Page 16 - 1956-03
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI . 56S
In Adunarea Naţională francegä Convorbirile dintre Dulles a fost primit cu ostilitate
Majoritatea vorbitorilor s-au pronunţat în sprijinul guvernului 6yy Mollet şi L Eden în Indonezia
PARIS (Agerpres). — Corespon ai grupurilor de extremă dreaptă, a- nevrelor reacţlunii, partidul comu LONDRA (Agerpres)". — La II DJAKARTA (Agerpres). — După americane relevă ostilitatea cu oare
dentul Agerpres transmite: proape toţi vorbitorii s-au pronunţat nist va acorda vot de încredere in martie a avut loc la reşedinţa pri cum anunţă agenţia United Press, în a fost întîmpinat Dulles La sosirea sa
în sprijinul guvernului. guvern. Duclos a adăugat că comu mului ministru englez de la Che- cursul turneului pe care-1. întreprinde în Djakarta. Aceste agenţii anunţă că
La 12 martie a avut loc şedinţa niştii francezi vor lupta pentru în quers o întîlnire între Mollet şi
Adunării Naţionale, în legătură cu Jaques Duclos, preşedintele gru cetarea operaţiunilor militare în Al Eden. In comunicatul final asupra în Asia, la 12 martie, John Foster pe parcursul de la aeroport în oraş
votul în chestiunea de încredere ce pului parlamentar al Partidului Co geria oa „poporul algerian să devi convorbirilor Mollet-Eden, comunicat Dulles, secretarul Departamentului de au avut loc manifestaţii împotriva se
rută de guvern. Preşedintele Consi munist Francez, s-a pronunţat pentru dat publicităţii în cursul dimineţii de Stat al S.U.A., a sosit la Djakarta, cretarului Departamentului de Stat.
liului de Miniştri, Guy Mollet, a pus nă un prieten şi un aliat al Franţei”. luni, se menţionează că cei doi oa capitala Indoneziei. Manifestanţii strigau: „Nimiciţi
de patru ori chestiunea de încredere menţinerea legăturilor politice, eco Preşedintele Consiliului de Miniş meni de stat au discutat problema S.E.A.T.O. 1“ şi „S.E.A.T.O. să plece
în şedinţa din 9 martie, cerînd adop nomice şi culturale dintre Franţa şi relaţiilor cu Răsăritul, problema de La Djakarta, Dulles l-a vizitat pe acasă 1“. In momentul ieşirii sale din
tarea diferitelor articole ale proiec Algeria. El a chemat guvernul „să tri, Guy Mollet, a răspuns apoi la zarmării precum şi problemele Afri palatul prezidenţial, Dulles a fost în
tului de lege privind acordarea de înceapă tratative cu cei împotriva că cuvîntărlle deputaţilor. După o scur cii şi Orientului Mijlociu. Dacă din preşedintele Indoneziei, Sukamo. La
împuterniciri extraordinare guvernu rora luptă în prezent“. Duclos a tă pauză s-a trecut la vot. In cadrul comunicatul final nu se pot trage întrevedere au fost de asemenea de tîmpinat de un grup numeros de ma
lui în Algeria şi adoptarea proiectu spus că îndeplinind promisiunile fă primelor două scrutine guvernul a concluzii asupra rezultatelor întîlni- faţă ambasador al S.U.A. în Indonezia, nifestanţi care purtau steaguri cu in
lui de lege în ansamblu. cute alegătorilor, luptînd pentru în obţinut respectiv o majoritate d e : rii, în schimb ele se pot desprinde Cumming, şi secretarul de stat ad scripţia : „Noi nu vrem război !“ Po
tărirea alianţei dintre comunişti şi 463 voturi faţă de 62 contra, 451 junct al S.U.A. pentru problemele liţia ia intervenit împrăştiind pe ma
Cu excepţia cîtorva reprezentanţi socialişti şi pentru zădărnicirea ma nifestanţi.
voturi faţă de 72 contra, ^ Extremului Orient, Robertson.
Comentatorii agenţiilor de presă
"din comentariile presei de luni dimi
Franţa nu intenţionează să pună la îndoială neaţă. N, A. Bulganin i-a primit pe Vincent Auriol
sistemul economic şi social al U.R.S.S.
Comentînd convorbirile Mollet- MOSCOVA (Agerpres). — TASS Franceze, cu care a avut o convor
Eden ziarul „L’Aurore“ scrie în nu La 12 martie 1956 N. A. Bulganin, bire.
mărul său de luni că discuţiile au preşedintele Consiliului de Miniştri
Dl. Vincent Auriol a fost însoţit de
Declaraţiile făcute la Delhl de ministrul de Externe francez, Plneau fcupfins „două faze cu totul diferi al U.R.S.S., l-a primit pe dl. Vincent dl. M. Dejean, ambasadorul extraor
Auriol, fost preşedinte al Republicii
" PARIS (Agerpres). — După cum declar că ţara noastră nu poate fl ?' " > te" ; una cu privire la relaţiile cu Ră dinar şi plenipotenţiar a! Franţei
anunţă corespondentul din Delhi al sub nici un motiv numită o putere DELHI (Agerpres)". — La 12 mar săritul şi alta „oarecum descurajan- în U.R.S.S.
agenţiei France Presse în declaraţia colonială. Ştim Bine că era colonia tie a avut loc la Delhi o conferinţă tă“, cu privire la situaţia din Orien
sa radiodifuzată, de postul de radio lismul a trecut şi că noi forme de
Delhi ministrul Afacerilor Externe al colaborare între popoare pot fi sta de presă, la care a luat cuvîntul mi tul Mijlociu şi din Africa de nord.
Franţei, Pineau, a atins o serie de bilite numai pe baza egalităţii în
probleme internaţionale importante. drepturi şi obligaţii“. Referindu-se la nistrul Afacerilor Externe al Franţei, Ziarul afirmă că în primul caz s-ar Protestul Sîidiei adresat ţârilor participante la S.E.A .T.O .
situaţia din Algeria, Pineau a decla Pineau. După cum transmite postul fi căzut de acord „asupra unei poli
„In cursul ultimilor cîţiva ani, a rat : „Trebuie să obţinem adopta de radio Delhi, Pineau a declarat tici comune mult mai realistă faţă DELHI (Agerpres). — Ziarul triva discutării la sesiunea Consiliu
spus el, şi într-o măsură şi mai mare rea unor hotărîri care să poată per că în urma tratativelor pe care le-a de sovietici“. In ceea ce priveşte a „Hindustan Times“ anunţă că guver lui S.E.A.T.O. a problemei Kaşmiru-
în cursul ultimelor săptămîni, în re mite algerienilor de origină musul dus cu primul ministru al Indiei. nul indian a adresat ţărilor partici lui. India consideră statul Djammu
laţiile internaţionale începe să se ma mană şi algerienilor de origină eu pante la S.E.A.T.O. un protest împo şi Kaşmir o parle integrantă a teri
nifeste o anumită slăbire a încordă ropeană să coexiste paşnic“. Nehru, s-a constatat că au puncte doua parte a discuţiilor, concluzia toriului său.
rii... Eu cred că noi trebuie să folo
sim perspectivele care se deschid După cum anunţă postul de radio' de vedere comune în abordarea mul la care s-a ajuns este însă „destul de
în faţa noastră în acest domeniu“. Delhi, vorbind despre politica Fran tor probleme. > «•M-igsf! slabă".
ţei, Pineau a declarat că „numai pa
Referindu-'se la lucrările Congresu cea poate să asigure o dezvoltare Pineau a arătat de asemenea că Sosirea la Moscova a unei delegaţii
lui al XX-lea al P.C.U.S. Pineau a deplină a popoarelor. Franţa inten comerciale franceze
subliniat însemnătatea declaraţiilor în cadrul tratativelor cu Nehru au I
din cadrul Congresului. In legătură ţionează să ducă în anii viitori o a- fost examinate mai multe probleme
cu aceasta, el a spus : „Vrem să tre semenea politică. De acum înainte internaţionale, printre care situaţia Cuvîntarea lui Guy Moliei
cem Ia examinarea tuturor probleme Franţa Intenţionează să rezolve toa
lor Ivite între puterile occidentale şl te problemele litigioase, care se Ivesc din Orientul mijlociu, din Africa de PARIS (Agerpres)". — TASS MOSCOVA (Agerpres)’. — TASS al departamentului economic din
U.R.S.S., cu dorinţa sinceră de a nord şi din Indochina. Lia 11 martie a sosit la Moscova o Ministerul Afacerilor Externe al
obţine rezolvarea lor". între puterile occidentale şi Uniunea delegaţie comercială franceză, condu Franţei.
Sovietică, animată de năzuinţa since Referindu-se la situaţia din Viet Preşedintele Consiliului de Miniş să de P. Sebillot, directorul adjunct
Pineau a apărat politica dusă de
ră pentru o reglementare paşnică. nam, Pineau a subliniat că Franţa tri, Guy Mollet, care s-a înapoiat la
guvernul francez în Africa de nord. Franţa nu Intenţionează să pună Ia
îndoială sistemul economic şl social este pentru respectarea prevederilor 12 martie de la Londra, unde a dus
El a declarat : „Consider necesar să al U.R.S.S.",
acordurilor de la Geneva. Franţa, — tratative cu primul ministru al An
a adăugat el — este pentru înţele gliei, Eden, a rostit o cuvîntare la
gerea dintre Vietnamul de nord şi un dejun oferit de Asociaţia presei
cel de sud prin toate mijloacele, în anglo-americane.
afară de cele militare, pentru a pu Vorbind despre rezultatele acestor
tea fi îndeplinit acordul de la Geneva tratative, Guy Mollet a subliniat că
în problema Vietnamului.
el şi Eden au ajuns la un acord de ACTIVITATE LA SCHI
blicul spectator, prezent în sala Ca
plin asupra necesităţii „de a se a- Recent s-a desfăşurat pe muntele sei de cultură raională din Sebeş.
Parîngul, concursul de probe alpine Clasamentul esle următorul :
Bulles nu a reuşit să înlăture punctele de divergenţă dintre S.U.Ä. şi India corda o mai mare însemnătate lucră al asociaţiei „Recolta“ faza regiona
rilor privind dezarmarea". lă. S-au înregistrat următoarele re Băţălan Ioan-Deva, campion re
zultate : gional la categoria II-a pe anul
NEW DELHI (Agerpres). — A- Această atitudine a guvernului In Bine Informate, în cadrul întrevederii Guy Mollet a spus că în cursul 1956.
genţiile de presă occidentale rela dian arată că Dulles nu a izbutit să-l Dulles-Nehru au fost abordate ches tratativelor a fost examinat planul Coborîre băieţi
tează despre insuccesul înregistrat convingă pe premierul indian de tiuni privind atitudinea ţărilor res pregătit de reprezentantul Franţei în Petrlfăleanu Mircea—Alba-Iulia.
de secretarul Departamentului de „justeţea“ politicii americane. pective faţă de Uniunea Sovietică. subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru Bartha Ştefan „Recolta“ Alba 23”6/10 Steinhauer II—Alba-Iulia.
Stat al S.U.A., Dulles, în încercarea In timp ce secretarul Departamentu dezarmare, Jules Moch. Acest plan, Rotaru Emil „Recolta“ Alba 31”2/10 Campionatul a fost bine organi
sa de a ralia India la punctul de ve Dulles, declară comentatorul agen lui de Stat, arată corespondentul a- a arătat Guy Mollet, ţine seamă Heing Oalt „Recolta” Orăştie 31”4/10 zat şi s-a bucurat de un frumos suc
dere occidental într-o serie de impor ţiei France Presse, datora lui Nehru genţiei France Presse, „rămîne plin de toate propunerile în domeniul de ces, fiind apreciat de spectatorii din
tante probleme internaţionale. o seamă de „explicaţii“ în legătură de neîncredere“ faţă de politica zarmării, prezentate pînă acum atît Fete
cu unele acţiuni ale Statelor Unite, U.R.S.S. „Nehru care a avut lungi de ţările occidentale cît şi de Uniu Neamtu Livia „Recolta” Alba 23”4/10 N. URSULESCU
Citind surse bine informate, agen precum şi „lămuriri“ privind prost convorbiri cu conducătorii sovietici nea Sovietică. El a adăugat că au corespondent
ţia France Presse anunţă că guver inspirata declaraţie comună Dulles- în cursul vizitei lor în India, crede fost examinate de asemenea propu Slalom special băieţi
nul indian a făcut cunoscut Statelor Cunha, cu privire la Goa. In ciuda în dorinţa lor sinceră de pace“. nerile engleze care pot „să complec- Bartha Ştefan „Recolta“ Alba 43”3/10 FAZA RAIONALA A „SPARTA-
Unite şi celorlalte ţări membre ale eforturilor sale, relevă agenţia, Du teze şi să îmbunătăţească planul Joca Ştefan „Recolta“ Orăştie 1’5” CHIADEI DE IARNĂ A
lles nu a putut destrăma „atmosfera După cum anunţă corespondentul francez“. In acelaşi timp el şi-a ex TINERETULUI”
pactului S.E.A.T.O. punctul său de grea ce apasă asupra relaţiilor din agenţiei United Press, primul mini primat speranţa că guvernul S.U.A. Fete
vedere asupra unor probleme discu tre India şi Statele Unite“. va sprijini acest plan. De curînd, în oraşul Haţeg s-a dis
tate la recenta conferinţă de la Ca- stru al Indiei a atras atenţia lui Neamţu Livia „Recolta“ Alba 1’3” putat faza raională la tenis de
raci. France Presse subliniază că în Şi în problemele de politică inter --In continuare, Guy Mollet_a re La aceste concursuri au participat masă, din cadrul „Spartachiadei de
nota sa guvernul indian se face ecoul naţională Dulles şi '-Nehru- s-iau~situat Dulles, că ajutorul militar pentru Pa iarnă a tineretului”. După o serie de
puternicului resentiment stîrnH‘ în’"fnl pe~pffziţir diferite. „Poziţiile Indiei şi latat 'că" tratativele s-au referit de 38 de concurenţi din cadrul colecti partide spectaculoase, unele deose
dia de abordarea în cadrul S.E.A.T.O. Statelor Unite, relevă agenţia France kistan, acordat de S.U.A. în cadrul velor sportive „Recolta“. Consiliul re bit de dîrze, concursul a luat sfîrşit
a unor probleme interne ale Indiei, Presse, sînt în acest domeniu dia asemenea la activitatea economică gional sportiv „Recolta“ s-a străduil cu următorul clasament:
cum ar fi problema Kaşmirulul. metral opuse“. Potrivit unor surse S.E.A.T.O., reprezintă o primejdie şi a reuşit să asigure buna pregăti
pe care puterile occidentale trebuie Simplu băieţi
permanentă pentru pacea şi securita re a concurenţilor precum şi organi
să o ducă în întreaga lume. Partici Zbuchea N. „Progresul” Haţeg.
tea Indiei şl a întregii Asii. zarea în condiţii ireproşabile a con Lăsconi Avram „Progresul" Haţeg
I.abin Alexandru „Progresul“ Haţeg.
Premierul japonez despre perspectivele normalizării relaţiilor ohino-japoneze panţii la tratative, aşa cum aceasta cursului — faza regională.
reiese din declaraţia lui Guy Mollet, Simplu fete
' GH. CIORANU
TOKIO (Agerpres). — Primul mi tenţionează să facă guvernul în ve La o altă întrebare a deputatului consideră că scopul acestei activităţi corespondent Purece Ana „Progresul“ Haţeg
nistru japonez Hatoyama a declarat derea normalizării relaţiilor diplo socialist Akiyama, primul ministru a este să contrabalanseze colaborarea Weiţzner Tamara „Progresul“ Haţeg
la 10 martie în faţa comisiei bu matice şi comerciale cu R.P. Chineză. răspuns : „Recent, premierul Ciu En- economică a Uniunii Sovietice cu o CAMPIONATUL REPUBLICAN DE K.a Nam long „Recolta“ Pîclişa.
getare a parlamentului că „în anu lai a declarat că ar dori să se fn- serie de ţări slab dezvoltate din punct TENIS DE MASĂ
mite condiţii“ ar putea să se întîl- Primul ministru japonez a subli de vedere economic. N. ZBUCHF.A
niat că nu poate recunoaşte R. P. tîlnească cu mine. In anumite condi fn oraşul Sebeş s-a desfăşurat faza corespondent
nească cu Ciu En-lai. Chineză din cauza relaţiilor pe care In încheiere, Guy Mollet a comuni regională a campionatului republi
Japonia le întreţine cu gomindaniş- ţii aş putea să mă întîlnesc cu el". cat că el a amintit lui Eden rezer can de categoria Il-a pentru jucă
Hatoyama a făcut această decla tii. „Dar, a adăugat Hatoyama, aş vele Franţei Faţă de pactul de la torii de tenis de masă. Jocurile au
dori să îmbunătăţesc şi să consolidez Hatoyama a declarat că ar dori Bagdad.
raţie răspunzînd deputatului socia relaţiile comerciale cu China“. prilejuit momente frumoase care au
să plece la Pekin, dacă acest lucru
list Akiyama care l-a întrebat ce in fost răsplătite cu vii aplauze de pu-
ar fi posibil.
rai ÍDOQ30DDSBPI#91 eoBKaiaoDBB
DIN VIAŢA INTERNAŢIONALA „panoea şila“ capătă în zilele noastre partidelor socialiste din celelalte ţări, întrebat pe Speidel dacă noul Wehrmacht
forţa unui magnet puternic care atrage
irezistibil pe toţi cei ce preţuiesc pacea vor fi oare de acord cu aceasta? va respecta tradiţiile armatei hitleriste
şi independenţa naţională.
Ideea necesităţii colaborării dintre par „ţinînd seama de faptul că numeroase u-
VIAŢA VA ÎNVINGE
— N O T E _ . ¦ ....... tidele socialiste şi cele comuniste a fost nităţi ale armatei hitleriste au să-
Dintre numeroasele probleme dezbă
tute la sesiunea Consiliului Internaţionalei exprimată şi la sesiunea de la Ziirich vîrşit fărădelegi îngrozitoare, care au
Socialiste, oare a avut loc în zilele de 2-4
NORVEGIENII ŞI N.A.T.O. 1. Trebuie oare Norvegia să renunţe părerea ziarului, o asemenea situaţie s-a martie la Zürich, discuţia cea mai în Ounosciuita laburistă engleză Barbara Oastie stârnit dezgustul celeilalte părţi a Euro
de a mai fi membră în N.A.T.O. ? creat, de pildă, în Oambodgia. sufleţită a stârnit-o problema colaborării
Eiorturile propagandei atlantice în dintre partidele socialiste şi comuniste. a declarat că atitudinea „socialiştilor oc pei”.
Norvegia, eşuează. In acest sens, este sem 2. Trebuie oare Norvegia să adopte faţă Cînd a fost înjghebat S.E.A.T.O., Wa Lucrul acesta este cît se poate de firesc.
nificativă polemica ce s-a desfăşurat în de N.A.T.O. o poziţie mai independentă shingtonul a extins ca de la sine putere Necesitatea şi posibilitatea apropierii şi cidentali“ faţă de propunerile Uniunii So Speidel, oum s-ar zice, nici n-a clipit
paginile ziarului „Dagbladet“, organul deoît în momentul de faţă ? acţiunea pactului asupra unei serii de colaborării tuturor partidelor muncito
central al partidului burghez Venăbre. In ţări, printre oare şi Oambodgia, şi a reşti este dictată de viaţa însăşi, de inte vietice trebuie sa fie pozitivă şi că pro din ochi.
ziar au apărut o serie de articole sorise „Acestea sînt întrebări fundamentale considerat până în ultimul timp această resele vitale ale clasei muncitoare, de in
de personalităţi de seamă, care critică cu pentru independenţa noastră, pentru li ţară oa un participant neoficial la teresele luptei pentru pace. paganda unor delegaţi la sesiune împo Aceste tradiţii, a răspuns el,
asprime participarea Norvegiei la N.A.T.O. bertatea noastră de acţiune ca popor“, S.E.A.T.O. Dar s-a văzut că aceasta a fost
Astfel, cunoscutul scriitor şi dramaturg — scrie Tysdahl. o autoînşeLare. Norodom Sianuk, primul Hotărîrile Congresului al XX-lea al triva Uniunii Sovietice, „au, fără îndoială, o mare importanţă
Helge Krog declară că ar trebui să se ministru al Oambodgiei, a înştiinţat re P.C.US. au determinat pe liderii unor
afle printr-un plebiscit atitudinea poporu Numeroşi norvegieni ar dori acum ca cent statele-membre ale S.E.A.T.O. că partide socialiste din Europa occidentală „nu poate decât să împiedice dezarma militară, şi noua armată germană nu le
lui faţă de politica atlantică. Duipă in orientarea politicii externe a ţării să fie ţara sa nu are nevoie de „protecţia“ lor să caute căi concrete pentru o asemenea
trarea Norvegiei în N.A.T.O., scrie Krog, modificată, — declară în ziarul „Ver- şi va duce o politică de neutralitate. colaborare, pentru un contact mai strâns rea şi instaurarea unei situaţii interna va neglija”.
s-au petrecut multe. N.A.T.O. „s-a trans dens Gang“ judecătorul pensionar Cari cu partidele comuniste. însuşi faptul că
format într-o organizaţie ofensivă, oare Bonnevie, oare a rupt legăturile cu Par Hotărârea Oambodgiei a produs o pu s-a discutat această problemă la sesiu ţionale mai favorabile“. Cinismul acestei declaraţii este intr-a
încinge lumea întreagă cu un brîu de tidul muncitoresc aflat la guvern, deoa ternică impresie asupra personalităţilor nea Internaţionalei Socialiste dovedeşte In rezoluţia oare a fost <adoptată de devăr fără pereche. Dar poate că ge
fortificaţii avansate în ţări îndepărtate, rece nu este de acord ou politica acestuia. oficiale de la Washington. După cum ara că, în zilele noastre, problema unităţii neralul hitlerist a greşit ? Nu. William
cu un inel aproape închis de baze mili Bonnevie consideră ca o alternativă reală tă ziarul „New York Times“, ele au fost mişcării muncitoreşti nu mai poate fi majoritatea sesiunii şi oare va mai fi dis Connor, care a stat de vorbă nu numai
tare de invazie. N.A.T.O. a devenit de a politicii „atlantice“ neutralitatea — ne- „zguduite“ de declaraţia lui Sianuk. A- nici ignorată, nici ocolită. cutată la 7 aprilie de către Biroul Inter cu Speidel ci şi ou noii voluntari, sol
mult un instrument pentru asigurarea participarea la alianţele militare. ceste oficialităţi nu se aşteptau câtuşi de naţionalei Socialiste la Londra, se declară daţi de rînd, a constatat că aceşti oa
hegemcn'ei depline a Statelor Unite... puţin oa o ţară mică, cu o populaţie de Dar, după cam a arătat discuţia la se că, chipurile, „nu există nici un temei“ meni „se mândresc“ cu istoria armatei
Plebiscitul ne-ar arăta astăzi calea sal Aceeaşi părere şi-a exprimalt-o şi căpi 5.000.000 de oameni, legată de Statele siune, forţele care se opun contactelor şi să se modifice vechea poziţie a Internaţio hitleriste. Oare îi ruşinează cit de cât
vării : afară din N.A.T.O. ! Tocmai de tanul în retragere Haraid Normam, în Unite printr-un acord înrobitor de „aju colaborării dintre partidele muncitoreşti nalei Socialiste — poziţie de „renunţare la trecutul hitlerist ? — a întrebat Connor.
aceea nu se organizează un plebiscit conferinţa „Despre situaţia noastră mi tor“ militar, să îndrăznească să renunţe sînt încă puternice. Aceasta a ieşit la Frontul Popular şi la orice alte forme Nu. Rezultă că „mirosul pestilenţial şi
3a noi“. litară şi politică“, ţinută la - 28 februarie. la alianţa militară şi să adopte o poziţie iveală şi în unele rapoarte prezentate la de colaborare politică“ cri partidele co bestialitatea fără margini a cuptoarelor
Pentru Norvegia, N.A.T.O. este cel mai neutră. sesiune, în special în raportul lui Oskar muniste. Dar prin rezoluţii nu poate fi de gazare, precum şi datoria de neplătit
Autorul altui articol, Ingvald Svinsaas, scurt drum oare duce la război, a decla Pollak, liderul partidului socialist din oprită năzuinţa fireasca şi tot. mai puter atît a lor, oît şi a predecesorilor lor di
subliniind caracterul agresiv al NuA.T.O., rat el. Normam s-a pronunţat cu hotă Nedumerirea cercurilor de la Washing Austria. Pollak s-a pronunţat împotriva nică a maselor de socialişti spre cola recţi faţă de evrei, nu le chinuieşte conş
sorie că, intuind în această organizaţie, râre pentru neutralitate, împotriva parti ton dovedeşte o dată mai mult cît de acestei colaborări. De ce? Pentru că, pasă borare ou toate partidele muncitoreşti, tiinţa“.
Norvegia a procedat nedrept faţă de cipării 3a alianţe militare. departe sînt ele de realitate. Pînă şi pre mite, „socialiştii şi comuniştii au nu nu spre unitatea de acţiune a clasei munci
Uniunea Sovietică, sa reacţionară americană recunoaşte oă mai căi diferite, ci şi ţeluri diferite“. toare ca forţă unică şi organizată. Connor a constat că la Speidel, ca şi la
Această polemică desfăşurată în pagi tocmai caracterul înrobitor al „ajutoru
„statul vecin, oare n-a încălcat nicio nile presei norvegiene, oa şi caracterul lui“ militar american a îndepărtat Cam- Argumentul lui Pollak este cel puţin „GATA“ DE RĂZBOI! subalternii şi soldaţii lui, „entuziasmul,
dată suveranitatea noastră naţională şi ei, este extrem de semnificativă pentru bodgia de Statele Unite. Oambodgia, uimitor. Intr-adevăr, căile 9pre socialism
oare, după cum avem tot dreptul să pre starea de spirit a opiniei publice norve sorie „New York Times“, nutreşte „bănu pot fi diferite, dar scopul tuturor parti aptitudinile tehnice şi hotărîrea voioasă
giene. iala că Statele Unite au de gând 9ă cum delor comuniste este acelaşi: socialismul.
supunem, n-o va încălca“. pere acest regat“, iar Washingtonul nu ve Acelaşi este şi scopul — cel puţin cel ofi Intr-o convorbire cu William Connor de a pomi la un nou război“ există într-o
Subliniind pericolul participării la blo HOTĂRÎREA CAMBODGIEI de cum l-ar putea convinge pe Sianuk că cial — al partidelor socialiste. Teza lui
„Statele Unite n-au nici un fel de pla Oskar Pollak cu privire la „ţelurile dife- comentator al ziarului englez „Daily măsură mai mult decât suficientă.
cul militar agresiv şi dezavantajele pe Cu prilejui sesiunii Consiliului SEATO., nuri faţă de ţara sa“. Da, e greu să-ţi rite“ ale partidelor comuniste şi socialiste
oare acesta le-a şi adus Norvegiei, Svin care s-a deschis' la 6 martie la Karaci, dovedeşti dezinteresul cînd el nu există ! poate însemna doar că ei, Pollak, nu con Mirror“ oare-şi publică articolele sub La drept vorbind, această descoperire
saas declară: statul major al acestei organizaţii militare sideră socialismul ca fiind scopul parti
a dat publicităţii un raport amplu, în Dar hotărîrea Oambodgiei n-a fost dic pseudonimul elocvent „Gassandra“, Hans a comentatorului londonez nu aduce prea
„Noi plătim ou sudoare şi lacrimi parti tată numai de faptul că Washingtonul dului său. Dar masele de membri ai
ciparea la acest bloc“. care se laudă cu succesele sale. Este şi-a demascat singur politica agresivă. Nu Speidel a declarat voios că e „gata să multe lucruri n o i: ea n-a făcut deeît să
semnificativ că unele organe de presă înoape îndoială că succesele politicii de Partidului socialist din Austria, ca şi ai
In articolul „Plebiscitul ou privire la pace a marilor ei vecini — China şi In pornească la un nou război“. Generalul confirme că mii ilari ştii vest-germani n-au
N.A.T.O.“, maiorul Sverre Tysdahl spri americane nu împărtăşesc optimismul
jină de asemenea ideea unui plebiscit. El dia — au exercitat o uriaşă influenţă Speidel conduce la Eonn organizarea nou uitat şi n-au învăţat nimic.
propune să se pună două întrebări între autorilor raportului. Astfel, ziarul „New asupra poziţiei Oambodgiei. Principiile
gului popor: York Post“ consideră că .S.E.A.T.O. „în- lui Wehrmacht. Cum îşi imaginează acest Faptul că cei de teapa lui Speidel sînt
tîmpină dificultăţi“ şi se izbeşte de „si
tuaţii ce nu -promit nimic bun". După Wehrmacht generalii şi soldaţii lui ? Lui „gata“ să dezlănţuie un nou război a fost
Connor nu i-a fost lene să plece la Bonn pe placul lui William Connor, dar ce
pentru a primi răspuns la această între poate fi uimitor atunci cînd Connor sub
bare. liniază că el „consideră necesară armata
Şi iată-1 în cabinetul generalului care. vest-germană“ ? Necesara pentru ce? Pen
imediat după 1940, a comandat armatele tru dezlănţuirea unui război în Europa ?
hitleriste — „masele de soldaţi huni ob Gassandra de la „Daily Mirror“ nu nu
tuzi, docili ca nişte fiare dresate“ — iar mai că nu avertizează împotriva primej
acum se pregăteşte să se pună în frun diei pe oare o reprezintă forţele ce vor
tea „maşinii de luptă a celei de a treia să dezlănţuie un asemenea război, ci
mari armate germane a secolului XX“. chiar le arată simpatia sa. Este cu totul
Connor îi punea întrebări „acestui om evident că această poziţie a lui William
uimitor“, pe un ton plin de respect şi Connor se deosebeşte radical de părerea
chiar linguşitor. Printre altele, el l-a a milioane d.e ^m.oatrioţi ai săi.
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188— 189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.220 din 6 noiembrie 1919 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.
