ bit de dîrze, concursul a luat sfîrşit
tea Indiei şi a întregii Asii.
In oraşul Sebeş s-a desfăşurat faza cu următorul clasam ent:
Premierul japonez despre perspectivele normalizării relaţiilor chino-japoneze panţii la tratative, aşa cum aceasta regională a campionatului republi­
reiese din declaraţia lui Guy Mollet, can de categoria 11-a pentru jucă­ Simplu băieţi
torii de tenis de masă. Jocurile au
TOKIO (Agerpres). — Primul mi­ tenţionează să facă guvernul în ve­ La 6 altă întrebare a deputatului consideră că scopul acestei activităţi Zbuchea N. „Progresul“ Haţeg.
nistru japonez Hatoyama a declarat derea normalizării relaţiilor diplo­ socialist Akiyama, primul ministru a este să contrabalanseze colaborarea prilejuit momente frumoase care au Lăsconi Avram „Progresul“ Haţeg
la 10 martie în faţa comisiei bu­ matice şi comerciale cu R.P. Chineză. răspuns : „Recent, premierul Ciu En- economică a Uniunii Sovietice cu o
getare a parlamentului că „în anu­ lai a declarat că ar dori să se în- serie de ţări slab dezvoltate din punct fost răsplătite cu vii aplauze de pu- Labin Alexandru „Progresul“ Haţeg.
Primul ministru japonez a subli­ de vedere economic.
mite condiţii“ ar putea să se întîl- niat că nu poate recunoaşte R. P. tîlnească cu mine. In anumite condi­ Simplu fete
Chineză din cauza relaţiilor pe care ţii aş putea să mă întîlnesc cu el“. In încheiere, Guy Mollet a comuni­
nească cu Ciu En-lai. Japonia le întreţine cu gomindaniş- cat că el a amintit lui Eden rezer­ Purece Ana „Progresul“ Haţeg
tii. „Dar, a adăugat Hatoyama, aş Hatoyama a declarat că ar dori vele Franţei faţă de pactul de la
Hatoyama a făcut această decla­ dori să îmbunătăţesc şi să consolidez Bagdad. Weiţzner Tamara „Progresul“ Haţeg
relaţiile comerciale cu China“. să plece la Pekin, dacă acest lucru
raţie răspunzînd deputatului socia­ K.a Nam Iong „Recolta“ Pîclişa.
ar fi posibil.
list Akiyama care l-a întrebat ce in­ N. ZBUCHEA
corespondent

Tll laoaBBOiimEHHBmnnonBQBSBBJfannCTnBttscanoinHES'.usatiOKaiancanair.tfonEanBBiDjnianHBaBnnBBionBMCEKS)ir.HBaaEnBHBBnnnKanaansaDasieio

DIN VIAŢA INTERNAŢIONALA „pancea şila“ capătă în zilele noastre partidelor socialiste din celelalte ţări, întrebat pe Speidel dacă noul Wehrmacht
forţa unui magnet puternic care atrage vor fi oare de acord cu aceasta? va respecte tradiţiile armatei hitleriste
------- NOTE = ............................... - - irezistibil pe toţi cei ce preţuiesc pacea „ţinînd seama de faptul cil numeroase u-
şi independenţa naţională. Ideea necesităţii colaborării dintre par­ ni-tăţi ale armatei' hitleriste au să­
NORVEGIENII ŞI N.A.T.O. 1. Trebuie oare Norvegia să renunţe părerea ziarului, o asemenea situaţie s-a tidele socialiste şi cele comuniste a fost vârşit fărădelegi îngrozitoare, oare au
de a mai fi membră în N.A.T.O.? creat, de pildă, în Cambodgia. VIAŢA VA ÎNVINGE exprimată şi la sesiunea de la Ziirich stîm it dezgustul celeilalte părţi a Euro­
Eforturile propagandei atlantice în Cunoscuta laburistă engleză Barbara Oastie pei”.
Norvegia eşuează. In acest sens, este sem­ 2. Trebuie oare Norvegia să adopte faţă Cînd a fost înjghebat S.E.A.T.O., Wa­ Dintre numeroasele probleme dezbă­ a declarat că atitudinea „socialiştilor oc­
nificativă polemica ce s-a desfăşurat în de N.A.T.O. o poziţie mai independentă shingtonul a extins era de la sine putere tute la sesiunea Consiliului Internaţionalei cidentali“ faţă de propunerile Uniunii So­ Speidel, oum s-ar zice, nici n-a clipit
paginile ziarului „DagbLadet“, organul deoît în momentul de faţă ? acţiunea pactului asupra unei serii de Socialiste, oare a avut loc în zilele de 2A vietice trebuie să fie pozitivă şi că pro­ din ochi.
central al partidului burghez Venslbre. In ţări, printre care şi Oambodgia, şi a martie la Zürich, discuţia cea mai în­ paganda unor delegaţi la sesiune împo­
ziar au apărut o serie de articole scrise „Acestea sînt întrebări fundamentale considerat pînă în ultimul timp această sufleţită a stîmit-o problema colaborării triva Uniunii Sovietice, Aceste tradiţii, a răspuns el,
de personalităţi de seamă, care critică ou pentru independenţa noastră, pentru li­ ţară ca un participant neoficial la dintre partidele socialiste şi comuniste. „ou, fără îndoială, o mare importanţă
asprime participarea Norvegiei la N.A.T.O. bertatea noastră de acţiune ca popor“, S.E.A.T.O. Dar s-a văzot că aeeastia a fost Luoruil acesta este oii se poate de firesc. „nu poate deoît să împiedice dezarma­ militară, şi noua armată germană nu le
Astfel, cunoscutul scriitor şi dramaturg — scrie Tysdahl. o auitoînşelaire. Norodom Sianuk, primul Necesitatea şi posibilitatea apropierii şi rea şi instaurarea unei situaţii interna­ va neglija”.
Helge Krog declară că ar trebui să se ministru al Gambodgiei, a înştiinţat re­ colaborării tuturor partidelor muncito­ ţionale mai favorabile“.
afle printr-un plebiscit atitudinea poporu­ Numeroşi norvegieni ar dori acum ca cent statele-membre ale S.E.A.T.O. că reşti este dictată de viaţa însăşi, de inte­ Cinismul acestei declaraţii este intr-a­
lui faţă de politica atlantică. După in­ orientarea politicii externe a ţării să fie ţara sa nu are nevoie de „protecţia“ lor resele vitale ale clasei muncitoare, de in­ In rezoluţia oare a fost i adoptată de devăr fără pereche. Dar poate că ge­
trarea Norvegiei în N.A.T.O., serie Krog, modificată, — declară în ziarul „Ver- şi va duce o politică de neutralitate. teresele luptei pentru pace. majoritatea sesiunii şi care va mai fi dis­ neralul hitlerist a greşit ? Nu- William
s-au petrecut multe. N.A.T.O. „s-a trans­ dens Gang“ judecătorul pensionar Cart cutată la 7 aprilie de către Biroul Inter­ Connor, care a stat da vorbă nu numai
format într-o organizaţie ofensivă, care Bonnevie, oare a rupt legăturile cu Par­ Hotărîrea Gambodgiei a produs o pu­ Hctărîrîle Congresului al XX-lea al naţionalei Socialiste la Londra, se declară ou Speidel ci şi eu noii voluntari, sol­
încinge lumea întreagă cu un brîu de tidul muncitoresc aflat la guvern, deoa­ ternică impresie asupra personalităţilor P.C.US. au determinat pe liderii unor că, chipurile, „nu există nici un ternei“ daţi de rînd, a constatat că aceşti oa­
fortificaţii avansate în ţări îndepărtate, rece nu este de acord cu politica acestuia. oficiale de la Washington. După oum ara­ partide socialiste din Europa occidentală să se modifice vechea poziţie a Internaţio­ meni „se mândresc“ cu istoria armatei
cu un inel aproape închis de baze mili­ Bonnevie consideră ca o alternativă reală tă ziarul „New York Times“, ele ou fost să caute căi concrete pentru o asemenea nalei Socialiste — poziţie de „renunţare la hitleriste. Oare îi ruşinează cit de cât
tare de invazie. N.A.T.O. a devenit de a politicii „atlantice“ neutralitatea — ne- „zguduite“ de declaraţia lui Sianuk. A- colaborare, pentru un contact mai strâns Frontul Popular şi la orice alte forme trecutul hitlerist ? — a întrebat Connor.
mult un instrument pentru asigurarea participarea la alianţele militare. ceste oficialităţi nu se aşteptau câtuşi de ou partidele comuniste. însuşi faptul că de colaborare politică“ cu partidele co­ Nu. Rezultă că „mirosul pestilenţial şi
hegemoniei depline a Statelor Unite... puţin ca o ţară mică, ou o populaţie de s-a discutat această problemă la sesiu­ muniste. Dar prin rezoluţii nu poate fi bestialitatea fără margini a cuptoarelor
Plebiscitul ne-ar arăta astăzi calea sal­ Aceeaşi părere şi-a exprimalt-o şi căpi­ 5.000.000 de oameni, legată de Statele nea Internaţionalei Socialiste dovedeşte oprită năzuinţa firească şi tot. mai puter­ de gazare, precum şi diatoria de neplătit
vării : afară din N.A.T.O. ! Tocmai de tanul în retragere Harald Normanzi, în Unite printr-un aoord înrobitor de „aju­ că, în zilele noastre, problema unităţii nică a maselor de socialişti spre cola­ atât a lor, cit şi a predecesorilor lor di­
aceea nu se organizează un plebiscit conferinţa „Despre situaţia noastră mi­ tor“ militar, să îndrăznească să renunţe mişcării muncitoreşti nu mai poate fi borare ou toate partidele muncitoreşti, recţi faţă de evrei, nu le chinuieşte conş­
la noi“. litară şi politică“, ţiziuită la 28 februarie. la alianţa militară şi să adopte o poziţie nici ignorată, nici ocolită. spre unitatea de acţiune a clasei munci­ tiinţa“.
Pentru Norvegia, N.A.T.O. este cel mai neutră. toare oa forţă unică şi organizată.
Autorul altui articol, Ingvald Svinsaaa, scurt drum oare duce la război, a decla­ Dar, după cum a arătat discuţia la se­ Connor a constat că la Speidel, ca şi la
sublâniind caracterul agresiv al N.A.T.O., rat el. Normann s-a pronunţat cu hotă­ Nedumerirea cercurilor de la Washing­ siune, forţele care se opun contactelor şi „GATA“ DE RĂZBOI! subalternii şi soldaţii lui, „entuziasmul,
sorie că, intrînd în această organizaţie, râre pentru neutralitate, împotriva parti­ ton dovedeşte o dată mai mult cât de colaborării dintre partidele muncitoreşti aptitudinile tehnice şi hotărîrea voioasă
Norvegia a procedat nedrept faţă de cipării la alianţe militare. departe sînt ele de realitate. Pînă şi pre­ sînt încă puternice. Aceasta a ieşit la Intr-o convorbire cu William Connor de a pomi la un nou război“ există într-o
Uniunea Sovietică, sa reacţionară americană recunoaşte oă iveală şi în unele rapoarte prezentate la comentator al ziarului englez „Daily măsură mai mult decît suficientă.
Această polemică desfăşurată în pagi­ tocmai caracterul înrobitor al „ajutoru­ sesiune, în special în raportul lui Oskar Mirror“ care-şi publică articolele sub
„statul vecin, oare n-a încălcat nicio­ nile presei norvegiene, ca şi caracterul lui“ militar american a îndepărtat Cam­ Pollak, liderul partidului socialist din pseudonimul elocvent „Cassandra“, Hans La drept vorbind, această descoperire
dată suveranitatea noastră naţională şi ei, este extrem de semnificativă pentru bodgia de Statele Unite. Oambodgia, Austria. Pollak s-a pronunţat împotriva Speidel a declarat voios că e „gata să a comentatorului londonez nu aduce prea
care, după oum avem tot dreptul să pre­ starea de spirit a opiniei publice norve­ sorie „New York Times“, nutreşte „bănu­ acestei colaborări. De ce? Pentru că, pasă­ pornească la un nou război“. Generalul multe lucruri n oi: ea n-a făcut decît să
giene. iala oă Statele Unite au de gînd să cum­ mite, „socialiştii şi comuniştii au nu nu­ Speidel conduce la Bonn organizarea nou­ confirme că militariştii vest-germani n-au
supunem, n-o va încălca“. pere acest regat“, iar Washingtonul nu ve­ mai căi diferite, ci şi ţeluri diferite“. lui Wehrmacht. Cum îşi imaginează acest uitat şi n-au învăţat nimic.
Subliniind pericolul participării la blo­ HOTĂRÎREA CAMBODGIEI de cum l-ar putea oonvinge pe Sianuk că Wehrmacht generalii şi soldaţii lui ? Lui
„Statele Unite n-a-u nici un fel de pla­ Argumentul lui Pollak este cel puţin Connor nu i-a fost lene să plece la Bonn Faptul că cei de teapa 1-ui Speidel sînt
cul m ilitar' agresiv şi dezavantajele pe Cu prilejui sesiunii Consiliului SEATO., nuri faţă de ţara sa“. Da, e . greu să-ţi uimitor. Intr-adevăr, căile spre socialism pentru a primi răspuns la această între­ „gata“ să dezlănţuie un nou război a fost
oare acesta le-a şi adus Norvegiei, Svin- oare s-ia deschis la 6 martie la Karaci, dovedeşti dezinteresul cînd el nu există ! pot fi diferite, dar scopul tuturor parti­ bare. pe placul lui William Connor, dar ce
saas declară: statul major al acestei organizaţii militare delor comuniste este acelaşi: socialismul. poate fi uimitor atunci cînd Connor sub­
a dat publicităţii un raport amplu, în Dar hotărîrea Gambodgiei n-a fost dic­ Acelaşi este şi scopul — cel puţin cel ofi­ Şi iată-1 în cabinetul generalului care, liniază că el „consideră necesară armata
„Noi plătim ou sudoare şi lacrimi parti­ tată numai de faptul că Washingtonul cial — al partidelor socialiste. Teza lui imediat după 1940, a comandat armatele vest-germonă“ ? Necesară pentru ce? Pen­
ciparea la acest bloc“. care se laudă cu succesele sale. Este şi-a demascat singur politica agresivă. Nu Oskar Pollak ou privire La „ţelurile dife­ hitleriste — „masele de soldaţi huni ob­ tru dezlănţuirea unui război în Europa ?
semnificativ că unele organe de presă încape îndoială că succesele politicii de rite“ ale partidelor comuniste şi socialiste tuzi, docili ca nişte fiare dresate“ — iar Cassandra de la „Daily Mirror“ nu nu­
In articolul „Plebiscitul cu privire la pace a marilor ei vecini — China şi In­ poate însemna doar că el, Pollak, nu con­ acum se pregăteşte să se pună în frun­ mai că nu avertizează împotriva primej­
N.A.T.O.“, maiorul Sverre Tysdahl spri­ americane nu împărtăşesc optimismul sideră socialismul ca fiind scopul parti­ tea „maşinii de luptă a celei de a treia diei pe oare o reprezintă forţele ce vor
jină de asemenea ideea unui plebiscit. El dia — au exercitat o uriaşă influenţă mari armate germane a secolului XX“. să dezlănţuie un asemenea război, ci
propune să se pună două întrebări între­ autorilor raportului. Astfel, ziarul „New asupra poziţiei Gambodgiei. Principiile dului său. Dar masele de membri ai Connor îi punea întrebări „acestui om chiar le arată simpatia sa. Este cu totul
gului popor: York Post“'' consideră că S.E.A.T.O. „în- uimitor“, pe un ton plin de respect şi evident că această poziţie a lui William
tîmpină dificultăţi“ şi se izbeşte de „si­ Partidului socialist din Austria, ca şi ai chiar linguşitor. Printre altele, ©1 l-a Connor se deosebeşte radical de părerea
tuaţii ce nu promit -nimic bun“. După a milioane de ^omoatrioţi ai săi.

Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 —Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.