Page 15 - 1956-03
P. 15
Mr. 568 DRUMUL SOCIALISMULUI iP_ ag..WB3?r
-O discuţie despre m ii de
ie forjori [ ,.„Şi totuşi, Chir lom , şeful sectorului — In curînd, în curmă, voi propune armătura protejează cei doi segmenţi de 3
In primele 9 zile ale lunii martie,
Nomenclaturii elementelor ce com în secţia forjă a Combinatului side L VII investiţii de la mina Lupeni, nu s-a ceva, rosti el. la tavan, pînă la ridicarea betonării. -j
pun preţul de cost al producţiei in rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“, între
dustriale, i se adaugă adeseori — întregime a 500 locuinţe individuale. cerea în muncă s-a înteţit. Fiecare dus nici azi în mină. ...Şi n-a dezminţit afirmaţia. Tovarăşul După ridicarea zidului, se face zidirea j
pe parcursul procesului de fabricare Situaţia în sine, nu se reduce insă brigadă şi echipă luptă pentru rea
şi desfacere a produselor, o catego lizări cît mai frumoase. Brigada ti _ Dacă mai stau mult în birou, pre- Chir, a propus un nou sistem de ar. tavanului cu calupuri din beton.
rie distinctă de cheltuieli — penali numai la penalizări ; între ritmul neretului, condusă de utemistul Ke-
zările de locaţie. Apariţia lor este de descărcarea vagoanelor în combi lemen Alexandru, a reuşit pînă la cis că ajung obiect de discuţii în şe- mare provizorie, a galeriilor ce urmează — Cam acestea ar fi fazele de lucru,
determinată de nerespectarea timpu nat şi activitatea staţiilor nevoite urmă să se situeze în fruntea celorlal
lui acordat pentru încărcarea şi des să gareze vagoanele destinatarului, te, depăşindu-şi norma cu 87 la sută. dinţă — gîndi tovarăşul Chir. Era neho- a fi betonate — prin introducerea ar- spuse tovarăşul Chir.
cărcarea vagoanelor şi implică — în' există o dependenţă de natură să Rezultate asemănătoare au obţinut
cele mai frecvente cazuri, plăţi influenţeze reciproc, ambele compar tărît. Nu ştia ce să facă. Să mă duc măturilor metalice, formate din patru a v a n t a l p l e î»
timente. Utilizăm drept exemplu lu
uriaşe. E de la sine înţeles că chel na ianuarie şi reamintim cititorilor sau să nu mă duc? In sfîrşit, se hotărî, segmenţi din fier „U" de 200^ mm. Ast- E in e » ™nG fla r a v a n e l e -
că potrivit comenzilor şi contracte
lor cu furnizorii, combinatul trebuia Rămase. Pe birou, sumedenie de schiţe fe5 a încercat tovarăşul Chir să înlă- — Ah, da, eram să uit... In noul sis
teh, ni,ce aşteptau rezol,varea... ture unul din nec^azurile sectorului, tem, se creează multe avantaje. E vorba
Unul din n ecazuri — Şi-acum tovarăşe Chir, după ce în despre economii de mii de lei.
sfîrşit sistemul se aplică, spune-ne ¦şi In primul rînd, economie de timp.
- Iar nu-i lemn tovarăşe şef! îi ra- nou- /a2eIe dg îucnt. Armătura de lemn după sistem poli
tuielile suplimentare impuse de reţi să asigure primirea şi descărcarea şi brigăzile conduse de Simion portă un maistru. Tovarăşul Chir, îşi — L)a, cu plăcere. Fazele de lucru gonal se monta cam în două ore în j
în ritm a 500 vagoane zilnic. Cauza
nerea vagoanelor peste normele ad fiind lipsurile — parte relatate — Gheorghe, Isac Iuliu şi Popa loan, trecu mîna peste fruntea înăduşită şi prevăd puşcarea găurilor după forma timp ce prin noua metodă, timpul se j
în combinat n-au intrat decît 200- care în aceeaşi perioadă au forjat reduce la jumătate. Lemnul se întrebu- 3
mise, sînt neproductive şi ele încarcă 250 vagoane în 24 ore, ceea ce în L nu făcu altceva; decît să ofteze. galeriei.
cu 70-78 la sută mai multe piese.
în mod nejustificat preţul de cost al seamnă aproximativ jumătate. Acea Datorită acestui fapt, planul secţiei lr inţează numai a 10-a parte din cît se 1
stă stare de lucruri a înrîurit în rău
producţiei. munca colectivelor de staţii şi însăşi a fost realizat în proporţie de 100,40 L folosea pînă acuma. Deci economie de 5
la sută. L lemn. Apoi, se face la o galerie dublă 3
In privinţa cheltuielilor neproduc desfăşurarea transporturilor în gene
ral. GH. MARINOVICI L
tive, exemple nenumărate oferă Com corespondent
-k L o economie de excavare de steril de 3 j
binatul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu- ----- O— L m.c. la fiecare metru de înaintare şi -j
Se desprinde elocventă, concluzia
Dej“ . din Hunedoara. Voi relata — că starea de lucruri oglindită de ac PE URMELE MATERIALELOR L de 2 m.c. la o galerie cu profil redus. *>
L
spre confirmare — doar cîteva amă tuala organizare şi desfăşurare a PUBLICATE
descărcărilor în combinat, este cît L Galeria se puşcă exact pe profilul care -j
nunte. ¦ : se poate de nesatisfăcătoare. Ea so Crifica a ajufaf
licită măsuri urgente, concrete şi de L se va. betona. Aşa dar, nu se mai exca- 1
In combinat trebuie să intre zil ansamblu. In numărul 534 din 27 noiembrie L
1955, în cadrul paginii: „Inovatorii L
nic — potrivit comenzilor şi contrac Trebuie create fără întîrziere fron — mînuitori ai tehnicii noi“, a fost vează sterilul necesar locului armătu-
turi de descărcare corespunzătoare criticată conducerea Trustului 4 con
telor cu furnizorii, peste 500 vagoa ritmului şi volumului de materiale strucţii Hunedoara, pentru slaba L rilor poligonale cu care se lucra înainte. j
preocupare în stimularea inovatori
ne. Descărcarea ior în timpul acor comandate şi asigurată depozitarea lor şi raţionalizatorilor, precum şi L Prin noul procedeu, la o înaintare de 3
pe categorii a articolelor sosite. Di popularizarea acestora.
dat, presupune organizare, braţe de L 60 metri liniari cît e programată să •)
recţia transporturilor a Combinatului Materialul publicat a ajutat con L
muncă, control şi îndeosebi fronturi siderurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ din ducerii Trustului 4 construcţii şi co
Hunedoara, despre a cărei lipsuri se mitetului sindical de întreprindere în
de descărcare cu capacitatea cores pot scrie pagini întregi, are obligaţia luarea celor mai juste măsuri pentru L facă brigada lui Guţă Ilie, se vor eco- 1
să dovedească o mai temeinică gos îmbunătăţirea muncii cu inovatorii. L
punzătoare cantităţilor, felurilor de podărire a liniilor interne de exploa L nomisi 72.000 lei. ' -j
tare industrială şi să exercite un Astfel, s-a trecut la organizarea
materiale şi ritmului de intrări. control eficace a activităţii perso colectivului de conducere al cabine L — Gîndiţi-vă că dacă în Valea Jiului, )
nalului în subordine. Desfăşurarea tului tehnic care pe baza unui plan
Din păcate, la combinat nu s-au transporturilor interne pe bază de de muncă minuţios întocmit, a reuşit L După puşcare şi după evacuarea steri CCfl 2Q meW a gaieriei După numai 15 brigăzi ar arma după această -]
grafic, cunoaşterea operativă a sta să rezolve toate propunerile de ino L Zuluf, se pun aceste armături de fier, la mg J
luat măsurile necesare pentru asi diului de încărcări şi descărcări, re vaţii vechi (urmează ca la trei din
partizarea judicioasă a braţelor de ele să se execute prototipurile ce
gurarea unor astfel de condiţii. Ast muncă, necesită să facă obiectul pretind o mai mare atenţie în exe L distanţă variabilă: dacă roca este mai {je(onarea fundaţiilor, se aşează cofraje- metodă, s-ar economisi 1.080.000 lei — ţ]
preocupărilor susnumitei direcţii şi cutare).
fel că deşi sectoarele acestuia s-au L slabă la o distanţă de 1,30 metri, iar ^ pe fundaţii şi se procedează la răpi- răspunse satisfăcut inginerul Chir, gata, I
să reglementeze ceea ce aceasta tă Pentru dezvoltarea mişcării inova dacă roca-i mai tare, la o distanţă de rea a m % urflor. Se răpesc întîi seg- gata, să-mi facă şi alte socoteli cu rigla j3
dezvoltat mult, iar producţia a cres răgănează prea de multă vreme. torilor, s-a instituit un concurs cu L
teme de inovaţii ca : planşe prefa
cut simţitor, capacitatea de descăr Asemenea măsuri ar evita situa bricate, şarpante prefabricate din L I
ţiile în care — din lipsă de materii beton armat, unelte manuale de L 1,50 m. A.rmăturile se bandajează cu menţ^ verticali, după care urmează cei- do calcul.
care şi depozitare a rămas aceeaşi — agregatele lucrează sub capacita
tea reală sau fără continuitate. Ar mare productivitate şi altele. Pînă lemn-jumătăţi la rocile mai slabe, iar cg s p r ij in ă bolta galeriei betonate. ...Discuţii despre mii de lei... Dacă 15 3
— mult sub nivelul necesităţilor. evita ceea ce s-a petrecut în primele
în prezent, cabinetul tehnic a accep la roci mai tari, cu bandaje obişnuite. Inainie de rdpire, semontează armă- . .-, , . Atunci nu
Pus într-o asemenea situaţie, com 15 zile ale lunii ianuarie, cînd fur tat propunerea de inovaţii a tovară Armăturile provizorii formate din patru tura dg susţinere_ brigăzi... intr-un an... Atunci, nu mai
nalele — parţial lipsite de materia
binatul nu poate asigura descărca primă necesară — au funcţionat re şului inginer Lemne Petru, denumită segmenţi, sînt îmbinate cu şuruburi, iar Îmi arătă apoi într-o schiţă pe care este vorba de mii, ci de milioane de le i!
dus nu mai puţin de 135 ore. Cam
rea în ritm a vagoanelor sosite şi „Vibrator lamelar“, tip atelier pre- pe dosul armăturii sînt sudate, opri o şi publicăm mai jos, cum aceasta P. ANATOLIE
în aceleaşi zile, la Coşlariu, staţio
obligă C.F.R.-ul să i le gareze în nau 78 vagoane încărcate cu fier toare din fier cornier care nu permite
vechi destinat retopirii, 15 vagoane
staţiile învecinate. alunecarea bandajelor pe armături. SISTEM ARNARg
Ceva despre Staţia C.F.R. Coşlariu In continuare, tovarăşul Chir a mai
arătat că :
In perioada 3-5 decembrie 1955, — Atît materialul lemnos cît şi ar
au fost garate în staţia amintită,
165 vagoane totalizînd o depăşire a măturile din fier întrebuinţate se re
timpului acordat de 1.554 ore. Va
loarea locaţiilor rezultate, se ridică cuperează în întregime, în timpul beto
la suma de lei 49.850. Intre 7 şi 13 nării. Săparea galeriei 'şi armarea se face
decembrie, numărul vagoanelor cu
timp de staţionare depăşit, a crescut acum de către brigada lui Guţă Ilie..
la 218, iar graficele de urmărire au unde se experimentează acest nou pro
înregistrat 17.106 ore. Taxă de lo
caţie — 427.650 lei. 435 vagoane au cedeu cu avansarea medie de cea. 3 m.
staţionat în gara Coşlariu, de la 27 în 24 ore, iar răpirea armăturilor pen
decembrie 1955, la 7 ianuarie 1956. tru betonare, se va face cînd săparea 1\—l I h- +JU~J \ 1UJ \—J >—! \—J I—t \—t V I
Timp — 51.511 ore. Taxă de locaţii va ajunge la distanţa de 60 metri. La 3
— 1.287.775 lei. betonare se betonează mai întîi. cele 3
două fundaţii de margini, pe o lungi-
Situaţia s-a menţinut şi în luna ur 3
i—l v—/ v—/ v- —11—/ uuv-7 \mj u-J \—J\—J\—J i_t\_t «__/
A
conţinînd minereu, 24 cocs, 15 ci Al 9-lea sat electrificat în raionul Orăştie O realizare gospodărească
ment, etc.
mătoare. ! fabricate-Hunedoara. S-a acceptat Nu de mult, ţăranii muncitori din de aci, exprimat de curînd de tova Intr-una din întîlnirile ce au avut
Pe direcţia reducerii penalizărilor Geoagiu au început, cu sprijinul răşa Ilie Emilia, secretara comitetu loc între alegătorii şi candidatul
Intre 3 şi 25 februarie 1956, sta de locaţie, trebuie concentrate forţe pentru experimentare propunerea de muncitorilor şi al sfatului popular, lui executiv al sfatului popular co Oniţa Ioan din salul Stremţ, s-a
capabile să schimbe înfăţişarea ac lucrările pentru electrificarea satului munal, că în ziua alegerilor ei vor propus printre altele şi construirea
ţia Coşlariu a garat şi perceput taxe tualei stări de lucruri şi să asigure inovaţii a tovarăşilor Segal loan lor. Mult suflet au depus colectiviş vota la lumina becului electric. Geoa unui. podeţ peste Valea Stremţului.
ritmul normal de descărcare a va tii şi ceilalţi ţărani muncitori în trea giu, este al 9-lea sat din raionul MobiTizînd locuitorii satului la mun
de locaţie, pentru 624 vagoane, ceea goanelor, fără depăşirea timpului ne maistru şi inginer Ciomoş Ştefan, ba aceasta gospodărească. Şi iată Orăştie electrificat în anii regimu că voluntară, candidatul Oniţa Ioan
cesar acestei operaţiuni. Locaţiile — că în una din zilele trecute, primele lui democrat-popular. a reuşit ca în ajunul zilei alegerilor,
ce valoric echivalează cu peste cheltuieli neproductive ce încarcă denumită „Nişă fabricată“, înlocui podeţul de 26 metri lungime şi 2
preţul de cost al producţiei indus becuri s-au aprins, spre marea bu DAMIAN EUGEN metri lăţime, să fie terminat fără
2.000.000 lei. triale — trebuie sistematic reduse corespondent nici o cheltuială din bugetul comu
şi prin respectarea atît de către or curie a oamenilor. Cu aceasta a fost nii.
Am vorbit doar despre o staţie. ganele căilor ferate, cît şi de com toare de etajere la lavabouri. Prin
binat, a planului operativ de trans înfăptuit angajamentul cetăţenilor La construirea lui, au contribuit
Cei drept, o staţie importantă şi porturi semidecadic şi zilnic. Locul introducerea noii etajere, pe baza cu material lemnos şi cu muncă, to
principiului învechit, dăunător: „fie varăşii : Ceţeanu' Iulian, Oniţa Ioan,
care — cu toate greutăţile cauzate care cu ale lui“, trebuie să-l ia co unui antecalcul, s-a constatat că la Borza Traian, Cristea Simion, Pâ-
de staţionarea îndelungată a vagoa laborarea strînsă între C.F.R. şi uni trunjean Avram şi alţi locuitori ai
tăţile ecqnomice, ambele interesate 200 apartamente se pot face economii satului.
nelor pe ‘liniile triajului, a fost de în reducerea timpului de staţionarea
vagoanelor, de încărcarea şi descăr în valoare de 12.000 Iei. ANDRONIE GLIGOR
clarată unitate fruntaşă pe ţară şi carea acestora în ritmul prevăzut de corespondent
grafic. O asemenea colaborare, vă Una din importantele inovaţii ac
distinsă cu drapelul roşu de produc dit manifestată de cei care conlu ----- O—
crează în gama transporturilor, un
ţie al Ministerului Căilor Ferate şi interes sincer în organizarea şi con ceptate de cabinetul tehnic a fost şi La data de 15 aprilie 1956, în ca
ducerea acestora, pot şi trebuie să dru! Asociaţiei pentru sprijinirea a-
a! Comitetului Central al Sindicate determine reducerea cheltuielilor de inovaţia tov. maistru Schwartz Ti- Montorii din subteran părării patriei (A.V.S.A.P.), încep
locaţie, reducerea preţului de cost şcolile sportive de aviaţie: zbor cu
lor C.F.R. şi P.T.T.R. însăşi. beriu, denumită, „Dispozitiv de bas motor, planorism şi paraşutism.
Combinatul siderugic ,,Gh. Gheor LIVIU ZEICONI culare mecanică a remorcilor „Stea In adine, pe deschiderea orizontu Ladislau şi. Tipel Iosif, meseriaşi de Tinerii doritori să urmeze una din
lui 500, oamenii lui Muntean dove nădejde în echipa lui Munteanu Cor aceste şcoli, se pot adresa pentru lă
ghiu-Dej“ din Hunedoara, are de ua roşie“. Fiind pusă în practică, desc pricepere şi hărnicie. Ei ma nel, înscriu zilnic aproape două nor muriri comitetelor organizatorice ra
terializează acolo o nouă prevedere me. Angajamentul echipei, prevede ionale A.V.S.A.P.
achitat taxe de locaţii şi altor staţii. tehnico-organizatorică pusă în sluj terminarea lucrărilor la 1 aprilie
ba uşurării muncii omului — mon 1956. Nu-i exclus ca actualul ritm
Numai S,E.F.-ului Simeria — pen inovaţia a dat rezultate mulţumitoa tarea compresorului subteran de 28 al operaţiunilor, să modifice întru-
m.c. cîtva data recepţiei stabilită potrivit
tru locaţiile consemnate în luna ia re. Pentru extinderea ei, cabinetul angajamentului echipei... O surpriză
Lucrările sînt avansate. Noua con plăcută nu poate decît' să bucure con
nuarie 1956, trebuie să-i vireze su tehnic a trimis-o ministerului tute ducerea minei Lonea...
ductă, destinată transmiterii puter
ma de lei 14.721.895 lei. lar. Lucrînd cu dispozitivul de bas ANDRAŞ GHEORGHE
nicului curent de aer, a şi fost mon corespondent
'k culare mecanică, pe întreg Trustul
tată pe o întindere de 600 metri. An-
Calcule elementare demonstrea
samblările şi montarea continuă. To-
ză că valoarea totală a locaţiilor cu 4 construcţii, se realizează o econo
rok Alexandru, Gabor Mihai, Topor
care a fost penalizat combinatul hu- mie de peste 700.000 lei anual.
nedorean pentru staţionarea peste Conducerea cabinetului tehnic este
program a vagoanelor ce-i erau des hotărîtă să obţină noi rezultate în
tinate — numai în luna ianuarie a.c. dezvoltarea mişcării inovatorilor şi
asigură construirea a 280 aparta
mente moderne, sau executarea în raţionalizatorilor. ,
«IBaaBBBBaPBBBBnSqBaBESBEnCniIBEHOBDCBrBBEaBElIBIlHSnBSeHnBBBGEBBaBBBBBaBBBBBBBBaBOBBBe«; gB[iaiEaaOBalll!II»»EDDSB»IISIBBIig>n0OUIIII»IIOIIIIIBESaiiai:gitD[II!liaiB!Ig>IlllllllBIai CBliaEBSBBlIBEBEBananB nBBBHBBBBBBBBrBnnilHBHBBniiBBBBSIBBnBnBBBIIHBBBBaBBaBBBBaBBBBBOnBBaBBBBnsBBBrBnaimBBBB«
Un nou şi minunalt exemplu de grijă lan, se poate constata că într-o oarecare zatorică a lecţiilor nefiind respectată, pro duce la tratarea superficială a materia duise de maistru. Această repartizare în pe de o parte la slaba pregătire teoreti
pentru a asigura industria în continuă măsură s-a realizat îmbinarea teoriei cu punătorul nu cunoaşte nici măcar numă lului cu care s-a rămas în urmă, îngreu munca de instruire, a dat rezultate mul că a ucenicilor de la Călan şi la slaba
creştere ou cadre noi de muncitori ou practica. Profilul iniţial al şcolii şi pro rul elevilor ou care lucrează. Tot din a- nează studiul ucenicilor şi duce la o sla ţumitoare. Brigada de ucenici condusă de pregătire practică şi teoretică a celor
înaltă calificare profesională, a dove grama de învăţământ fixată pentru a ceastă cauză, legarea învăţământului teo bă calitate a învăţământului. maistrul turnător Sima Adolf, execută lu de la Simeria, prin faptul că nu s-a
dit partidul şi guvernul nostru, atunci şcolariza ucenicii în meseriile de turnă retic de practică este foarte anevoioasă. crări de categorii superioare. Ei confec respectat profilul iniţial al şcolii.
cînd au elaborat hotărîrea pentru organi tori, fumalişti, etc., se respectă. Pen Propunătorul, prezentând materialul la un Pentru ca învăţământul să se poată des ţionează sobe, vase, roţi de plug, con-
zarea şcolilor profesionale de ucenici pe tru reuşita şcolarizării au fost asi nivel prea ridicat faţă de cunoştinţele făşura în candiţiuni bune trebuie să soale şi alte piese comerciale îndeplinin- De aceste lipsuri se face vinovată în
lingă întreprinderi. gurate unele condiţii care însă în mo ucenicilor, nu va cunoaşte bagajul real aibă o bază materială, ca săli de clasă du-şi normele stabilite pentru ei şi reali- mare măsură şi secţiunea, regională de
mentul de faţă nu mal corespund. Astfel, de cunoştinţe ale acestora şi ca atare va corespunzătoare, material didactic, încăl zînd calitatea produselor. Sub forma a- învăţământ, cît şi cea a raionului Hune
In regiunea noastră, asemenea şcoli sînt pentru buna desfăşurare a învăţământu influenţa în mod negativ asupra obţi zitul sălilor, iluminat, etc. Ori despre ceastia, ucenicii de la „Victoria“ Călan, doara, care sînt obligate .ca în scopul
organizate pe lingă Combinatul siderur lui teoretic, programa de învăţământ pre nerii calificării ucenicilor. aceste lucruri conducerea uzinei „Victo lucrează bine şi siguri, realizând cu suc instruirii corespunzătoare şi al aplicării
gic din Hunedoara, uzina „Victoria“ din vede o serie de materii mult mai grele ria“ se interesează mai puţin. ces lucrările ce le sînt încredinţate. Uce metodelor didactice bune să îndrume şi
Căilan, Orăştie, Lupeni, Simeria şi în decît puterea de asimilare a noilor cu O altă cauză care influenţează nega- nicii Bota Bucurel, Ciuki Franoisc, Radu să, controleze aceste şcoli, să dea indi
alte localităţi industriale. noştinţe de către ucenici. Programa, aşa tiv|peegătirea teoretică a ucenicilor este Este drept că situaţia la învăţământul loan. Tripón PaveiL, reuşesc să dea rezul caţii conducerilor şcolilor şi să facă re
cum este întocmită, presupune predarea lipsa manualelor pentru materiile pre teoretic în ultimul timp s-a mai îmbună tate bune în munca lor. comandări ministerelor tutelare pentru li
In munca de pregătire teoretică şi prac materialului pentru ucenicii care ar in văzute în programa de studii. Lipsind tăţit, însă nu în măsură suficientă. Pen chidarea lipsurilor constatate.
tică, multe şcoli profesionale de ucenici tra în şcoală eu 7 clase elementare. Lat manuale, elevii se pregătesc doar după tru a se ajunge la un rezultat mai La Şcoala profesională de ucenici de
din regiunea noastră au obţinut succe fiind că în anii II şi III sînt ucenici cu notiţele carre au reuşit să şi le facă în bun, se cere o exigenţă mărită din par pe lingă Atelierele C.F.R Simeria, în De asemenea, deşi conducerile între
se. In activitatea altora însă, cum sînt 4 clase elementare, asimilarea cunoştin timpul predării lecţiilor. Aceste notiţe tea tovarăşului director adjunct de studii privinţa aceasta situaţia e alta. Conduce prinderilor răspund de întreaga activitate
Şcoala profesională de ucenici de pe lin ţelor se face greoi şi din această cauză Akly faţă de tovarăşii profesori care pre rea atelierelor care tutelează această şcoa a şcolilor ca de oricare sector din con
gă uzina „Victoria“ Călan, şi cea de pe necontrolate de profesorul respectiv, nu dau la această şcoală. Să nu se mai per lă a întrerupt şi aplicat greşit prevederile
lingă Atelierele C.F.R. Simeria, se mai la sfîrşitui primului pătrar din anul în pot asigura un nivel de cunoştinţe co mită intrarea în clasă a profesorilor fără regulamentului de funcţionare a şcolii, ducerea lor, neglijează aceste sarcini lă-
manifestă încă unele lipsuri atît în ce respunzătoare. a avea planul lecţiei sau măcar schiţa oare precizează că ucenicii vor fi şco
priveşte desfăşurarea învăţământului teo curs, cei mai mulţi corigenţi la una două acesteia, iar asupra pregătirii lor, chiar larizaţi în meseriile respective ţinând cont sîndu-le numai în seama conducerilor
retic, cît şi în desfăşurarea învăţămîn- O situaţie care explică procentajul de tovarăşii profesori să insiste mai mult. de necesităţile proprii a-le întreprinderi şcolilor. întreprinderile sînt direct inte
tului practic. şi mai multe materii, sînt dintre elevii ucenici corigenţi la sfârşitul pătrarului lor în baza profilului stabilit iniţial. Or,
Instruirea practică conducerea Atelierelor C.F.R. Simeria, la resate în asigurarea cadrelor necesare şi
Pregătirea teoretică acestor ani. Nu este mai puţin adevărat este însăşi pregătirea şi prezenţa profe stabilirea profilului şcolii, nu a ţinut corespunzătoare şi totuşi ele nu dau
Conform prevederilor hotărîrii 1580/1955, cont de necesităţile întreprinderii, iar du
Unde instruirea teoretică a ucenicilor că şi nivelul lecţiilor predate în special sorilor la cursuri. Aci, unii profesori ca pă începerea anului şcolar, a repartizat atenţia cuvenită instruirii teoretice şi
se face potrivit meseriei lor, pentru care instruirea practică a ucenicilor se va face ucenicii nu numai în muncile de men practice a ucenicilor, bazîndu-se pe fap
a fost profilată şcoala, se poate consta de tovarăşii ingineri angajaţi ai uzinei tov. inginer Oancea Ioan, la specialitatea în atelierele şcolii şi în sectoarele pro tori-vagoane, mentori.-locomotive şi ca tul că în urma examenului de absolvire
ta că îmbinarea învăţământului teoretic ductive ale întreprinderilor. Aceasta, în zangii, ci şi în cele de vopsitori, strun
este neadecvat nivelului general al cla tehnologie,v turnătorie şi întreţinere, se scopul însuşirii unor cunoştinţe cât mai gari, tâmplari, turnători etc., îipsindu-i pe a ucenicilor, cei ou calificarea necores-
cu învăţământul practic asigură însu bogate, pentru dezvoltarea dragostei faţă aceştia din urmă de o pregătire teoreti
şirea cunoştinţelor necesare meseriilor în selor, Aşa de exemplu, tovarăşul ingi mulţumesc doar cu faptul că au fost nu de meserie, desăvârşirea pregătirii pen că corespunzătoare. punzătoare îi vor repartiza în alte loca
care sînt pregătiţi ucenicii. tru însuşirea tehnicii moderne şi a me lităţi., reţinînd numai elementele bune
ner Neagu Ioan, un bun cunoscător în miţi la catedră fără a simţi răspunderea todelor de muncă ale fruntaşilor în pro k
In privinţa desfăşurării învăţământu ducţie. în scopul acesta, ucenicii anilor pentru necesităţile întreprinderii lor.
lui teoretic şi practic, la Şcoala profe materia de specialitate, se prezintă la sarcinei încredinţate. Tovarăşul inginer II şi III în special, sînt repartizaţi în Nerespectarea regulamentului de orga Este necesar să se ia măsuri urgente
sională de pe lângă uzina „Victoria“ Că brigăzi şi echipe potrivit specificului me nizare şi funcţionare a şcolilor profesio
studiul materialelor fără a avea însă um Oancea, nu a mai prestat orele de clasă seriei. La şcoala de pe lîngă uzina din nale de ucenici se face simţită la ambele pentru îmbunătăţirea activităţii şcolilor
Călan s-a ţinut cont de prof'lul şcolii şi şcoli amintite. Atît în ce priveşte desfă
plan de lecţie stabilit şi din această cau din luna decembrie 1955, trimiţând su re,poriizarea elevilor pentru practică în şurarea învăţământului teoretic cît şi a profesionale de ucenici şi în ce priveşte
producţie, asiguirîndu-se loc de practică învăţămânIMui practic. 'Aceasta a dus
ză predarea lecţiilor se face sub o formă plinitor care acoperea ora fără nici un pentru fiecare ucenic, fie în echipă cu pregătirea teoretică, şi în înşiruirea prac
muncitorii, fie în brigăzi separate con- tică. Nu trebuie să se uite nici o clipă
savantă şi uneori chiar La întîmplare. rezultat practic. Lipsurile de la orele
că problema pregătirii cadrelor de miitu
Este de ]a sine înţeles că în astfel de si de clasă duc în mod implicit la un nivel
citori cu o înaltă calificare profesională,
tuaţii, pentru ucenici rămîn o serie de de cunoştinţe scăzut şi la îngrădirea ma
este o sarcină de mare răspundere şi că
noţiuni neexplicate, iar forma organi terialului pentru a fi recuperat, ceea ce de ea dspîcri' asigurarea întreprinderi
lor respective cu cadrele corespunzătoare,
care sînt chemate să contribuie la înde
plinirea sarcinilor de producţie.
N. CAZAN şi 17. BAOIU
