Page 14 - 1956-03
P. 14

Pag. 2                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                   Nr. 568

                   Vă chemăm alături de noi                                                                                   Se lărgeşte sestorai                                        IN AJUTO RUL ED U CA TO A R ELO R

                                                                                                                              socialist din agricultură                         „Cunoaşterea naturii de către copiii

Scrisoare deschisa adresata ţăranilor muncitori individuali din Pianu de Jos                                                                                                               de virsia preşcolară“

  Trăim în acelaşi sat, ne întîlnim trecui cîte 2,90 kg grîu, 9 kg po­ efectuat 385 zile-muncă în gospodă­                           ???                                                   — îndrumări metodice —
şi discutăm zilnic, dar cu toate a- rumb, 2,800 kg cartofi, 9 kg fin, 9 ria colectivă anul trecut. Munca i-a
cestea, ne-am gîndit că ar fi bine kg sfeclă furajeră, 100 gr ceapă, şi fost răsplătită cu 4.581 kg grîu şi                   Creşte numărul colectiviştilor
să ne adresăm vouă, ţărani munci­ alte produse ca : floarea-soarelui, porumb, 623 kg cartofi, 2.693 kg sfe­                                                                Lucrarea cu titlul de mai sus, apă­                                                               foarte largă experienţa pozitivă ă
tori individuali şi consăteni ai noş­ lînă, ovăs, fasole, nuci, mere, ra­ clă, 3.465 kg fîn, însemnate canti­                   In luna februarie a.c., consiliul de    rută de curînd în editura didactică                                                                  unor educatoare fruntaşe din oraşul
tri, şi prin coloanele ziarelor.                                                                                              conducere al G.A.C. „llie Pintilie“       şi pedagogică, a fost elabonată de
                                        chiu, bumbac, dovleci, etc, precum tăţi de alte produse şi suma de                    din satul Dobîrca, ia primit 17 noi ce­   către Institutul de Ştiinţe Pedagogice,                                                              şi regiunea Bucureşti.
Iată ce am dori să vă spunem şi cîte trei Iei Ia zi-muncă. Eva­ 1.155 lei. In bani, valoarea produ­                           reri pentru intrarea în gospodărie.       şi face parte dintr-o serie de lucrări                                                                  Lucrarea are următoarea structură:
pe această cale. După cum vă este luată în bani, valoarea produselor selor primite se ridică la 17.710 iei.                   Ca rezultat al muncii politice des­       metodice destinate învăţămîntului
cunoscut, gospodăria noastră colec­                                                                                           făşurată în oampaniia electorală, con­                                                                                                         primul capitol se ocupă pe larg, de
tivă din Pianu de Jos, este tînără,     primite de un colectivist pentru o         Familia ţăranului muncitor indi­           siliul de conducere al G.A.C. ,,Uie       preşcolar.                                                                                           sarcinile educatoarelor în munca de
a luat fiinţă doar în anul 1954.        zi-muncă se ridică la suma de 46        vidual Pienar Nicoîae are tot două            Pintilie“, în ziua alegerilor, a primit                                                                                                        cunoaşterea naturii de către copii.
Toată bogăţia pe care o avea la în­     lei. Realizind asemenea venituri,       braţe de muncă şi 2,17 ha teren. A            alte 3 cereri spre aprobare.                 Cunoaşterea naturii de către preş­                                                                Astfel, se arată că activitatea de cu­
ceput era o vacă şi un cal, plus pă-    mulţi colectivişti c a : Binder Matei   realizat anul trecut 1.725 kg grîu.                                                     colari, are o deosebită importanţă e-                                                                noaştere a naturii trebuie să fie fo­
mîntul. In anul trecut, avutul ei ob­   (nr. 64), Veiss Martin şi alţii, au     Din acesta a dat cotă 120 kg, uium                                   ?                  duoativă şi instructivă. Sub îndruma­                                                                losită ca un mijloc de educaţie inte­
ştesc a crescut cu 6 cai şi 2 boi.                                              120 kg şi a însămînţat 208 kg. I-au                                                     rea educatoarelor, copiii iau cunoş­                                                                 lectuală a copiilor, pentru a dezvolta
luînd fiinţă şi o fermă cu 168 oi. A    început să-şi construiască case de      mai rămas prin urmare 1.277 kg                   In satul Cărpiniş din comuna Gîr-      tinţă de fenomenele înconjurătoare, În­                                                              şi îndruma interesul şi dorinţa lor de
crescut şi numărul familiilor ajun-     cărămidă.                               grîu. Porumb a realizat 1.500 kg              bova, ca urmare a muncii de convin­       cep să înţeleagă legătura dintre ele,                                                                a cunoaşte şi pentru a dezvolta spi­
gînd Ia 60. Intr-adevăr,, este puţin                                            din care 100 a dat cotă, rămînind             gere dusă de organele de partid şi de     să-şi însuşească noţiuni noi şi să li                                                                ritul lor de observaţie. Dezvoltarea a-
ceea Ce am realizat, dar acesta este       Iată acum ce venituri a putut        cu 1.400 kg. A mai realizat cca               stat, numeroşi ţărani muncitori au        se dezvolte gîndirea şi vorbirea. Prin                                                               cestor trăsături duce la lărgirea ori­
numai începutul. In planul de pro­      realiza familia unui colectivist har­   3.000 kg fîn şi sfeclă furajeră lao­          hotărît să-şi muncească pămîntul în       frumuseţea, abundenţa şi varietatea                                                                  zontului intelectual al copiilor, la dez­
ducţie pe acest an ne-am propus         nic. Să luăm de pildă familia tov.      laltă. Socotită în bani, valoarea pro­        comun. Astfel, ei au cerut comitetu­      culorilor, a mirosurilor şi a sunete­                                                                voltarea gîndirii şi a vorbirii lor.
să mărim numărul animalelor de          Binder Matei de Ia nr. 64 care a        duselor ce i-au rămas se ridică la            lui executiv al sfatului popular co­      lor, natura îi atrage pe copii. Educa­
muncă, să lărgim ferma de oi cu         muncit cu trei braţe de muncă în        suma de 7.700 lei. Din acest venit,           munal să-i ajute în organizarea unei      toarele pot şi trebuie să folosească                                                                    Dînd copiilor cunoştinţe despre na­
încă 50 capete, să înfiinţăm noi ra­    gospodăria colectivă. Această fami­     a achitat impozitul şi alte cheltu­           întovărăşiri agricole.                    natura pentru educaţia artistică .a co­                                                              tură, educatoarea trebuie să aibă în
muri anexe şi anum e: o fermă cu        lie a primit anul trecut 1.575 kg       ieli de producţie. Aşa că a realizat                                                                                                                                                         vedere dezvoltarea lor multilaterală.
500 raţe, o prisacă cu 20 stupi sis­    grîu, 4.890 kg porumb, 977 kg car­      un venit mai mic cu cca. 12.000 lei              Pînă în prezent, 13 din cei mai        piilor.                                                                                              La punctele b, c, şi d, din capitolul I,
tematici şi să mărim grădina de         tofi, 3.803 kg sfeclă furajeră, 108     de cît cei a! colectivistului Paulini         harnici ţărani muncitori din Cărpi­                                                                                                            se arată care sînt sarcinile educatoa­
                                        kg floarea-soarelui, 4.890 kg. fîn,     Matei.                                        niş au depus cereri pentru formarea          Natura contribuie de asemenea la                                                                  relor în legătură cu educaţia morală,
legume de la 0,50 ha Ia 2 ha. Ne        suma de 1.629 Iei, precum şi însem­                                                   şi în satul lor a unei întovărăşiri a-    realizarea unor sarcini a educaţiei                                                                  estetică şi fizică a copiilor.
gîndim ca în anii viitori să con­       nate cantităţi de alte produse. Din                                                   gricole.                                  m orale: educarea dragostei pentru
struim un grajd modern care să ne                                                                                                                                       muncă şi pentru oamenii muncii, pen­                                                                    In capitolul II se dau indicaţii asu­
                                        acest venit, familia colectivistului       Vrem să spunem că nici ţăranii       v        Marea familie a gospodăriei agri­      tru ţinutul natal, etc.                                                                              pra felului cum educatoarele pot reali­
permită înfiinţarea şi dezvoltarea      nu dă cotă, impozit şi nici nu a-       cu gospodărie mijlocie îlie Ioan,       /     cole colective „Steagul roşu“ din co­                                                                                                          za aceste sarcini, folosind observarea,'
unei ferme de vaci.                     chită alte cheltuieli de producţie      Savu Nicoîae, Savu Iulian şi alţii      .     muna Miercurea, creşte neîncetat. In         In activitatea de cunoaşterea na­                                                                 plimbările şi excursiile, activitatea
                                        fiindcă toate acestea au fost oprite    din satul nostru, nu au ieşit mai             cinstea alegerilor de deputaţi în sfa­    turii se va realiza şi educaţia fizică :                                                             practică a copiilor în natură. In con­
   Multe lucruri frumoase se pot        de gospodărie înainte de împărţirea     cîştigaţi decît noi colectiviştii. Ve­        turile populare, alte 10 familii de ţă ­  întărirea şi călirea organismului co­                                                                tinuare, se arată cum diferitele tipuri
face atunci cînd oamenii îşi unesc      venitului.                              niturile realizate de noi sînt cu             rani muncitori şi-au făcut cereri de      piilor, dezvoltarea mişcărilor, etc.                                                                 de jocuri, povestirile, convorbirile,
forţele, cînd muncesc în comun.                                                 mult mai mari decît ale lor.                  primire în G.A.C. Printre cele 10 fa­     Astfel, prin cunoaşterea naturii, se                                                                 ghicitorile, desenul, modelajul, calen­
Munca în comun este mai plăcută,           Ne permitem să întrebăm pe ţă­                                                     milii, se află şi ţăranii mijlocaşi       realizează educaţia multilaterală a                                                                  darul naturii şi colecţiile de plante
mai spornică şi dă rezultate mai        ranul muncitor individual Ghitan           îndoiala la care staţi vă face să          Opreau Ioan cu 3 hectare de pămînt                                                                                                             şi pietre, pot contribui la verificarea,
bune. De aceea vă chemăm, pe voi        Savu, dacă a reuşit să realizeze a-     pierdeţi, dragi consăteni, cantităţi          şi Caraja Ioan cu 3,50 hectare de         copiilor.                                                                                            sistematizarea şi consolidarea cunoş­
ţăranii muncitori individuali din sa­   nul trecut de pe cele 7 ha. teren a-    însemnate de produse în fiecare an.           pămînt şi două braţe de muncă. De                                                                                                               tinţelor despre natură.
tul nostru, să veniţi alături de noi,   semenea cantităţi de produse ?          De ce oare nu vreţi să aveţi aceste           asemenea printre cele 10 familii se          îndrumările metodice pentru cu­
ca împreună să ne clădim o viaţă                                                cantităţi de produse si să Ie folo­           află gospodari harnici oa Felmet          noaşterea naturii, înlătură o lacună                                                                    Educatoarele din regiunea noastră
nouă, o viaţă , veselă şi fericită.        După cîte ştim, tovarăşe Savu,       siţi în scopul ridicării nivelului de         Martin, Şulăr Matei şi alţii.             esenţială din literatura metodică a                                                                  vor trebui să studieze această lu­
                                        dumneata ai realizat aproximativ        viaţă al familiilor voastre ? Noi vă                                                    învăţămîntului preşcolar. Educatoa­                                                                  crare, să aplice îndrumările ei, ţinînd
   Venind alături de noi în gospo­      7.000 kg de grîu şi porumb şi unele     chemăm să curmaţi cu această în­                                      -tr               rele vor găsi în această lucrare valo­                                                               cont de condiţiile specifice ale fiecă­
dăria colectivă, nu veţi avea nimic                                             doială şi să vă alăturaţi nouă co-               In G.A.C. Apoldu de Sus, numă­         roase îndrumări în legătură cu cu­                                                                   rei grădiniţe şi să comunice Institu­
de pierdut. Dimpotrivă, veţi avea       cantităţi neînsemnate de alte pro­      lectiviştilor. Veniţi cu toată încre-         rul colectiviştilor creşte pe zi ce tre­  noaşterea naturii de către preşcolari.
multe de cîştigat. După cum aţi         duse. Din acestea ai achitat obliga­    derea în gospodăria colectivă!                ce. Numai în ultimul timp, adunarea                                                                                                            tului de ştiinţe pedagogice rezultatele
                                        ţiile faţă de stat, impozitul şi alte   Muncind împreună, vom putea face              generală a aprobat primirea în gos­       In elaborarea ei, autorii (A. Marcu,
văzut, pe ogoarele gospodăriei noa­     cheltuieli de producţie. Dacă soco­     minuni, vom putea mări bogăţia                podărie a 11 familii, şi urmează în-      lector la Facultatea de. pedagogie Bu­                                                               obţinuie, p-ecum şi observaţiile şi
stre colective lucrează tractoarele     teşti venitul realizat de dumneata,                                                   tr-un timp scurt să fie discutate alte    cureşti şi E. Zincă, cercetător ştiinţi­
şl maşinile S.M.T., care ne uşurează    în anul trecut, poţi vedea că el nu     gospodăriei noastre colective, vom            13 cereri ce sînt depuse spre apro­       fic la Institutul pedagogic-Bucureşti)                                                               propunerile lor în legătură cu îmbu­
mult munca şi ne ajută să smul­         ajunge nici la jumătate din venitul     putea înmulţi şi dezvolta ramurile            bare consiliului de conducere.            s-au ghidat după materialele sovietice
gem pămîntului recolte mari. Gos­       realizai de colectivistul Binder Ma­    ei anexe. Aceasta va avea ca ur­                                                        de specialitate şi au folosit pe o scară                                                             nătăţirea viitoarei ediţii.
podăria noastră colectivă a obţinut     tei şi de alţi colectivişti. Nimeni nu  mare creşterea în .mod simţitor a                Printre harnicii gospodări din co­
în anul trecut o producţie de grîu      poate spune că dumneata nu eşti         valorii zilei-muncă, adică a venitu­                                                                                                                                                                                                   D. I.
care întrece cu cca. 250 kg la hec­     un om harnic şi priceput. Dar ori-                                                    muna Apoldu de Sus oare au intrat
tar producţia medie de grîu a sec­      cît de bun gospodar ai îi în mica       rilor individuale ale colectiviştilor.                                                                                              FOILETON                                                 X5 O O OO O O OO O O O OO O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO  OCOCOCOCOO
                                        gospodărie individuală, nu-i chip să                                                  în gospodărie, sînt tovarăşi oa : La-
                                        poţi realiza ceea ce se poate reali­       Numai aici, în gospodăria colec­                                                     CC OO OO OO CO OO OO OO OO OO OO 0 0 OO OOOC OO CO OO OO OO OO OO OO OC _
                                                                                                                              zăr Andri, Veger Andrei, Arsenie A.
torului individual din sat. Produc­     za în marea gospodărie colectivă.       tivă, ne vom putea asigura o viaţă                                                              Suh- af l pa ftemtitoave                                                                                                                       8
ţia medie de porumb obţinută de         Dacă ai fi venit alături de noi, ve­    senină, cu adevărat civilizată si pli­        Ilie, Liphard Ecaterina, Facri Samo-                                                                                                                                                             8i
noi anul trecut este de asemenea        nitul familiei dumneatale ar fi fost    nă de belşug. Curmaţi cu îndoiala,
mai mare cu cca. 1.400 kg Ia hec­       încă odată, sau chiar de două ori       veniţi alături de n o i! Vă primim            ilă şi alţii.                             Slngele apă nu se face, dar nici aşa ca acesta: oameni tot unul şi)
tar decît producţia medie a secto­      mai mare decît cel pe care l-ai rea­
                                                                                prieteneşte, ca pe fraţii noştri 1                     INo i în t o v ă r ă ş ir i      8 chiag ca la lancu Dumitru, preşe- unul. Au şi un principiu propjiu j

                                                                                                                                 Zilele trecute, în comuna Intregal-    | dintele cooperativei din Sălaşul Su- care izvorăşte dintr-o adâncă înfe- )

rului individual.                       lizat.                                   Vercezeanu Ioan, Binder Matei                                                          8 perior raionul Haţeg. Dumnealui, lepciune: „să nu ştie dreapta ce fa- )

Sporirea producţiei la hectar a Să mai luăm un exemplu compa­ (nr. 79), Veiss Martin, Binder                                                                            | ţine foarte mult la rude şi prieteni, ce stingă". Dacă bunăoară stingă i

făcut să crească mult veniturile rativ din satul nostru. Familia co­             Matei (nr. 61), Paulini Matei                                                          8 Şi-ar da şi viaţa pentru e i; numai a tras... ta stingă 15.400 lei din casa \

noastre, ale colectiviştilor. Noi am lectivistului Paulini Matei de la nr.       (nr. 62) şi alţi membri ai gos­                                                        § că nu i-o cere nimeni. Ise cer în de bani, asta n-o ştie decît doar)

primit pentru o zi-muncă în anul 62 compusă din două persoane, a podăriei colective Pianu de Jos                                                                        schimb posturi...                                                                                    stingă, adică casierul Vlad Mihai j

-'k ,                                                                                                                                                                   Aşa s-a întîmplat cu Brînzescu Şi cu toate că n-au fost puşi la loc j

                                                                                                                              de, a avut loc constituirea unei înto­    Ioan, pentru care preşedintele are decît după o lună de zile, dreapta \

                                                                                                                                                                        o adevărată slăbiciune. Nu pentru nu se amestecă. Ce rău însă că oa-)

        Răspundem chemării consfătuirii fruntaşelor                                                                           vărăşiri zootehnice.                      | că e însurat cu nepoata preşedinte- menii din sat nu sînt la fel de „ in )

                                                                                                                              Datorită muncii depuse de organi­ 8 lui... Nu t Preşedintele - este om ţelepţi", Le-a dat prin cap sa se j

               în creşterea păsărilor                         şi cultivarea legumelor                                         zaţia de bază, 50 de familii şi-au        jj drept. Insă îi place lui de Brînzescu ducă cu jalba la comitetul raional)
                                                                                                                              unit de bună voie cele 223 oi şi 11,86    jj şi pace. S-a brodit că Brînzescu a de partid şi la U.R.CC Haţeg 5 1)
     Eu şi soţia mea, am crescut în cursul anului 1955,          rime, cît le puteam aduna. Tocătură de trifoi le-am dat-o    ha păşune. Printre primii înscrişi au     8 vrut să fie vînzător la cooperativă, într-o bună zi, au venit de !cm,
74 curci, 20 raţe, şi 32 pui de găină. Raţele şi o parte din      uscată, separat de păsat. După ce au trecut de 3-4 săp-     fost candidaţii de deputaţi Haţegan       8 deşi în funcţia aceasta fusese pro- U.R.C.C. nişte dispoziţii. Conduce- \
curci şi din puii de găină, i-am consumat noi. Din cele           iâmîni, le-am dat hrană amestecată.                         Maftei cu 10 oi şi 0,30 ha păşune şi      jj pusă o fată de vreo 17 ani, Socacs rea cooperativei le-a închis cu gri-)
74 curci, am contractat 50 bucăţi şi le-am predat coope­                                                                      Oltean Nicoîae cu 5 oi şi 0,30 ha         | Maria, absolventă a unui curs de jâ într-un sertar, ca nu cumva să)
rativei ,,9 Mai 1945" din Teiuş, primind pentru ele 2.280             Ori de cîte ori observam cîte un pui că stă abătut şi   păşune. In ziua constituirii întovără­    8 vînzători. Pe preşedinte îl doare ini- se „piardă". Şi acolo au rămas i
lei, 300 kg porumb la preţ de stat, şi mi s-au scăzut 65 kg       nu mănîncă, îl hrăneam forţat cu rîme şi ouă fierte.        şirii, s-au mai înscris trei familii de   \ ma că n-o poate mulţumi pe tînăra La sfîrşitulanului trecut, consiliu! \
din cota obligatorie de carne. Avantagiile se ridică la           Puii aceştia îi izolam într-o lădiţă, acoperindu-i bine.    ţărani muncitori.
suma de 3.000 lei.                                               După cîteva zile de „tratament", ei deveneau iarăşi vioi                                               jj vînzâtoare, dar n-are ce-i face: că- de conducere- a fost supus la o ura-)
                                                                  şi prindeau poftă de mîncare.                                  La fel ţăranii muncitori din comu­     8 maşa e mai aproape de trup decît re şi grea caznă. A trebuit vând ne- ?,
     Cei mai mulţi gospodari cred că e foarte greu să                                                                         na Geoagiu-băi, satul Renghet, în-
creşti şi să îngraşi curci. Aceste păsări, în trecut, nu se         In afară de grija ce trebuie să le-o dai în ce priveşte   tr-un timp scurt, au depus un număr       8 haina. Insă cum e el, om milos, i-a vrînd să ţină adunarea generală r.u\
vedeau decît prin curţi boiereşti sau chiabureşti. Nici eu       hrana, tot atît de importante pentru sănătatea puilor,       de 23 cereri pentru crearea unei în­
nu am gustat carnea de curcă pînă acum 2 ani, cînd am             sînt căldura şi curăţenia. E bine ca în primele 10 zile,    tovărăşiri zootehnice.                    l zis:                                                                                               membrii cooperativei. Au venit toţi)
primit cadou o curcă şi un curcan.Trebuie să recunosc
că şi eu îmi închipuiam că noi ţăranii muncitori, nu pu­         puii să fie ţinuţi într-o cameră în care se face foc, mă­                            * "T              8 — Nu-i nimic tovarăşă, dacă nu oamenii. In darea de seamă nu s-ai
tem creşte astfel de păsări în curţile noastre.                   car 2 ore în fiecare dimineaţă. După ce trec de 10 zile,
                                                                 e suficient să fie adăpostiţi de ploi şi vînt. Pentru a-i        Nici ţăranii muncitori din comuna     8 eşti aici la cooperativă, tot nu ră- arătat nici o lipsă. Nu-i nimic, as-*
    Despre curci, auzeam că sînt sălbatice şi stricătoare,       putea ţine în curăţenie, e bine să fie puse foi de ziare     Ceru-Băcăinţi nu se lasă mai prejos.
că mănîncâ mult şi altele de felul acesta. Adevărul este         sub ei, iar aceste foi să fie schimbate tot la 2-3 zile.     Ei doresc să aibă venituri mai mari       | mii pe drumuri. Uite, te numesc tea reies de obicei din discuţii. Insă)
că dintre toate speciile de păsări ce le am în curte,                                                                         de la oi şi de aceea, peste 30 cereri
curcile sînt cele mai blînde. In ce priveşte mîncarea, e            După 2 săptămîni, am început să las puii pe afară în      s-au adunat pînă acum pentru crea­        | gestionară la Sălaşul Inferior.                                                                    şi discuţiile au decurs cam aşa :8
adevărat că mănîncă mult, dar majoritatea hranei şi-o            zilele cu soare şi fără vînt. Atunci, pot să spun că am      rea unei întovărăşiri zootehnice.
cîştigă singure, păscând. După ce au apucat să fie mai            scăpat de orice grijă. O fetiţă de 11 ani şi un băiat de                                              Ce contează că de acasă pînă la când începea să critice cineva mun-\
mărişoare, nu le-am mai dat din mînă hrană, decît di­            6 ani, au îngrijit puii toată vara, plimbîndu-i la păşune
mineaţa şi seara, pe cînd raţelor şi puilor de găină tre­        pe locurile virane unde creşte nalbă, pe ariile şi mirişti­                                            | serviciu are fata de mers 5 km ? Şi ca consiliului de conducere, îi soma)
buia să le dau de cîte 5-6 ori pe zi. In decembrie, curca­
                                                                  le din jurul satului. Dimineaţa, înainte de-a pleca la                                                8 ce contează că gestionarul din Să- tovarăşul Gavriliţă care conduceai
                                                                 păscut le dădeam de mîncare fie tocătură cu făină, fie
                                                                                                                                                                        8 laşul Inferior a fost eliberat din lucrările adunării:                                                                                                           jj

                                                                                                                                                                        jj muncă? N-a rămas nici el pe dru- — Ţi-am luat cuvîntul tovarăşe, 3

                                                                                                                                                                        \ muri. E acum gestionar la Toteşti nu vorbeşti organizat.                                                                                                         |

                                                                                                                                                                        8 la o distanţă de numai 12 km de — Dar ce! N-am voie să critic?)

                                                                                                                                                                        8 casă. Cooperativa din Sălaşul Su- — Ba critică tovarăşe cît îţi pla-i

                                                                                                                                                                        jj perior are şi un consiliu de condu- ce, dar nu conducerea. Asta înseam-f

                                                                                                                                                                        8 cere. Au toate cooperativele, dar nu nă că încâlci principiul...                                                                                                 )

                                                                                                                                                                        ¦ O CO O OO O O O OQ Q O OO O Q O OC OO O O O OO O O OO O O OO O 3 0 O© LO C O CC * 3 0 0 0 0 0 O g  <?L a m e S tC C U U a tU tlC Î Ş l O lţH                     8

nii mei, cîntăreau 7-8 kg fiecare, iar curcile pînă la 5 kg   orz sau atac. Seara nu mai nuncau, deoarece veneau să-                                                                                              jj — Lasă-l tovarăşe să-şi spună pă- jj
bucata. Iată cum am crescut eu cei 74 pui de curcă:           tui acasă. Toamna, după ce se termină cu verdeaţa, mă­
                                                                                                                                                                                                                  8 su^                                                                                                                    g
    De la 5 curci am obţinut 82 ouă. Din cele 82 ouă am       nîncă cu poftă, porumb şi floarea-soarelui si se în­            6 8 de ani de la naşterea lui A .S . M acarenko « — Aici e şedinţă şi nu tîrg. De)
obţinut 76 pui. Vecinii îmi spuneau că o să moară, fiind      graşă fără să le mai îndopi.                                                                                                                        8 ce vorbiţi toţideodată ?!                                                                                              î

prea mulţi. Din cei 76 pui mi-au murit numai 2.               In acest an, voi creşte cel puţin 100 pui de curcă              A. S. Macarenko este una dîn fi­ singurul mediu în care elevul se sim- jj Şi iacă au fost cocoloşite lipsurile jj

E adevărat că în prima săptâmînă m-am ocupat nu­ şi-mi voi spori, mult numărul puilor de găină, căutând gurile proeminente ale pedagogiei te la locul lui, iar atunci cînd acest^ Să încerce numai să zică cineva)
mai de ei, deoarece pe cît sînt de lacomi, pe alît de rău să obţin pui de găină, de la centrele de incubaţie, deoa- sovietice şi dacă nu este cel mai de colectiv nu acceptă elementele recal-8 că la conducerea cooperativei s -a )
                                                              tece la noi în comună atît sînt ele corciţi îneît nu poţi seamă teoretician, în schimb, ca prac­ citrante, cei excluşi îşi dau seama dei încuibat familiarismul, că e ină- 8
mănîncâ în primele zile, cînd trebuie hrăniţi mai mult        set ştii de ce rasă sînt, şi din cele ce am citit, am aflat tician este neîntrecut.

cu brînzâ de vacă, ouă fierte, lucerna sau trifoi tocat       că găinile de rasă Leghorn sînt foarte ouătoare, iar cele                                                 slăbiciunea şi singurătatea lor şi fac] buşită critica şi că Uniunea coope-\

mărunt şi miez de pline. Cu această hrană se ţin trei         de rasă Rhode-lstand, sînt bune de carne.                       Opera lui Â. S. Macarenko, în sen­ totulpentru a se reabilita.                      jj rativelor din Haţeg,nu stim ulează)

zile. Din ziua a patra le-am introdus în hrană şi mălai.                                                                      sul lucrărilor scrise, este destul de Macarenko ştia săinspire în elevi s critica de jos.                                                                                                                    8

După o săptămână, nu le-am mai dat decît păsat de po­                            AURELIU DOMŞA                                vastă şi originală, iar practica lui în încrederea în propriile lor forţe. Mun-j                                                               SIMION CONSTANTIN l

rumb minat cu apă, sau lapte şi tocătură de trifoi, plus      ţăran întovărăşit din comuna Peţelca raionul Alba               domeniul pedagogiei a dat rezultate oa este un mijloc de disciplinare                                                                          ----- O—                                                      i
                                                                                                                              suprinzătoare pe oare nici nu le-ar redresare morală.

                                                                                                                              putea bănui un pedagog de tip bur­ Scopul educaţiei după Macarenko                                                                             Noi întovărăşiri agricole
                                                                                                                                                                                                                                                                                 în raionul Haţeg
        Sa gospodărim inai bine loturile zootehnice                                                                           ghez.                                     este următorul : „Nu există nimic

                                                                                                                              S-ia născut în 1888 şi a murit în permanent şi absolut în sarcinile
                                                                                                                                                                        noastre. Cerinţele societăţii nu sînt
   Una din problemele importante ce     comunele Cut din raionul Sebeş şi        du-se astfel furaje puţine şi de sla­        1939. A fost învăţător. Activitatea sa    valabile decît pentru o anumită e-                                                                     Zilele acestea, în salul Pîclişa ra­
derivă din Directivele Congresului,     Vinţu de Jos din raionul Alba. Aici,     bă calitate. Aşa s-a întîmplat la Strei-     didactică începe înainte de revoluţie,    pocă mai mult sau mai puţin limitată.                                                                ionul Haţeg, a luat fiinţă o întovă­
este aceea a creşterii animalelor. A-   comitetele executive ale sfaturilor      Sîngeorgiu din raionul Hunedoara,            dar înfloreşte după aceasta.              Trebuie să fim convinşi de faptul că                                                                 răşire agricolă cu 11 familii şi 15.50
cestei ramuri de producţie agricolă     populare, au respectat planurile de      Vorţa din raionul Ilia, şi Turdaş din                                                  generaţiei viitoare i se vor pune în                                                                 ha pămînt. Pesle 350 ţărani munci­
de mare importanţă în ce priveşte a-    cultură, au însămînţat la timp şi au     raionul Orăştie. In alte comune (Riş-           Intre anii 1920—1935, conduce co­      faţă cerinţe întrucîtva deosebite, iar                                                               tori din împrejurimi, au asistat la
sigurarea oamenilor muncii cu can­      recoltat în bune condiţiuni. Datorită    culiţa, Almaş, Balşa, etc.), nu s-au         lonia „M. Gorki“, apoi „Dzerjinski“       deosebirile acestea vor fi introduse                                                                 darea de seamă a comitetului de ini­
tităţi sporite de carne, lapte, grăsi­  respectării acestor reguli, au depăşit   luat măsuri de pază din care cauză           a Comisariatului poporului pentru a-      treptat pe măsura creşterii şi perfec­                                                               ţiativă. In timpul acesta, s-a mai în­
mi, lînă, piei, etc., trebuie să i se   planul la toate culturile şi au avut     furajele au fost furate.                     faceri interne, unde talentul lui pe­     ţionării întregii vieţi sociale“. In                                                                 scris ţăranul muncilor Cornea Jiga.
acorde o mai mare atenţie din parlea    furaje de cea mai bună calitate. Ad­                                                  dagogic este pus din plin în aplica­
                                        ministrarea chibzuită a loturilor zo­       Pentru a înlătuna asemenea nea­           re şi unde realizează lucruri m a ri:     numeroase articole şi conferinţe, Ma-                                                                „Vreau să asigur fericirea copiilor
organelor de partid şi de stat. Dez­    otehnice şi apoi a furajelor, a făcut    junsuri, este necesară participarea          copii părăsiţi, viciaţi, vagabonzi, adu­  karenko dă ideia limpede despre fe­                                                                  mei“ — a spus el. Printre cci înscrişi
voltarea creşterii animalelor şi îm­    ca aceste sfaturi populare să aibă cei   activă a maselor de cetăţeni, la buna        naţi de organele de slat de pe dru­       lul în care sînt concepute scopirile                                                                 şi care au munci! deosebii pentru în­
bunătăţirea rasei lor, depinde în ma­   mai frumoşi reproducători din re­        gospodărire a loturilor zootehnice şi        muri, copii dedaţi furtişagului, anal­    educaţiei comuniste : „Dorim să for­                                                                 fiinţarea întovărăşirii, sini : Wase-
re măsură de buna funcţionare a                                                  un control mai minuţios din partea           fabeţi, prin forţa colectivului înjghe­                                                                                                        ramn Arţar, Ardelean Paulin, Colan
staţiunilor de montă, de felul cum      giune.                                   organelor competente.                        bat de marele pedagog, devin oameni       măm un muncitor sovietic cult. Prin                                                                  Paulin şi alţii. A urmat un program
sînt îngrijiţi şi hrăniţi reproducăto­                                                                                        pregătiţi şi utili, cetăţeni conştienţi   urmare trebuie să-i dăm o educaţie                                                                   artistic bogat.
rii.                                       Au fost însă şi comitete executive       Trebuie luale de asemenea măsuri          de drepturile şi de obligaţiile lor.      preferabil medie, trebuie să-i dăm
                                        ale sfaturilor populare comunale, care   de asigurarea seminţelor necesare,           Mulţi au ajuns profesori, ingineri,       o calificare, trebuie să-l disciplinăm,                                                                         MAGUREAN ALEXANDRU
    Prin activizarea comitetelor cetă­  din comoditate şi lipsă de interes, au   conform planului de cultură întocmit         tehnicieni, oameni de valoare, devo­      trebuie să fie devotat din punct de                                                                                        corespondent
ţeneşti, în cursul anului trecut, s-a   dat loturilor zootehnice să fie cul­     şi de transportarea gunoiului de la          taţi partidului şi patriei socialiste.    vedere politic şi membru devotat cla­
făcut mai bine administrarea şi gos­    tivate în dijmă, păgubind staţiunile                                                                                            sei muncitoare. „Omul nou trebuie“                                                                         ¦"prrrr *
podărirea loturilor zootehnice. Acolo   de montă cu importante cantităţi de      staţiunile de montă, pe loturile zo­            Care a fost cauza acestor succese?     să fie perseverent şi oţelit, să ştie
unde comitetele executive ale sfatu­    furaje. Astfel s-a procedat în comu­                                                                                            să se stăpînească şi să influenţeze                                                                     La Silvaşul Inferior, datorită mun­
rilor populare comunale, au înţeles     nele Ceru-Băcăinţi, Cugir şi Mării-      otehnice. Este necesar să se comaseze           In „Poemul pedagogic“ şi „Stea­        pe alţii.“                                                                                           cii depuse de organizaţia de bază, 31
necesitatea asigurării la timp şi în    neşti din raionul O răştie; Şoimuş,                                                   guri pe turnuri“, Macarenko ne des­                                                                                                            familii de ţărani muncitori au
"bune condiţiuni cu furaje a reprodu­   Dobra şi IIia din raionul Ilia ; Oha­    loturile zootehnice acolo unde sînt          crie mijloacele prin care a reuşit să        Macarenko nu este un îndrumător                                                                   format o întovărăşire agricolă. In
cătorilor, unde tehnicienii şi ingine­  ba, Peireşti şi Doştat clin raionul Se­                                               formeze adevărate personalităţi din       numai al pedagogilor (învăţătorilor                                                                  timpul expunerii dării de seamă, s-au
                                                                                 posibilităţi, să se ţină o evidenţă cla­     copiii adunaţi de pe drumuri. Forţa       şi profesorilor), ci şi al părinţilor pen­                                                           mai înscris 5 familii de ţărani mun­
                                                                                                                                                                                                                                                                             citori. Printre cei înscrişi se află
                                                                                 ră şi să se cunoască fiecare parcelă

                                                                                 de teren, să se facă lucrările de în­

rii agronomi şi zootehnişti au dat beş, şi în alte comune din raioanele treţinere, recoltare şi deDozilare a colectivului este indispensabilă în o- tru care a scris „Cartea pentru pă­ Coşei Ioan( purecii), fruntaş al re­
                                                                                                                              pera de educare. Colectivul format şi
îndrumări necesare, s-au obţinut re­    Brad, Hunedoara, Haţeg şi Alba.          furajelor la timp şi în bune condi­          îndrumat de el exercită un rol deter­     rinţi“.                                                                                              coltelor bogate, Para Joan (cremene),
zultate frumoase.                          In multe locuri, nu s-au executat     ţiuni şi să se păzească furajele pen­        minant asupra elevilor. Colectivul de                                                                                                          ele. A fost prezentat un frumos pro­
                                                                                 tru a nu fi înstrăinate, sau sustrase.       elevi învinge îndărătnicia celor mai        Ideile pedagogice ale lui Maca­                                                                    gram artistic. S-au evidential agita­
   Exemple demne de urmat pentru        la timp lucrările de întreţinere şi nu                                                n ărăv aşi; colectivul ajunge cu timpul   renko sînt multilaterale, şi pătrunse                                                                torii: Albu Alexandru, Munleanu
loaie comunele regiunii noastre, sînt   s au recoltat la timp furajele obţinîn-                Ing. CERNEREA EUGEN                                                      în întregime de spiritul educaţiei co­                                                               Gh. Lember şi alţii.
                                                                                                                                                                        muniste.
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19