Page 18 - 1956-03
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI r*r s o 1?
multă răspundere faţă de pre Ce am învăţat 147 de ani de la naşterea
mecanizatorilor din îa cursul agrotehnic lui N. V. Gogol
La început cînd m-am înscris la Nlcolai Vasilievici Gogol s-a năs acestor elemente descompuse cu toi
Documentele celui de-al II-lea Con tia de Bază nu se preocupă de ridi colective şi al întovărăşirilor, nu cu cercul agrotehnic din satul nostru cut la 20 martie 1809 în regiunea ce au mai caracteristic în e i : lin
gres al partidului, pun sarcini de carea cunoştinţelor politice ale me nosc în ce constă superioritatea gos m-am gîndit că nu prea am să mai Poltava satul Sorocinţi, dintr-o fa guşire, laşitate, lăcomie. Opera sa a
podăriei colective. Cu toate acestea, milie de nobili mici, scăpătaţi. Tră atras asupra autorului toată ura ce
mare răspundere în faţa S.M.T. Pen canizatorilor pentru ca aceştia să de nu s-au gîndit că este o sarcină a lor cunosc multe noutăţi şi m-am dus ieşte copilăria la ţară. In 1818 este lor la putere, dar, în acelaşi timp
tru ca' aceste sarcini să poată fi în vină, nu numai buni tractorişti sau să organizeze prelucrarea statutelor aşa ca să „mai scap de gura tovară
deplinite, se cere ca mecanizatorii să agronomi de sector, ci şi buni agita şi să dezbată toate problemele legate şei directoare a căminului cultural trimis la şcoala judeţeană din Pol ea a atras simpatia elementelor
fie temeinic pregătiţi atît din punct tori pentru transformarea socialistă a de sarcinile mecanizatorilor în lupta şi a tov. inginer agronom“.
de vedere profesional, cît şi din punct agriculturii. Ziarul „Drumul socialis pentru transformarea socialistă a a- tava, apoi la „Liceul de studii su înaintate şi în special a studenţi-
mului“ a. criticat practica greşită a griculturii, în cadrul grupelor sindi Iată însă că acum cînd şcoala noa
de vedere politic. unor mecanizatori, aceea de a fi sim cale şi a organizaţiei U.T.M. stră se apropie de sfîrşit îmi dau perioare" din Nijni, după termina mii. După doi ani de luptă cu cen
Trebuie arătat însă că tocmai în pli mînuitori ai agregatelor şi de a seama că am învăţat foarte multe rea căruia, în decembrie 1828, plea zura ţaristă, în 1842 Gogol scoate
nu se ocupa de sarcina politică ce le In toate acestea se reflectă cum lucruri bune aici şi num e: am în că la Petersburg.
această direcţie, la S.M.T. Orăştie revine în vederea transformării socia nu se poate mai Jpine lipsa de control văţat despre felul în care trebuie fă primul volum din „Suflete moarte"
există o slabă preocupare. Mecaniza liste a agriculturii, dînd în acelaşi şi îndrumare din partea organizaţiei cută o platformă în care bălegarul Aici, în luptă cu greutăţile mate în care a demascat cu tărie toate
torii de aici au fost încadraţi în în- timp indicaţii practice asupra felului de bază, precum şi slabul sprijin pe de grajd — ca îngrăşămînt natural riale, este nevoit să ocupe un mic moravurile unei lumi corupte, ce
văţămîntul profesional, dar conduce cum trebuie pregătiţi mecanizatorii care aceasta îl primeşte din partea — să fie păstrat pentru a nu-şi pierde post de funcţionar în care timp stu trăia în desfrîu, îmbuibîndu-se pe
rea S.M.T. nu a asigurat condiţiile în acest scop. Se vede însă că or comitetului raional de partid. De ce nici una din calităţile pe care le diază şi pictura. Tot din acest spatele poporului obidit — lumea
pentru ca planul de predare a lecţii ganizaţia de bază P.M.R., organiza sprijin poate fi oare vorba atunci a r e ; am mai învăţat de ce este bine timp datează şi primele lui produc moşierimii.
lor să fie respectat cu stricteţe. Ast ţia sindicală şi cea de U.T.M., nu cînd, comitetul raional de partid a să prăşim porumbul fără muşuroi, ţii literare de valoare.
fel, din cele 31 lecţii care trebuiau au ţinut seama de aceste critici şi de trimis pe tovarăşul Tirănescu, se cum se face polenizarea artificială şi La Petersburg cunoaşte pe Puş- In acelaşi an scrie piesa „Căsă
predate pînă la 9 martie, (dată la indicaţiile date. De fapt, tovarăşa cretarul organizaţiei de bază din modul în care se aplică la diferite toria" în care demască mentalita
care trebuiau să fie închise cursurile) Jiga Elena, secretara organizaţiei S.M.T., să muncească în altă parte, plante. Cel mai mult însă mi-a plăcut chin care exercită o uriaşă influ tea clasei suprapuse, asupra acestei
s-au predat doar 16. Au rămas de U.T.M. şi tovarăşii din comitetul‘sin lăsînd un timp îndelungat ca munca lecţia în care ni s-a spus despre „Rîn- enţă asupra lui, iar mai tîrziu el instituţii, din care a făcut un tîrg
predat lecţii foarte importante c a : dical, nici nu citesc măcar articolele politică în cadrul S.M.T. să se des duirea chibzuită a culturilor” sau
„Problema întrecerii socialiste“, „Ro ce apar în ziarul regional referitoare făşoare de la sine ? „Asolamentul“ cum i se mai spune. întîlneşte pe Belinschi care a con ticălos, o concurenţă, o luptă pen
lul legăturilor dintre brigada S.M.T. la activitatea S.M.T. Acest fapt nu tribuit în mod hotărîtor la dezvolta tru avere, o afacere ordinară şi
şi cea de cîmp“. Metoda graficului poate fi considerat altceva decît le A mai rămas puţin pînă cînd me Am mai învăţat aici despre metoda
orar“ etc. Vinovat de această rămî- nevie şi nepăsare faţă de îmbunătăţi canizatorii vor pleca din staţiune. In de încălzire şi aerisire a seminţelor rea conţinutului ideologic al opere caracteristică unei orînduiri sociale
nere în urmă se face şi Consiliul rea activităţii S.M.T. acest timp ei trebuie ajutaţi să-şi îm şi mai ales a celor leguminoase. In lor sale. bazate pe exploatare.
sindical regional care nu a sprijinit bogăţească cunoştinţele politice pen zilele cu soare seminţele se dau la
în suficientă măsură S.M.T. Orăştie însăşi tovarăşa Jiga, secretara or vînturat, pentru a fi alese ; apoi cele Nevoit să plece în străinătate de Negăsind în timpul său un erou
în ce priveşte desfăşurarea în bune ganizaţiei U.T.M. şi tovarăşul Stoica tru a se achita cu cinste de sarcina care urmează să fie însămînţate sînt mai multe ori pentru căutarea să demn, Gogol se întoarce în trecutul
condiţiuni a învăţămîntului profesio Augustin, secretarul comitetului sin întinse pe un ţol de lînă (cum se zice nătăţii, Gogol are ocazia să vizi istoric creînd astfel povestirea „Ta-
nal. dical, recunosc că majoritatea trac de agitatori pe frontul luptei pentru pe la noi) sau pe nişte scînduri lă- teze diferite staţiuni din Elveţia, ras Bulba" tip de cazac, întruchi-
sîndu-le sub acţiunea razelor soare Franţa, Italia şi Germania. pînd toate calităţile maselor ţără
Şi în ce priveşte pregătirea meca toriştilor au slabe cunoştinţe politice, transformarea socialistă a agricultu lui 3-7 zile, lopătîndu-le de cîteva ori n e şti: dragoste faţă de patrie, ură
nizatorilor din punct de vedere po că nu cunosc statutul gospodăriilor pe zi. Dar oriunde se duce îl frămîntâ cruntă şi dispreţ faţă de duşmani,
litic există deficienţe mari. Organiza- rii în satele unde vor lucra. cura] în faţa primejdiei, perseveren
Am învăţat multe lucruri bune şi dorul de patrie. Ultimii ani şi-i ţă în învingerea greutăţilor, intran
T. MARIAN folositoare atît eu cît şi ceilalţi tova petrece la Moscova unde se stin sigenţă faţă de trădător, chiar cînd
răşi care iau urmat cursurile lia cercul ge în mizerie la 4 martie 1852. acesta este propriul său copil.
agrotehnic. Şi sîntem hotărîţi ca să
aplicăm toate învăţăturile bune, fiind Primele tui încercări literare apar
că aşa vom contribui la sporirea în 1825 în revista liceului. Apoi,
producţiei la hectar în folosul nostru apariţia operei lui Gogol dă de gîn
cît şi a celor care muncesc în alte sec dit autorităţilor şi încep persecuţii Opera lui Gogol, este străbătută
toare de activitate. le cenzurii ţariste împotriva conţi de dragoste faţă de cei obidiţi şi
îngrijirea oilor şi a mieilor în lunile de primăvară nutului adînc demascator al lucrări exploataţi, faţă de puritatea morală
ISTRATE CONSTANTIN
Raportul de activitate al C.C. al suficient de aerisit. Se recomandă ca După 3-4 săptămîni de la fătare, satul Draşov — raionul Sebeş lor sale literare. a ţăranului, dragoste faţă de patria
P.M.R., prezentat la Congresul al într-un colţ al adăpostului să se a- mieilor se dă un supliment de nu
11-lea al partidului arată că „în menajeze un padoc pentru oile cu treţuri pentru a complecta necesităţile Dar cu toată viaţa grea pe care şi viaţa liberă dedicată muncii crea
cursul celui de-al doilea cincinal nu miei suspecte de anumite boli, spre organismului care sînt mai mari de a dus-o, cu toată ura clasei stăpîni-
mărul oilor trebuie să sporească la a fi examinate şi puse sub observaţie cît ceea ce îi poate oferi singur lap toare şi cu sănătatea lui şubredă, toare. In contrast cu aceasta, cla
15 milioane capete, din care 8 mili înainte de izolare. tele. Se pune la dispoziţie fîn de ca opera lui Gogol apare ca extrem de
litate bună, de preferat otavă, pre sele suprapuse sînt redate în toată
oane cu lînă fină şi semifină“. Pentru a se putea supraveghea oile cum şi o cantitate mică de grăunţe fecundă.
în tot timpul fătărilor, acolo unde sînt sub formă de uruială. In 1831 el scoate primul volum putreziciunea lor morală. Faţă de
Realizarea acestei sarcini este po multe, se va organiza un serviciu de
asistenţă permanent, ziua şi noaptea, Nutreţurile care se dau mieilor tre acestea Gogol nu are decît ironia,
sibilă numai printr-o bună îngrijire lucrîndu-se pe schimburi. buie să fie uşor digestibile şi bogate
în albumină, adică substanţe din ca sarcasmul, ura. •
şi hrănire atît a oilor cît şi a mieilor. Dacă mielul se naşte în casa lui, re se construieşte organismul lor. In
adică învelit în nişte pungi cu lichid, acest sens, se recomandă a se da fă din „Serile în sat la Dicanca", iar Scrierile lui Gogol, constituie un
De aceea, în articolul de faţă, vom în anul următor tipăreşte al doilea ajutor preţios în înţelegerea evolu
acestea se rup, ca el să nu moară. volum. In 1835 scoate „Arabescuri“ ţiei societăţii omeneşti, bazată pe
arăta modul cum trebuie îngrijite
Imediat după fătare mielul trebuie şi „Mirgorod". exploatare, care în mod sigur şi de
oile şi mieii în lunile de primăvară.
curăţit cu o cîrpă curată, mai ales la In „Revizorul" reprezentat pentru neînlăturat duce la crearea unei o-
Oilor aflate în perioada a doua de
prima oară în 1836, Gogol a creat rîndulri superioare, în care încetea-
gestaţie li se dau nutreţuri bune şi
personagii tipice ale aparatului de 'zâ pentru totdeauna exploatarea
stat birocratic, a redat caracterul omului de către om.
bogate în albumină şi săruri mine gură şi la nări da lichidul cleios cu ină de ovăz, turte de in, de floarea- (n ajutorul cadrelor didactice*3I
rale, paiele de cereale înlocuindu-se care se naşte, pentru a-i da posibi soarelui, tărîţe şi mazăre — în ames
în mare parte cu fîn de graminee şi litate să respire normal. Se taie cor tec, care să conţină şi cca 5 grame Organizarea şi tematica lucrărilor de prima vara
leguminoase. Se sporeşte cantitatea donul ombilical (buricul) la cca 3 de făină de oase sau praf de cretă.
de concentrate, raţia putînd fi alcă gete distanţă de abdomen şi se de Cînd timpul este frumos, mieii se pe terenul experimental al şcolii
tuită astfel: fîn de lucernă 0,7 kg, zinfectează cu tinctură de iod, ca să scot la păşune cu oile, însă nu pe
paie de ovăz sau de orz 1 kg, sfeclă nu pătrundă microbi să-l îmbolnăvea păşuni umede unde se pot îmbolnăvi Directivele Congresului ial II-leia al 2. Elevii trebuie să participe activ mental şcolar". Edituna de stat di
0,5 kg, uruială de ovăz 0,150 kg şi scă. Este lăsat să fie lins de mama de diferite boli parazitare şi nici pe P.M.R. cu privire la cel de-al doilea şi la muncile agricole în gospodăriile dactică şi pedagogică 1954).
uruială de orz 0,150 kg. La acestea, lui. arături unde pot înghiţi pămînt. Scoa plan cincinal, prevăd o ridicare ver agricole colective, să cunoască acolo Odată cu sosirea primăverii, în cele
se adaugă 4 grame făină de oase şi înainte de a începe mielul să sugă, terea mieilor pe păşune se va face tiginoasă a producţiei agricole la munca plină de abnegaţie şi activi mai multe cazuri, activitatea prac
4 grame cretă furajeră sau praf de numai după ce s-a ridicat rouă de pe hectar. Pentru aceasta se cer oadre tatea creatoare a inovatorilor în agri tică pe terenul experimental al şcolii
var stins. Sarea de bucătărie se dă se spală ugerul cu apă caldă, se iarbă. Păşunea trebuie să aibă un de specialitate tot mai bine pregă începe în lunile martie şi aprilie.
sub formă de bulgări, din care oile- şterge cu o cîrpă curată şi se mulg izvor cu apă curată sau apă ctirgă- tite care să cunoască şi să răspîn- cultură.
consumă în voie cît le cere organis primele picături de lapte colostral toare necesară adăpării mieilor, care daască în rîndurile ţărănimii munci 3. Să se păstreze o' legătură con Pentru luna martie se recomandă
într-un vas pentru a preîntîmpina îm următoarele activităţi:
toare cele mai înaintate metode agro tinuă între programa şcolară şi mun
ca practică pe teren, studiindu-se le 1. Definitivarea planului amănun
mul. bolnăvirea mielului, întrucît acest nu se va face niciodată cu apă din tehnice. Aceste cadre trebuie forma gile cultivării plantelor înainte de a ţit al însămînţărilor de primăvară.
Este foarte necesar a se hrăni oile lapte este amestecat cu microbi. şanţuri sau bălţi. te încă din fragedă copilărie, de pe le executa pe parcela experimentală. 2. Organizarea colectivelor de elevi
băncile şcolii, în procesul instructiv-
în felul arătat mai sus întrucît pen La început, mielul este lăsat să Mieii îngrijiţi şi hrăniţi în condi educativ la lecţiile de biologie în 4. La muncile pe terenul experi pe sectoare şi probleme; alcătuirea
tru creştere, fătul are nevoie în pri sugă pînă se satură, ca să se întă ţiuni optime, pot atinge la vîrsta de clasă şi mai ales cu prilejul lucră mental participă toţi elevii din clasă planului de activitate al acestor co
mul rînd, de albumină şi săruri mi rească şi să se poată ţine bine pe 80-90 de zile o greutate vie de 15-25 şi execută lucrările în mod indepen lective ; prelucrarea teoretică a te
nerale. Oile în gestaţie, trebuie ferite picioare. Apoi, îngrijirea mieilor se kg. La această vîrstă se face înţărca rilor practice pe terenul experimental dent. Profesorul realizează doar con maticii lucrărilor. Cu această oca
al şcolii. ducerea generală a lucrărilor şi face zie, profesorul se va convinge dacă
de oboseală şi lovituri, ele nu tre face cu multă băgare de seamă. A- rea lor, în mod treptat, timp de cel Pentru aceasta însă este necesar acest lucru mai ales prin întocmirea elevii posedă bazele teoretice pentru
buie gonite nici speriate. Se va evita tunci cînd sînt cruzi trebuie păziţi de puţin o săptămînă, nu brusc, deoare ca munca practică a elevilor să se planului de muncă, organizarea şi executarea lucrărilor practice pe te
adăpatul cu apă rece şi înghesuiala curenţi de aer rece, de vînturi, de ploi, ce pot căpăta diferite tulburări în a- desfăşoare organizat, ţinîndu-se sea supravegherea experienţelor. ren.
lor la intrarea şi ieşirea din saivan, zăpezi şi de umezeală ca şi de orice paratul digestiv. ma de următoarele condiţii:
deoarece le poate provoca avorturi. altă influenţă dăunătoare. Terenul experimental al şcolii e 3. Revizuirea materialului selecţio
In regiunea noastră există toate 1. Lucrările practice de cultivarea bine să aibă două secţii: secţia bo nat de însămînţat, recoltat în timpul
Adăpatul se va face de 2-3 ori pe In primele săptămîni de la naştere, posibilităţile pentru îngrijirea şi hră- tanică şi secţia zoologică. toamnei de pe terenul propriu, sau
plantelor să se desfăşoare în cursul obţinut în timpul iernii de la gospo
Activitatea în cele două secţii nu
zi cu apă curată şi proaspătă, dîn- mieii se hrănesc numai cu laptele nirea mieilor în bune condiţiuni, este întregii perioade de pregătire pentru trebuie dusă la întîmplare, ci pe baza dăriile colective, secţiile agricole ale
necesar însă, ca ele să fie cunoscute sfaturilor populare.
du-se oilor înainte şi după adăpat fîn supt de la mamele lor, de aceea oile- de toţi acei, care se ocupă cu creşte ca elevii să folosească întregul com unui plan de lucrări bine chibzuit.
de calitate bună. mame trebuie să fie hrănite bine pen rea oilor şi să le aplice în practică. plex de măsuri agrotehnice înainta Acest plan va cuprinde: schiţa (la 4. Pregătirea terenului prin cură
tru a produce lapte în cantitate su te, care duc la obţinerea unei recol scară) a terenului împărţit în parce ţirea lui de bolovani, buruieni, etc.
Adăpostul pentru fătări trebuie să ficientă. Ing. BLADA SABIN te bogate. le (straturi), felul şi cantitatea de Dacă aceasta nu s-a făcut în timpul
fie încăpător, călduros, luminos şi seminţe necesare cultivării terenu- toamnei, se va face imediat la să
¦*/—u—>/—1/—u—>/—1/—*r-» —‘/“ »r . lui, îngrăşăminte, etc. Vor fi pre- parea şi greblarea (netezirea) te
•j cizate şi felul observaţiilor şi expe- renului, introducîndu-se şi o anumită
Pentru obţinerea unei producţii a- se vor da şi îngrăşăminte fosfatice sau 3 rienţele ce vor fi făcute de către elevi oantitate de îngrăşăminte în funcţie
potasice, deoarece dacă se dă nu 3 în diferite epoci de creştere şi de de natura plantelor ce vor fi culti
gricole cît mai mari şi de calitate 3 dezvoltare ale plantei. In planul de vate.
superioară, este necesar să se aplice mai azot pot să cadă.
culturilor de toamnă toate lucrările de toamnă Pe lîngă îngrăşămintele chimice, 3 cultură vor fi indicate metodele şi 5. Curăţirea pomilor de ramuri us
prevăzute de agrotehnică. Neaplica- ca îngrăşăminte, se mai pot da : J uneltele cu ajutorul cărora se va tre- cate şi infectate de dăunători ani
rea unei lucrări sau chiar întîrzierea mustul de grajd, mraniţa, găinaţul de -j ce la semănat sau plantat.
mali sau vegetali.
păsări şi cenuşa. Mustul de grajd se 3 Pentru secţia zoologică, vor fi sta-
ei, atrage după sine scăderi impor dă înainte de executarea grăpatului, i bilite în plan animalele ce vor fi 6. Se va face iarovizarea cereale
tante de producţie şi în unele cazuri pămîntul. Pe de altă parte, prin tă- prea timpuriu aduc puţin folos plan lor de toamnă şi de primăvară.
chiar pierderea recoltelor. vălugire se favorizează ridicarea a- telor, iar uneori, dimpotrivă, pot a- în cantitate de 1.500-2.000 litri la I crescute (iepuri, porumbei, albine,
pei la suprafaţă, care ajută la o mai 7. Pentru a obţine materialul ne
De felul cum au ieşit semănăturile bună înrădăcinare şi se distruge duce pagube. hectar, diluat cu 2-3 părţi de apă. 3 viermi de mătasă, etc.) şi lucrările cesar unor culturi de legume şi zar
din iarnă şi de locul unde se află ele, scoarţa formată la suprafaţa pămîn- Grăparea trebuie executată atunci zavaturi timpurii, se va întocmi un
depind şi lucrările ce se vor efectua. tului. Mraniţa se împrăştie uniform pe cîmp ¦] de întreţinere ca hrănirea şi îngri- pat cald (răsadniţe).
Astfel, acolo unde bălteşte apa, tre cînd solul se sfarmă, iar bulgării se
buie făcute brazde şi şanţuri pentru O lucrare de o deosebită importan desfac uşor. In acest caz se formea încă din timpul topirii zăpezii, în 3jirea animalelor, precum şi experien- 8. Se vor săpa gropile pentru plan
scurgere. In locurile joase este mai ţă ce trebuie să se aplice în primă ză la suprafaţa solului un strat bine tarea şi transplantarea pomilor fruc
bine să se construiască fîntîni absor vară semănăturilor de toamnă în ve afînat. Grăpatul se face de-a curme cantitate de 300-600 kg. 3 ţele şi observaţiile pe care le vor fa- tiferi.
bante în mijlocul terenului unde băl derea asigurării recoltelor ridicate- zişul rîndurilor şi se poate executa
teşte apa, prin care să se scurgă. este grăparea. cu grapa stelată, tăvălugul stelat Gospodăria agricolă colectivă din I ce elevii în lumina ştiinţei miciuri- 9. Pe terenurile săpate în timpul
sau în lipsa lor se pot folosi grape toamnei se va proceda la spargerea
Pentru construirea lor se procedea Terenurile însămînţate cu cereale uşoare cu colţi scurţi, care nu scot Miercurea raionul Sebeş, în urma în- 3 nişte. scoarţei formate în timpul iernii, adi
ză în felul următor : se face o groapă de toamnă, suferă o tasare (îndesa plantele din pămînt şi nu le acoperă că la afîniarea suprafeţei.
largă de 1,5—2 m şi adîncă pînă se re) din cauza zăpezilor şi ploilor că grăşării suplimentare a grîului de ^ Profesorul trebuie să aibă un caiet
dă de un strat de nisip. Groapa se zute în timpul iernii. Odată cu sosi cu ţărînă. 10. Se vor pregăti din timp tăbliţe
umple treptat cu bolovani, pietriş, ni rea primăverii, la suprafaţa pămîn- . Ingrăşarea cerealelor de toamnă în toamnă cu azotat de amoniu a obţi 3 al întregului teren. De asemenea, fie- pentru etichetarea parcelelor.
sip şi snopi de nuiele pînă aproape tului se formează o scoarţă care fa primăvară este una din măsurile cele
de suprafaţă, apoi se acopere cu pă vorizează pierderea apei. In acelaşi mai importante pentru ridicarea pro nut 3.100 kg grîu la hectar, iar ţă 3 care elev va avea cîte un caiet de Pentru luna aprilie se vor continua
mînt. Prin aceste fîntîni absorbante, timp, scoarţa stînjeneşte dezvoltarea ducţiei. Ingrăşarea suplimentară tre lucrările începute în martie după cum
apa se scurge cu foarte multă uşu plantelor prin faptul că opreşte aeri buie aplicată atît la semănăturile ie ranul muncitor Ţîrlea Dragosin din 3 observaţii în care va introduce lucră- urmează :
rinţă. sirea rădăcinilor, iar tulpinile sînt şite slabe din iarnă, cît şi la cele ie
gîtuite şi oprite în dezvoltare. Prin şite în stare bună. Ea ajută foarte comuna Cioara, a obţinut o producţie 3 rile ce le execută individual, ori îm- 1. Se va face parcelarea terenului
tucrările de scurgere a apei ce băl grăpare pămîntul se afinează la su mult înfrăţirea şi dezvoltarea plante potrivit schiţei din planul de cul
teşte pe semănăturile de toamnă, nu prafaţă, se păstrează apa, iar aerul lor. Foarte folositoare este îngrăşa- medie la hectar de aproape 3.000 kg I preună cu alţi elevi. tură.
trebuie neglijate, deoarece plantele a- rea suplimentară cu hrană azotată
flate sub apă se asfixiază şi mor, lu pătrunde mai uşor. Ţinînd seama că aplicată primăvara timpuriu pe se grîu. T Paralel cu munca pe parcela ex- 2. ^Solul pregătit din timp va fi în-
cru ce duce la obţinerea de recolte recoltatul cerealelor de toamnă se mănături. Plivitul este o altă lucrare impor -j perimentală elevii vor fi deprinşi să sămînţat potrivit cu planul de cul
scăzute. execută mecanizat, cu combinele, se- tantă, care trebuie executată primă 3 înregistreze cu precizie ştiinţifică, toa- tură cu cereale de primăvară, ţinîn-
cerători-legători sau chiar cu coasa, La noi în. regiune cu rezultate foar vara. Buruienile cresc mai repede de ) te lucrările, experienţele, observaţiile du-se o strînsă legătură cu responsa
Datorită îngheţurilor şi dezgheţu este necesar ca terenul să fie neted te bune se foloseşte azotatul de amo cît plantele de cereale, sug apa şi 3 făcute de elevi în caiete vor servi bilul planului de însămînţare de la
rilor din timpul iernii şi mai ales şi fără bolovani. Această nivelare se niu în cantităţi de 80-100 kg la hec hrana, iau lumina, scad temperatura 3acestora ca bază pentru sintetiza- sfatul popular din localitate, sau cu
din primăvară, pjantele se dezrădăci realizează foarte bine prin grăpatul tar, care se împrăştie cu mîna peste solului şi găzduiesc diferite boli şi tehnicienii de specialitate, care cu
nează. Prin îngheţare pămîntul se timpuriu de primăvară. semănături fără să se îngroape în dăunători. De aceea plivitul nu tre 3rea şi generalizarea lucrărilor, pentru nosc datele optime de însămînţare.
ridică, îşi măreşte volumul şi în a- pămînt cu vreo grapă. Datorită umi buie întîrziat şi să se facă de cel •ja ajunge la unele concluzii ştiinţi- _3. Se pot executa o serie de expe
celaşi timp sînt ridicate şi plantele. Grăpatul cerealelor de toamnă în dităţii solului, îngrăşămîntul se dizol puţin două ori la culturile de grîu şi 3 fice întemeiate. Pentru a evita lipsa rienţe oa : hibridări vegetative la ce
Uneori această ridicare, duce la ru primăvară măreşte recolta numai da vă (topeşte) şi se duce mai în adîn- orz. 3 de precizie şi de sistem în munca e- reale, solanee şi leguminoase.
perea rădăcinilor. La dezgheţare, că lucrarea se execută la timp. Dacă cime la rădăcina plantelor. 3 levilor şi pentru a-i îndruma spre
pămîntul se aşază, plantele rămîr, se întîrzie, crusta (scoarţa) se în Nu trebuie neglijată nici problema 3 observaţii cu un scop bine definit, Ca munca pe terenul experimenfol
cu rădăcinile la suprafaţă şi se usu groaşă, se măreşte şi la grăpat se Dacă cerealele de toamnă s-au se combaterii dăunătorilor, mai ales a al şcolii să-şi atingă în întregime
că. Cel mai mult suferă de dezrădăci scot bulgări sau plăci întregi de mănat după plante care consumă gîndacului ghebos, — care în unii ani 3 observaţii care duc la anumite con- scopul, profesorii şi’ elevii care lu
nare, plantele intrate slab în iarnă. crustă, care vatămă plantele. Nici multă hrană azotată sau pe terenuri provoacă pagube mari cerealelor de 3 duzii, precum şi pentru a le dezvolta crează pe el nu trebuie să scape din
grăpatul prea timpuriu nu este reco sărace, cantitatea de îngrăşăminte a- toamnă. Vetrele atăcate se prăfuiesc 3 gîndirea logică se recomandă folosi- vedere faptul că această activitate
Pentru înlăturarea pericolului de mandat, deoarece plantele nu sînt zotafe date în primăvară trebuie mă cu praf de hexacloran sau D.D.T. în 3 rea unor _tabele tip pe oare să fie
uscarea plantelor,' culturile se tăvă- încă refăcute după iarnă, iar dacă rită. Cînd semănăturile sînt prea slă trebuie să se caracterizeze printr-o
lugesc. Lucrarea se execută cu grapa pămîntul este umed, grapa lunecă pe bite se pot da şi 100-150 kg super- cantitate de 34-40 kg la hectar, sau 3ţinută evidenţa observaţiilor fenolo-
stelată sau tăvălugul ghimpat, care deasupra, iar în pămînt rămîn doar fosfat. muncă continuă şi perseverentă în
prin îndesare pun rădăcinile şi no nişte şanţuri, urmele colţilor. Deci se stropesc cu arseniat de plumb’ 0,5 3 gice a recoltei, a măsurătorilor, etc.
dul de înfrăţire în contact strîns cu atît grăpatul tîrziu cît şi grăpatul Semănăturilor de toamnă care au lunile ce urmează şi că observaţiile
trecut foarte bine peste iarnă şi sînt' la sută. De jur, împrejurul vetrelor a- 3 Acest tabel îi ajută pe elevi să alea-
tăcate de gîndacul ghebos, se fac şan şi experienţele trebuie duse pînă la
puternic înfrăţite încă din toamnă, li ţuri mici cu sapa sau plugul în care 3 gă din- experienţele efectuate ceea ce
se pune hexacloran. 3 este principal pentru a putea ajunge sfîrşit.
Muncitori din S.M.T. şi gospodării 3 l'a concluzii juste. Se înţelege că e- _ î. PETRAŞCU
lecţor I.P.C.D. Timişoara
de stat, colectivişti şi întovărăşiţi, ţă 3 levii nu trebuie să se limiteze la
rani muncitori individuali, executaţi 3 complectarea tabelelor, ci ei trebuie
la timp lucrările de întreţinere a cul
turilor de toamnă, fiindcă numai în 3 să noteze în carnet impresiile şi ob-
acest fel veţi putea traduce în viaţă 3 servaţiile lor personale. (Recoman-
măreţele sarcini pe care Congresul 3dăm ca drept model pentru astfel
al doilea al partidului le-a pus în 3 de tabele, lucrarea lui E.I. T a l: „Lu-
faţa oamenilor muncii din agricultură! ~\ crări de botanică pe terenul experi-
