Page 19 - 1956-03

Mr. 5 6 9
Să ridicăm nivelul muncii de partid în
întreprinderile carbonifere din Valea Jiului
Lucrările Congresului el II-lea el par­
tidului nostru au făcut o profundă ana­
liză a situaţiei din industria carboni­
feră, scoţîmd la iveală lipsurile existente
în această importantă ramură a econo­
miei naţionale fi indicând căile pentru
îmbunătăţirea muncii în viitor.
Raportul C.C. al P.M.R., prezentat de
tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, arată că
principala lipsă în industria carboniferă
constă în scăderea productivităţii muncii
la 92 la sută, deşi înzestrarea tehnică a
orescuit. In primul cincinal, în indus­
tria carboniferă s-au investit peste 3 mi­
liarde lei. De asemenea ea a primit un
important volum de utilaje şi mecanis­
me. O mare parte din aceste investiţii au
fost făcute în minele din Valea Jiului,
care au fost înzestrate cu utilaje, maşini
şi mecanisme modeme suficiente cu aju­
torul cărora s-ar fi putut îndeplini toţi
indicii de plan, dacă ar fi fost folosite
raţional, ştiinţific, dacă ar fi existat o
preocupare permanentă pentru introdu­
cerea şi folosirea din plin a tehnicii noi,
înaintate.
Raptul că în industria carboniferă s-au
făcut asemenea mari investiţii şl s-a tri­
mis un volum atît de mare de utilaje, iar
productivitatea muncii a scăzut în loc
să crească corespunzător cu utilarea teh­
nică, trebuie să constituie pentru fie­
care miner, inginer şi. tehnician, pentru
fiecare organizaţie de partid în parte şi
pentru fiecare comunist, prilejul urnei a-
nalize profunde a cauzelor oare au făcut
posibilă o asemenea slttare de lucruri oare
nu ne face cinste şi care trebuie înlătura­
tă cu toată hotărârea.
De fapt cauzele acestei situaţii trebuie
căutate — după cum arată Raportul CC.
al P.M.R. la cei de-ai II-lea Congres —
în lipsa de preocupare a direcţiilor de
mine pentru folosirea din plin a utilaje­
lor şi mecanismelor, pentru introducerea
mecanizării complexe a lucrărilor în a-
battiaj, încărcare şi transport, precum şi
în >lipsa organizaţiilor de partid, sin­
dicale şi de U.T.M., în ce priveşte mo­
bilizarea muncitorilor la luptă pentru
ridicarea productivităţii muncii la nive­
lul înzestrării tehnice, pentru aplicarea
metodelor înaintate (abatajele frontale şi
graficul ciclic) şi organizarea generaliză­
rii experienţei înaintate.
Comitetul regional de partid, conştient
da existenţa acestor lipsuri ale muncii în
Valea Jiului şi cunoscând, pe baza une’
analize recente, care sînit posibilităţile
pentru ridicarea nivelului muncii de
partid şi tehnico-economlce, apreciază că
există toate condiţiile necesare pentru
creşterea rapidă a productivităţii ' muncii
şi scadierea simţitoare a preţului .de cosit, şi din partea comitetului raional. Numai
pentru realizarea ritmică —nu în asalturi
la sfârşitul lunii — a pLanului de pro­
ducţie şi chiar depăşirea lui cu regulari­
tate.
* mărunte, neesenţiale şi să scape proble­
Experienţa anului 1955 — ultimul an
al cincinalului — confirmă cu tărie că
posibilităţile noastre de a da patriei
mai mult cărbune sînt multiple, că exis­
tă numeroase rezerve interne care n-au
fost folosite şi că îndeplinirea sarcinilor
puse în faţa noastră de Directivele celui
de-al II-lea Congres, de a da în anul
1960 cu 80 la suită mai mult cărbune
decât în 1955, — din care de două ori mai
mult cărbune cocsificabil — sită în pu­
terea noastră prin folosirea judicioasă a
tehnicii şi îmbunătăţirea conducerii şi
mobilizării maselor de muncitori, ingi­
neri şi tehnicieni de către organizaţiile
de partid.
In anul 1955, planul de producţie a
fost realizat şi depăşit, iar productivi­
tatea muncii a crescut cu 3,5 la sută
faţă de anul precedent. Deşi această
creştere a productivităţii, nu exprimă
nici pe departe posibilităţile existente,
totuşi trebuie ţinut seama de faptul că
ea a contribuit la îndeplinirea planului,
deoarece fiecare .procent de creştere a
productivităţii muncii la minele din Va­
lea Jiului reprezintă 60.000 tone de căr­
bune.
Deci sarcina principală ce reiese din
documentele celui de-al II-lea Congres
este sporirea producţiei pe seamia ridi­
cării productivităţii muncii, a folosirii din generală a cărbunelui trebuie să pună tea şi cu braţele pentru a înfăptui che­
plin a tehnicii noi şi a metodelor îna­
intate şi nu pe seama creşterii numărului
de muncitori.
* tru statornicirea lor în producţie, la lo­
Comitetul raional de partid Petroşani şi
A apărui; „Carnetul agitatorului46 nr. 2, organ al Comitetului
regional de partid — Hunedoara
Al doilea nutnăr al „Carnetului
agitatorului“, organ al Comitetului
regional de partid Hunedoara, este
dedicat în întregime problemelor
muncii politice în întreprinderile car­
bonifere. Acest număr vine în spri­
jinul activiştilor, organizaţiilor de
partid şi agitatorilor, tratînd multi­
plele aspecte ale muncii organizatori­
ce şi politice, care trebuie duse pen­
tru creşterea rapidă a productivită­
ţii muncii şi reducerii preţului de
cost al cărbunelui.
In articolul intitulat „Să ridicăm
nivelul muncii de partid în întreprin­
derile carbonifere din Valea Jiului“
semnat de tovarăşul Ioan Cotoţ prim-
secrefar al Comitetului regional de
partid Hunedoara (articol publicat
în întregime în acest număr al zia­
rului nostru) se face o profundă ana­
liză a muncii de partid şi tehnico-
economice din Valea Jiului, indicînd
în acelaşi timp sarcinile actuale ale
COTOŢ IOAN
prim-secretar al Comitetului regional tregime cunoştinţele şi experienţa. In con­
de partid — Hunedoara
Direcţia generală a cărbunelui a luat o noască amănunţit multiplele probleme pe
seamă de măsuri, menite să asigure o care le ridică mina. Pentru aceasta tre­
creştere intensă a productivităţii muncii, buie oarecare timp. Ort, dacă se decre­
într-un timp cât mai scurt
Există toate condiţiile pen/tiu îndepli­ terminabile — de cele mai multe ori din
nirea obiectivelor fixate, pentru realiza­ cancelarie — acestor cadre li se răpeşte
rea sarcinilor pus© în faţa muncitorilor posibilitatea de a-şi cunoaşte munca aşa
de documentele celui de-al II-lea Con­ cum trebuie. Este de datoria organiza­
gres. ţiilor de partid şi a Direcţiei generale
Un important număr de brigăzi, care să vegheze ou răspundere şl să ia ase­
cuprind peste 3300 mineri lucrează în menea măsuri, încîlt la fiecare exploatare,
contul anilor viitori, iar un număr de în fiecare sector să se închege colective
peslte 15.000 de mineri lucrează după me­ puternice, capabile să traducă în viaţă
tode sovietice avansate.
S-a îmbunătăţit munca de organizare
a transporturilor, atît în subteran, cât şi
ia suprafaţă), parcul de locomotive şi va-
gonete a fost îmbogăţit şi se foloseşte
mult mai raţional deoît în trecut.
A crescut, la unele exploatări miniere
randamentul pe cap de muncitor între
0,735-1,100 tone precum şi numărul bri­
găzilor care îşi îndeplinesc şi depăşesc
cu regularitate planul.
Pe lîmgă minerii cu o mare experienţă,
cum sânt Hjaidiu Iuliu, Kopetin Geza,
Gaiovschi Ion şi alţii, s-au ridicat noi
fruntaşi în întrecerea socialistă c a : Mi-
hai Ştefan, Gavrilesou Gheorgha, Sirop
Oanstiantin şl mulţi alţii, care au dovedit
prin atitudinea lor, prin munca lor neo­
bosită că ştiu să răspundă prin fapte
chemării partidului de a da patriei mai
mult cărbune.
Unele comitete de pairtid au reuşit să
conducă ou pricepere munca politică de
masă, dînd diovadă de mai multă iniţia­
tivă în organizarea muncii şi în comba­
terea lipsurilor la locul de muncă.
Cia rezultat al muncii politice, mina
Aninoasa a dat cea mai ieftină .produc­
ţie a anului dintre toate minele din Va­
lea Jiului, dînd totodată peste plan 5.679
tone cărbune.
Ou toalte că s-a reuşit ca în unele do­
menii de activitate să se obţină îmbună­
tăţiri, totuşi în Valea Jiului mai există
o seamă de lipsuri, cărora trebuie să li
se pună capăt ou desăvârşire.
îîrebuie ridicat nivelul activităţii poii-
tlco-organizatarlc© a comitetelor de par­
tid de la mine şi a organizaţiilor de bază
din subteran şl întărită munca de con­
trol şi îndrumare a acestora, atît din
partea Comitetului ^regional de partid cât
datorită lipsei . de control şi îndrumare
este posibil-,ca, u n e j^ ,comitete d e .partid .de tineret. Ridicarea continuă a nivelului
cum este comitetul de partid de la mina
Lupani şi însăşi secretarul său, tovarăşul
Zborovsohi, să se preocupe de probleme
mele conducerii muncii politice de masă,
a controlului asupra administraţiei, a
îndrumării organizaţiilor de bază, etc.
Comitetul raional de partid Petroşani,
nu a dat atenţia cuvenită generalizării
experienţei pozitive în munca politică şi
cultural-educaţi vă. Deşi la multe între­
prinderi din Valea Jiului au existat ini­
ţiative bune, aşa oum este de pildă „Te­
levizorul“ de la Aninoasa, .precum şl ex­
perienţa bună a multor colective de agi­
tatori, acestea însă n-au fost generalizate
şi la celelalte întreprinderi.
Aceeaşi atitudine conservatoristă se ma­
nifestă şi în ce priveşte generalizarea
organizată a metodelor înaintate în pro­
ducţie. Atât metoda graficului ciclic, cât
şi alte metode înaintate, nu sînt în sufi­
cientă măsură răspând ite şi susţinute prin
munca politică de masă.
Nu este încă la nivelul sarcinilor mun­
ca de explicare din punct de vedere teh-
nico-ştdinţific şi din punct de vedere po­
litic, în ce priveşte importanţa şi avan­
tajele ce le prezintă unele metode înain­
tate, fapt oare dă posibilitate elemen­
telor înapoiate să aibă o atitudine nejus-
tă faţă de metodele noi, avansate.
Comitetul raional de partid şi Direcţia
capăt praoticii dăunătoare de vînturare marea partidului: Patriei — mai mult
a cadrelor de conducători şi tehnicieni de cărbune, mai ieftin şi de calitate!
la o exploatare la alta sau dintr-un sec­
tor în altul şi să ia toate măsurile pen­
organizaţiilor de partid în vederea
desfăşurării muncii politice şi organi­
zatorice de partid la minele de căr­
buni.
Carnetul agitatorului publică şi
un articol semnat de tovarăşul Vi-
lliam Szuder director general al Di­
recţiei generale a cărbunelui din
Valea Jiului, prin care se arată posi­
bilităţile existente la minele de căr­
buni pentru creşterea productivităţii
muncii şi reducerea preţului de cost.
Pentru extinderea metodelor îna­
intate de lucru „Carnetul agitatoru­
lui“ publică un grup de articole pri­
vind activitatea unor sectoare frun­
taşe şi agitatori fruntaşi. Astfel, in­
ginerul Cocota Dan şeful sectorului I
de la mina Aninoasa şi Cristea Au­
rel brigadier, secretarul organizaţiei
de bază, vorbesc despre munca din
sectorul lor în organizarea producţiei
în mod ritm ic; tovarăşul Gaiovschi
Ioan şef de brigadă la mina Lupeni,
DRUMUL SOCIALISMULUI
cul potrivi*, acolo unde pat să dea ram-
•diamenrt/ul maxim, să-şi fructifice în în­
diţiile lucrului în mină, este necesar ca
un conducător, în mod deosebit; să cu­
tează „organizări“ şi „reorganizări“ in­
hotărârile partidului şi guvernului.
Comitetul rai anal de partid, comitetele
de partid din întreprinderi şi cadrele de
răspundere din Direcţia generală trebuie
să ajute dlrectb, concret şi continuu ca­
drele de conducere ale exploatărilor, să
vegheze la creşterea lor politică şi pro­
fesională, să le ajute să rezolve ele — nu
Direcţia generală sau Comitetul raional
de partid — sarcinile locale ale exploa­
tărilor şl sectoarelor. Conducerile exploa­
tărilor au fost lipsite mult timp de
ajutor concret, în ce priveşte metodele de
conducere şi s-a fălcult prea puţin din
partea Direcţiei generale pentru califi­
carea directorilor, a Inginerilor şl tehni­
cienilor şi în special al maiştrilor.
Trebuie de asemenea îmbunătăţită mun­
ca de conducere de către organizaţiile de
partid a organizaţiilor sindicale, U.T.M.,
A.S.I.T., eto. Organele sindicale sub în­
drumarea organizaţiilor de pairtid trebuie
să pună capăt dezorganizării actuale în
ce priveşte grupele sindicale şi să îmbu­
nătăţească munca culltural-eduicaitivă în
cadrul exploatărilor. Este necesară întă­
rirea controlului de partid în ce priveşte
organizarea întrecerii socialiste şi îm­
bunătăţirea acestei munci, începând de la
grupele sindicale.
Organizaţiile de tineret au dat dovadă
de elan în muncă, dovedindu-s© a fi în
fruntea tineretului, în lupta pentru ridi­
carea producţiei de cărbune. Tineretul
Văii Jiului reprezintă o puternică re­
zervă de cadre talentate, pline de avânt
tineresc, capabile să înfăptuiască linia
politică a partidului nostru.
, Educarea permanentă a oamenilor mun­
cii şi în special a tineretului în spiri­
tul dragostei fierbinţi faţă de pairtid, faţă
de marea noastră prietenă, Uniunea So­
vietică, combaterea manifestărilor nesă­
nătoase ca Indisciplina şl pe alocuri şo­
vinismul, trebuie să constituie sarcini
principale ale organizaţiilor de partid şi
politic’1şi profesional al cdor ce mun­
cesc, cultivarea dragostei faţă de muncă
şi grijă faţă de avutul obştesc sînt de
asemenea sarcini de mare răspundere ce
stau în faţa organizaţilor de partid, sin­
dicale .şi U.T.M.
Comitetul raional de partid Petroşani,
şi comitetele de partid ale minelor tre
buie să acorde cea mai mare atenţie
justei repartizări a membrilor de partid
şi a candidaţilor în sectoare şi abataje,
precum şi creşterii, selecţionării şi re­
partizării cadrelor. Să se pună capăt prac­
ticii greşite de a schimba aproape lunar
membrii de partid dintr-un sector în
altul.
* meze exemplul celor fruntaşe, alini-
Este de la sine înţeles că dacă vom
organiza şi repartiza juist forţele de ciare
dispunem, dacă vom atrage întreaga masă
de mineri, ingineri şi tehnicieni în bătă­
lia pentru mai mult cărbune, ieftin şi de
calitate, vom reuşi neîntârziat să schim­
băm radical situaţia creată din lipsa
noastră, a organelor de partid, de la co­
mitetul regional şi până la organizaţia de
bază, din lipsa conducerilor administra­
tive a întreprinderilor, de la Direcţia
generală şi pînă la sectoare, la abataje.
Dar minerii Văii Jiului au dovedit şi
vor dovedi şi pe viitor că sînt vrednici
să înfrângă toate greutăţile existente, să
lupte neobosit, ou toată forţa, cu min­
(Din Carnetul agitatorului nr. 2, or­
gan al Comitetului regional de partid
Hunedoara).
arată înalta îndatorire a minerilor
vîrstnici de a împărtăşi tinerilor ex­
perienţa acumulată.
Un ajutor preţios pentru agitatori
îl constituie articolul intitulat „Mun­
ca mea de agitator pentru extinde­
rea graficului ciclic“ prin care agi­
tatorul David Nicolae maistru miner
de la Aninoasa, face cunoscut rezul­
tatele muncii sale pentru populariza­
rea acestei metode de mare produc­
tivitate.
„Carnetul agitatorului“ nr. 2 acor­
dă spaţiu important problemelor in­
troducerii tehnicii noi şi folosirii de­
pline a utilajelor —• principalele căi
ale măririi productivităţii muncii şi
scăderii preţului de cost.
Prin problemele pe care le tratea­
ză, „Carnetul agitatorului“ nr. 2 con­
stituie un ajutor preţios pentru mun­
ca organizaţiilor de bază şi a agita­
torilor din industria carboniferă a
regiunii noastre.
întreprinderi comerciale Dezinteres şi slabă gospodărire
fruntaşe. , ,
Spre deosebire de luna ianuarie,
cînd puţine organizaţii comerciale
şi-au îndeplinit sarcinile de plan, în
luna februarie, numărul celor care
şi-au depăşit sarcinile de plan a cres­
cut simţitor.
Cele mai mari realizări au fost
obţinute de colectivul de lucrători ai
O.C.L. Aprozar Petroşani, care şi-a
realizat planul economic în proporţie
de 118 la sută, iar planul de casă în
proporţie de 129,8 la sută şi O.C.L.
Aprozar Hunedoara, cu o realizare a
planului economic de 111,6 la sută,
iar a celui de casă de 129,9 la sută.
Frumoase sînt şi realizările colec­
tivelor de la O.C.L. produse indus­
triale DeVa şi Petroşani. La O.C.L.
produse industriale Deva, planul eco­
nomic a fost depăşit cu 13,7 la sută
şi planul de casă cu 13,4 la sută. Pe
magazine la această organizaţie, pla­
nul a fost realizat astfel: magazinul
de confecţii — 112 la sută; magazi­
nul de menaj — 234 la sută ; maga­
zinul general — 109 la s u tă ; maga­
zinul textil — 109 la sută. Dintre
lucrătorii de la aceste magazine se
evidenţiază to v .: Hrubi Ana cu o rea­
lizare de 178 la sută, Daradics M ar­
gareta cu 135 la sută, Lazăr Maria
137 la sută, Daradics Ana 112 la
sută şi Lugojan Viorel cu 110 la
sută.
La O.C.L. produse Industriale Pe­
troşani, planul economic s-ia depăşit
cu 6 la sută, iar cel de casă cu 7
la sută. Realizări însemnate a obţi­
nut şi colectivul de lucrători de la
O.C.L. Alimentara Petroşani, care
şi-a depăşit planul economic cu 2,5
la sută, iar planul de casă cu 6,8 la
sută.
Realizările obţinute de lucrătorii
din comerţul socialist au făcut ca şi
planul pe regiune să fie îndeplinit.
Astfel, planul economic s-a îndepli­
nit 100 la sută, iar cel de casă a
fost depăşit cu 2 la suta.
Aceste realizări puteau fi neîndoios
şi mai mari dacă toate întreprinderile
comerciale din regiune îşi îndepli­
neau sarcinile de plan. Dar unele din
ele au rămas şi în această lună sub
plan. ,
. . . şi codaşe
Printre întreprinderile codaşe se
numără O.C.L. Alimentara Deva,
care nu şi-a realizat planul nici pe
ianuarie şi care în februarie are o
realizare a planului de desfacere de
88,7 la sută şi a celui de casă de 92
la sută, mai puţin şi ca în luna ia­
nuarie.
De asemenea codaşe sînt şi
T.A.P.L. Deva şi Petroşani, care în
luna ianuarie au fost sub plan, iar
în februarie nu numai că nu şi-au
realizat sarcinile de plan dar au că­
zut şi mai jos cu realizările faţă de
ianuarie. Astfel, T.A.P.L. Deva, şi-a
îndeplinit planul de desfacere pe fe­
bruarie numai în procent de 81 la
sută şi cel de casă de 81,2 la sută,
iar T.A.P.L. Petroşani, are o reali­
zare a planului de desfacere de nu­
mai 86,4 la sută şi a celui de casă de
86,3 la sută.
Colectivele acestor organizaţii co­
merciale codaşe, sînt chemate să ur­
indu-se cît mai curînd în rîndul a-
cestora.
PROBLEME Accelerarea construcţiei
TEHNICE clădirilor de locuit
La conferinţa unională a constructori-
lor sovietici oare a avuit loc la Kremlin,
s-au făcut numeroase propuneri în legă­
tură cu organizarea construcţiilor, ou
economia acestora, ou utilizarea mai bu­
nă a tehnicii noi şi s-au ridicat o serte
de cerinţe faţă de industrie, privitor la
fabricarea unor materiale de construcţie
noi, oare să permită realizarea unor con­
strucţii oît mai raţionale, cît mai econo­
mic© şi cît mai perfecţionat© din punct
de vedere tehnic. Fără îndoială că
realizarea acestor propuneri va permite
să ss obţină ieftinirea conistruioţifilor, re­ sporire a consumului de beton armat la
ducerea volumului de muncă, mărirea
gradului de prefiabricare şi reducerea du­
ratei lor de execuţie.
Analiza dovedeşte că felul elementelor
de construcţie are o deosebită importanţă
în rezolvarea acestor probleme. De solu­
ţionarea bună sau mai puţin bună a ele­
mentelor de construcţie depinde nu nu­
mai accelerarea sau încetinirea ritmului
de montare a clădirilor ci şi volumul de
, muncă necesar pentru execuţie (demen­
tele de construcţie oare prezintă un
grad înalt de prefabrioare, contribuie la
sporirea tot mai mare a economiei con­
strucţiilor).
Fără îndoială că gradul de prefabri-
care tot mai ridicat al elementelor de
construcţie ale alădirilor de locuit, şcoli­
lor şi spitalelor, creează condiţiile nece­
sare pentru transformarea treptată a şan­
tierului de construcţie într-un loc de a-
samblare şi montare a unor porţiuni
mari, gata finisate ale clădirii. Analizîmd,
de exemplu, practica de construcţii din
Moscova, se poate observa, că gradul de
prefabrioare a elementelor de construcţie
ale clădirilor de locuit şi construcţiilor
civile a orescut toarte muilt.
In multe din proiectele care se reali-
în Complexul C.F.K. Petroşani
Alături de celelalte sectoare ale
economiei noastre naţionale, o mare
dezvoltare a luat-o şi transportul pe
calea ferată, transport de care este
sfrîns legată aprovizionarea ritmică
şi la timp a întreprinderilor cu ma­
terii prime şi materiale şi a oame­
nilor muncii cu mărfuri industriale
şi alimentare.
Luînd exemplul Văii Jiului, de
unde pleacă spre sute de întreprin­
deri din ţară cărbune, produse fores­
tiere, textile, calcar şi alte produse
şl unde sosesc diferite materiale de
construcţie, utilaje şi diferite produ­
se alimentare şi industriale, consta­
tăm că de primirea lor sau de tri­
miterea lor la timp, depinde în mare
măsură desfăşurarea normală a pro­
cesului de producţie.
Valea Jiului de azi, nu mai este
ce-a din trecut. Prin construirea căii
ferate Bumbeşti - Livezeni, legătura
dintre acest bazin carbonifer şi cele­
lalte regiuni ale ţării, se face mai ra>
pid şi pe un drum mai scurt. Dato­
rită acestui fapt, întreg complexul
C.F.R. Petroşani, a devenit un însem­
nat nod de cale ferată din ţara noas­
tră. Dar felul cum este gospodărit
şi organizată munca în acest complex,
lasă foarte mult de dorit.
Staţia C.F.R. Petroşani, nu face
cinste tuturor celorlalte realizări din
Valea Jiului. Ea este aproape tot tim­
pul în stare de murdărie atît în inte­
rior cît şi în exterior. Sălile de aş­
teptare sînt reci, murdare şi fără sca­
une corespunzătoare, uşile stricate,
apa potabilă pentru călători lipseşte,
agitaţia vizuală se face fără gust,
neatractivă, iar liniile din faţa gării
sînt pline de noroi.
In organizarea muncii la complexul
Petroşani, sînt de asemenea mari de­
ficiente, deficienţe care fac greutăţi în­
treprinderilor din Valea Jiului, în des­
făşurarea normală a producţiei şi în­
deplinirea obligaţiilor contractuale faţă
de alte întreprinderi. Astfel, nu odată,
preparaţiile de cărbuni din Petrila şi
Lupeni, au fost paralizate din cauza
lipsei de vagoane care nu sînt eşa­
lonate după grafic. Un alt aspect al
proastei organizări a muncii ni-!
oferă şeful triajului Petroşani, Dra-
ghici, care pune vagoane pentru în­
cărcarea calcarului, întreprinderii de
industrie locală „6 August“ din Pe­
troşani, numai noaptea, deşi ştie că
ele nu se pot încărca din cauza lip­
sei de lumină la rampa de încărcare
şi de la carieră. Datorită acestui fel
de a munci, nu numai că vagonul
stă scos din circuit 7-8 ore, dar aduce
pagube întreprinderii „6 August“, ca­
re este impusă să plătească locaţii
deşi în acest caz nu este de vină. Mai
mult, aceste neajunsuri fac ca fabri­
cile de zahăr şi întreprinderile side­
rurgice, să nu primească la timp cal­
carul contractat.
Succese deosebite
Muncitorii întreprinderii de panifi-
caţie-Hunedoara, au obţinut succese
însemnate în muncă în cinstea alege­
rilor din 11 martie. Numeroase bri­
găzi, cum sînt cele conduse de Cră-
ciunescu Ştefan, Oprea Ioan şi altele,
au reuşit prin buna organizare a lo­
cului de muncă să-şi depăşească în
cursul lunii februarie normele de pro­
ducţie cu 116-132 La sută. Muncitoa­
rele Sandu Ecaterina, Kiray Ana,
Velter Ecaterina, Mihăilescu Paras-
chiva şi altele, s-au dovedit cele mai
zeoză în prezent pe şantierele din ţara
noastră, aproape toate elementele de con­
strucţie sînt prefabricate.
înainte se folosea o cantitate de 0,4-0,6
m.c. beton armat prefabricat la 1 m.p.
de suprafaţă de locuit; în prezent acest
consum a orescuit aproape la dubiu. A-
ceastă cifră este destul de grăitoare, ea
inidicînd un plan dublu de dezvoltare a
industriei betonului armat şi trebuie să se
stabilească precis ce reprezintă această
industrie, cu atît mai mult cu cît simpla
elementele de construcţie ale clădirilor
ne dovedeşte că aceste elemente sînt ra­
ţionale, că confecţionarea lor se face ea
un consum minim de materiale (metal
şi beton). Din păcate, analiza gradului de
economie a elementelor de construcţie ac­
tuale de beton armat dovedeşte că în
acest domeniu se mai fac încă excese
mari. Să luăm de exemplu cazul funda­
ţiilor. In prezent se folosesc în special
fundaţii 'prefabricate din plăci masive de
beton armat având talpa de 2,5 m.p. A-
cesite plăci înlocuiesc ou succes zidăria
brută. Prin folosirea lor, vGlumu! de
muncă necesar pentru executarea funda­
ţiilor se reduce de cîteva ori.
Fundaţiile de prefabricate sînt însă
deocamdată, mult prea masive, prea gre­
oaie, gle necesitând un consum încă prea
mare de oţel şi ciment. Dacă s-ar putea
trece la folosirea unor elemente de con­
strucţie ou pereţi subţiri şi goluri, exe­
cutate din blocuri şi plăci cu nervuri,
s-ar putea obţine o construcţie mai ra­
ţională, care să poată oferi o economie
de minimum 30%.
Importante rezerve de economii pre­
zintă de asemenea blocurile de pereţi
pentru subsol. Pentru confecţionarea a-
«estona se consumă pînă la 16 la suită
din volumul total de beton al clădirii.
Pag. 3
De asemenea, oamenii muncii din
Valea Jiului, sînt nemulţumiţi şi de
faptul că a fost anulată cursa care
circula pe distanţa Petroşani-Lupem,
între orele 23-24 şi care făcea o bună
legătură cu trenurile care soseau
după ora 20 în Petroşani. Din cauza
anulării acestei curse, călătorii sînt
nevoiţi să stea pînă dimineaţa în sa-
Iile de aşteptare ale staţiei Petro­
şani, şi în condiţiile despre care am
vorbit mai sus.
Este necesar ca din partea Comite­
tului orăşenesc de partid Petroşani,
să se dea o mai mare atenţie acestor
probleme şi să mobilizeze lucrătorii
de la calea fer^ă per:"ru lichidarea
neîntîrziată a lipsurilor semnalate, iar
preşedintele comitetului sia >ical dm
complex, tovarăşul Dogaru Ilie, tre­
buie să ştie că dînsul nu-i un acti­
vist onorific şi că i se cere mai multă
perseverenţă în muncă, să lupte mai
hotărît pen.hu lichidarea din rădăcini
a lipsurilor ce se manifestă în com­
plex, iar împreună cu organizaţia de
partid, să lupte pentru crearea unui
climat prielnic criticii şi autocriticii
şi mai ales a criticii de jos, pentru
că aci se constată că cei care îndrăz­
nesc să critice, spunînd lucrurilor pe
nume, sînt văzuţi cu ochi răi de con­
ducere şi transferaţi cît mai repede
în altă parte.
Aşa s-a întîmplat, d» pildă, cu loj
varăşul Balban Ioan, *7vizor de ace,
care îndrăznind să cri*^«e, a fost mal­
tratat de şeful de manevră Julari
Ioan şi transferat „în interes de ser­
viciu“ la Livezeni, iar cel care s-a
dedat la acte huliganice faţă de
acest om cinstit, nu a primit nici un
fel de sancţiune. Deci, asemenea ma­
nifestări care caută să intimideze pe
cei care critică şi să-i facă să le
treacă pofta de a mai critica, nu sînt
stîrpite din rădăcini, ci după cum se
vede sînt încurajate la Complexul
C.F.R. Petroşani.
La aceste lipsuri au contribuit, făj
ră îndoială şi activiştii sectorului pcw
litic de la S.E.C.F. Simeria, care se
mulţumesc mai mult să constate lip-<
şurile notîndu-le în carneţele, şi no­
tate rămîn, căci măsuri pentru lichi­
darea lor nu se gîndesc să ia. Aş­
teaptă probabil să vină alţii şi să'
facă ordine în casa lor. Acestui fel
de a munci de asemenea trebuie sa
i se pună capăt şi cu cît mai repede
cu atît mal bine.
In organizarea muncii, buna gos-*
podărire a complexului, stimularea'
criticii şi autocriticii trebuie să se
facă o cotitură serioasă în scopul îm­
bunătăţirii muncii politice şi organi­
zatorice a organizaţiilor de partid şl
sindicale, care să aibă drept ur­
mare înlăturarea cu desăvîrşire a lip­
surilor semnalate mai sus.
VIJLOVSCH1 MIMAI
Petroşani
harnice şi conştiincioase, atît în de­
păşirea sarcinilor de plan, cît şi in
îmbunătăţirea calităţii pîinii fabrica­
te. Pe întreprindere, planul de pro­
ducţie a fost depăşit cu 116 la sută.
Succesele obţinute în luna februa­
rie au dat un nou imbold întrecerii,
reuşindu-se astfel ca în primele 12
zile ale lunii martie să se obţină alte
însemnate depăşiri de plan.
M. GHEORGHE
corespondent
Acest element de construcţie exeautait
din beton masiv este deocamdată mult
prea mare şl greoi.
Dacă s-ar folosi elemente ou goluri,
s-ar putea economisi pînă la 30 la sută
beton. Acest lucru constituie o sarcină
directă a industriei, deoarece proiectai
de execuţie a blocurilor prevede rea­
lizarea acestora cu goluri. Dar datorită
mecanismelor necesare şi a procesului
tehnologic imperfect de confecţionare
a blocurilor ou goluri, nu se pot primi
de la fabrică decît blocuri pline, consu-
mându-se astfel cimmtu! cu totul neeco­
nomic.
Rezerve importante de economie mai
prezintă şi alte elemente foarte răspîn-
d.ite cum sînt planşeele prefabricate. In
oazrail clădirilor de cărămidă, planşeele
necesită un consum de minimum 70-75
Ia sută din volumul betonului armat.
Da aceea, orice reducere a consumului
de materiale la acest element este deo­
sebit de important.
Prin urmare, una din sarcinile proiec­
tanţilor, constructorilor şi tehnologilor
constă în obţinerea unor elemente pentru
planşee mai bune şi mai economice şi în
special în sporirea procentului de goluri,
prin executarea unor corpuri de umplu­
tură de secţiune ovală. In acest caz,
consumul de beton se reduce ou cel pu­
ţin 15 la sută.
Există posibilităţi mari de îmbunătă­
ţirea construcţiei panourilor pentru no­
durile tehnico-sanitare. Acestea sînt mult
prea grele, iar sistemul de încastrare a
tuburilor metalice în betonul armat este
greoi şi defectuos. In cazul folosirii în
masă a acestor elemente de construcţie,
ele pot deveni raţionale dacă li se reduce
greutatea la aproximativ două treimi.
(Continuare în pag. 4-a)