Page 20 - 1956-03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 569

La Moscova a sosii o delegaţie
a lucrătorilor din Ministerul oo<xx>oo<>o<xx>
Cronica evenimentelor internaţionaleGrupul de energeticieni sovietici, in frunte OOOOOOOOOOOo

s>

cu G. M. Malenkov, a sosit la Londra I Culturii al R. P. R. Săptămîna care a trecut s-a ca- tian Pineau, ministrul de Externe control fără dezarmare", nu a Intîr-
racterizat printr-o activitate febrilă al Franţei. Presa occidentală nu a ziat după toate aparenţele să nemul-

LONDRA (Agerpres). — TASS rea caldă pe care ne-ati făcut-o nouă, MOSCOVA (Agerpres). — TASS a diplomaţiei occidentale, activitate întîrziat să pună acest fapt în legă- ţumeascâ pe americani care sprijină

transm ite: oamenilor sovietici, în minunata voa­ La 15 martie ;a sosit la Moscova o dusă sub semnul încercărilor de a tură cu poziţia oarecum diferită fa- planul propriu, care constă de fapt

La 15 martie a sosit la Londra, stră capitală — Londra. delegaţie a lucrătorilor din Ministe­ aplana divergenţele. ţă de celelalte puteri occidentale a în „control fără dezarmare". Prac-

venind de la Berlin, grupul de ener­ Am sosit aici la amabila invitaţie rul Culturii al R.P. Romîne condusă După încheierea lucrărilor SEAT O, noului guvern francez ilustrată prin tica de pînă în prezent a dovedit că
geticieni sovietici în frunte cu G. M. a administraţiei energeticii centrale de Constanta Crăciun, ministrul Cul­
Malenkov, vicepreşedinte al Consiliu­ a Marii Britanii şi a lordului Citrine, turii. Dulles a pornit-o în turneu prin 'ţă- recentele discursuri rostite de Pi- reprezentanţii S.U.A. au determinat
lui de Miniştri al U.R.S.S. şi minis­ stimatul ei conducător, pentru a lua
tru al Centralelor Electrice. cunoştinţă de sistemul public de a- Delegaţia va lua cunoştinţă de ac­ rile Asiei pentru a linişti spiritele, neau, în care acesta a declarat că i‘n relaţiile cu celelalte puteri occi-
provizionare cu energie, de activita­ tivitatea Ministerului Culturii al
Pe aeroportul din Londra grupul tea centralelor electrice şi a uzinelor U.R.S.S., a direcţiilor lui precum şi pentru a potoli indignarea stîrnită nil este „de loc de acord cu orien- dentale adoptarea unei atitu-
a fost întîmpinat de Aubrey Jones, pentru construcţia de maşini energe­ a instituţiilor cultural-educative din
ministrul Combustibilului şi Energiei tice. Moscova, Leningrad şi Kiev. în rîndul popoarelor asiatice de po- tarea generală a politicii occiden- dini. „unitare" opusă delegatu-
Electrice, Lord Citrine, preşedintele
administraţiei energeticii centrale, de Mulţi dintre noi vizitează Marea Vizite ale delegaţiei litica colonialistă. După cum rezultă tale în problemele războiului şi iui sovietic. Rămîne de văzut
reprezentanţi ai Ministerului Aface­ Britanie pentru prima oară. De a- femeilor sovietice
rilor Externe al Angliei, precum şi ceea sîntem bucuroşi să cunoaştem din tonul comentariilor presei indie- păcii", şi s-a pronunţat pentru so- ce atitudine vor adopta puterile
de I. A. Malik, ambasadorul U.R.S.S. realizările poporului englez atît În ORAŞUL STALIN (Agerpres). —
în Anglia, V. A. Kamenski, reprezen­ domeniul industriei cît şi în domeniul Continuîndu-şi vizita în tara noastră, ne, primul popas la New Delhi nu iuţionarea paşnică a diverselor liti- occidentale de data aceasta în re-
tant comercial al U.R.S.S. în Anglia, culturii. A. G. Ţukanova, locţiitor al ministru­
de funcţionari superiori ai ambasa­ lui Culturii din R.S.F.S. Rusă, şi i-a adus lui Dulles roadele aştepta- ga şt împotriva agresiunii militare, zolvarea problemei dezarmării care
dei şi ai reprezentantei comerciale, In Uniunea Sovietică se acordă o S. S. Ghilevskaia, membră a Comite­
de numeroşi reprezentanţi ai presei mare însemnătate lărgirii legăturilor tului Antifascist al Femeilor Sovieti­ te. Politica imperialistă de amestec preocupă în permanenţă masele cele
şi radioului. culturale şi comerciale cu toate ţă- ce, au sosit joi dimineaţă în Oraşul
rile. Schimbul de delegaţii, stabili­ Stalin. în treburile interne ale popoarelor, C,uvîn. tările,, „rostite de Pin„eau. au. mai largi, atitudine care va consti­
In numele guvernului englez A. rea de contacte personale care au ilustrată prin sprijinirea în comu- tui totodată o dovadă a sincerităţii
Jones, ministrul Combustibilului şi avut loc în ultima vreme între repre­ Oaspeţii au vizitat uzina de trac­
Energiei Electrice, a salutat pe G. M. zentanţii Uniunii Sovietice şi Marii toare „Ernst Thälmann“, grupul şco­ nicatul final al sesiunii S.E.A.T.O. a m t 0 alta urmare- amune !„ternaflonate.
Malenkov şi grupul de energeticieni Britanii au contribuit la îmbunătăţi­ lar profesional al uzinei „Steagul a pretenţiilor Pakistanului asupra *?}'?. p a ştep ţa ta adresa u lui Guj)
sovietici conduşi de acesta. El şi-a rea relaţiilor între ţările noastre. Roşu“, Biserica Neagră etc. După-a­
exprimat speranţa că oaspeţii sovie­ miază membrele delegaţiei s-au în- teritoriului indian Kaşmir, este ies- ™0,t? den calre * Ea
tici vor putea vedea în timpul vizitei Ingăduiti-mi să-mi exprim convin­
lor multe lucruri interesante din gerea că sosirea delegaţiei noastre pitisă cu indignare de poporul in re a fost dat publicităţii nu se pot Divergenţele din rîndul puterilor
punct de vedere tehnic. „Totodată, a dian. trage concluzii asupra rezultate- occidentale au ieşit la iveală şi în
continuat A. Jones, vreau să subli­ în Anglia şi apropiata vizită a ener-
. ,Pr.esa americană s-a arătat de alt- lor, însă faptul că s-a găsit nece- problema Ciprului. După cum se
geticienilor englezi în Uniunea So­
fr?ecLel şTi lo?stii™lă" Uclal Uremsit-ăa tfăcu’ft ,lul,mi iDn ua sar să se insiste în comunicat asu- ?tie> tn insula Cipru lupta pentru
independenţă naţională şi pentru

lles. Este semnificativ în această ^ t l a n i i d ' ^ s t l T r l ^ t e te d a m ţil autodeterminare 'a luat 'în 'ultima

privinţă un articol din ziarul ameri- t vreme o amploare deosebită, la ¦
can „Daily Minor", care îşi expri- le, tradiţionale despre frontul unit grgve . manifesiări de protest par,

mă amărăciunea pentru primirea 5 Pu -frt or occidentale consti uie o u cip\nd cea mai mare par[e a p0pu-
rrencroe, îin„ termenii următori. „Scuza dov„ada evidenta ca necesitatea de. l,aţLiei. i.nsul,ei.. Masurile represi.ve
pentru o astfel de primire ar fi că a înlătură contradicţiile a determi- a[e autorităţuor britanice, care au

secretarul de stat nu este un şef nat de faPf întrevederea. Daca Guy culminat prin arestarea arhjepisco- o

niez că vizita dvs. şi vizita energeti- vietică vor contribui fără îndoială, tîlnit cu femeile muncitoare din Ora­ de stat. Dar nici Bulganin şi Hruş- Mollet a reuşit să-l convingă pe puiui Makarios, au dus la intensi- %

Ciov nu au această calitate şi cu Eden să adopte la rîndul său o floarea mişcării de eliberare a popii- L

cienilor englezi, care urmează să la lărgirea legăturilor comerciale şi şul Stalin în sala Teatrului de Stat. toate acestea au fost salutaţi în In- politică ceva mai independentă de iaţiei cipriote care a luat forma u- O

aibă loc în Uniunea Sovietică, vor vor reprezenta o nouă contribuţie la Primită cu căldură, A. G. Ţukanova dia ca nişte eroi . cea americană sau dacă, dimpotri- nei lupte deschise împotriva ocu- %

contribui la îmbunătăţirea relaţiilor cauza întăririi prieteniei dintre po­ a vorbit despre dezvoltarea culturii De la New Delhi Dulles a por- vă Mollet a cedat presiunilor lui pantului britanic. De unde pînă de
între tarile noastre“. poarele englez şi sovietic. în U.R.S.S. în cel de-al Vl-lea plan
cincinal. nit-o la Ceylon şi apoi la Djakarta Eden, se va putea constata săptă- curînd în mod aparent contradic-
Răspunzînd, G. M. Malenkov a de­ Profit de această ocazie plăcută
clarat următoarele: pentru a transmite poporului englez Expunerea a fost urmărită cu deo­ unde nu s-a bucurat de vreo pri- mîna viitoare în cadrul dezbaterilor ţiile se limitau la Marea Britanie,
cele mai bune urări de succese în sebit interes.
„Domnule ministru, domnule pre­ mire mai prietenoasă, întrucît nici în subcomitetul Comisiei O.N.U. Grecia şi Turcia, au început să se

poporul ^ indonezian,^ care doreşte pentru dezarmare. manifeste în această problemă şi

şedinte, domnilor! Permiteti-mi să dezvoltarea economiei şi culturii Ma­ A luat apoi cuvîntul S. S. Ghilev­ să-şi păstreze şi să-şj consolideze -!!r serioase divergenţe anglo-americane,

yă mulţumesc cordial pentru primi­ rii Britanii“. skaia, care a vorbit despre participa­ ^ 0ue~ Deşi auspiciile sub care se vor S.U.A. sprijinind punctul de vedere
conturilor înrobitoare ce-l legau de relua dezbaterile subcomitetului al Greciei. Scopul urmărit este clar.
rea activă a femeilor sovietice la
întrunirea separată a reprezentanţilor occidentali construirea comunismului. Vorbitoa­ Olanda, nu vrea să se lase atras în Comisiei O.N.U. pentru dezarmare Ţ O rfm /f/' MiUociu
în subcomitetul comisiei O. N. U. pentru dezarmare rea a subliniat că femeile sovietice „runXrHe Ain Acin sînt mai bune, lotuşi nu pot fi tre- tuLut 0nta,uc in Orientul Mijlociu
urmăresc cu mult interes şi se bu­ grupările agresive din Asta de ^ ^ vederea discuţiile separate Pentra aceasta ocuparea Ciprului,

sud-est. r a jnr î nrpzent la Londra acest puncl-cheie din punct de ve-

NEW YORK (Agerpres). — Po­ occidentali „recunosc că există nume­ cură de succesele poporului romîn pe Dulles a putut astfel să se con- M re reprezentan}ii puterilor occi. dere strategic prezintă o importan-
trivit comunicatului dat publicităţii roase divergente“ între ei şi că „vor drumul construirii socialismului. A-
la 14 martie de secretariatul O.N.U. continua întrevederile pentru a apla­ dunarea, care s-a desfăşurat într-o vinga la !aţa locului ca spiritul dmtale din acest subcomiteL Un ta deosebita 7otodaia, adoptind a-
subcomitetul comisiei O.N.U. pentru na aceste divergente“. Aceste diver­ atmosferă însufleţită, s-a transformat
dezarmare se va întruni la 19 mar­ gente se referă la planul guvernului într-o puternică manifestaţie pentru Bandungului trăieşte. proled fmncez de dezarmare des. ceasta atitudine, S.U.A. doresc sa:
tie la Londra. prietenia romîno-sovietică.
francez, sintetizat în formula : „nici ^ pre care s-a vorbit în ultima vreme distragâ atenţia popoarelor şi să
In vederea acestei conferinţe, re­
dezarmare fără control şi nici control O primire mai prietenoasă i s-a şi la baza căruia ar sta principiul pozeze în chip de putere anticolo-

făcut însă la New Delhi lui Chris- „nici dezarmare fără control şi nici nialistâ. Y>

soooG ooooooooeoooooG oooooooiyooooooC'O ooo <xxv>ooooo©oo c>oo<xx>ooo<xxx>oooooo<xx>oooooooooooooo

prezentanţii din subcomitet ai Angli­ fără dezarmare“, plan care a provo­ Joi după-amiază, în aula Facultă­ tntîlnire emofiorţaufă aplauzele puternice ale tinerilor pre­
ei, Franţei, Canadei şi Statelor Unite cat nemulţumirea vădită a cercurilor ţii de ştiinţe juridice, peste 1.500 de zenţi.
s-au întrunit la Londra pentru a în­ americane, care preconizează ca mai tineri din Capitală s-au întîlnit cu îngrijeşte ca fiecare tînăr să-şi dez­ La chemarea Zoiei au răspuns mii
întîi să fie creat un mecanism de con­ Liubov Timofeevna Kosmodemians­ volte aptitudinile, să-şi desăvîrşeas- de tineri şi tinere de pe întreg cu­ Emoţionantă a fost clipa cînd stu­
tocmi un „plan coordonat“ care să trol şi apoi să se cadă de acord asu­ kaia, membră a delegaţiei de femei că talentele. In şcoli profesorii caută prinsul marii Uniuni Sovietice. Pen­ denta Viorica Constantin, ofiţerul Pe­
fie prezentat în cadrul întrunirii pra dezarmării. sovietice care ne vizitează ţara, ma­ să descopere talentele copiilor, iar cei tru a răzbuna moartea Zoiei şi a tre Petrescu şi studentul Gheorghe
ma eroilor Uniunii Sovietice Zoia şi cu talente deosebite sînt trimişi la lupta pentru eliberarea pămîntului Friize au înmînat daruri mamei eroi­
subcomitetului. Potrivit Buletinului Şura, cunoscuţi şi iubiţi de tineretul şcoli speciale pentru cultivarea lor. scump al patriei a plecat pe front şi lor Uniunii Sovietice, Zoia şi Şura.
de ştiri al Casei Albe, reprezentanţii nostru ca şi de tineretul din lumea „Zoia şi Şura — spune vorbitoarea Şura, — tînăr locotenent de tancuri
întreagă. —• nu au avut talente deosebite. Zo- de gardă care timp de doi ani a fost L. T. Kosmodemianskaia a mulţu­
Declaraţia lui Eden cu privire la discuţiile iei însă îi plăcea şi ea studia litera­ de mai multe ori rănit şi decorat mit pentru darurile primite şi a urat
avute cu Guy Mollet Luînd cuvîntul, L. T. Kosmodemi­ tura şi istoria rusă. Ea cunoştea şi pentru acte de vitejie. El a murit ca spor la învăţătură elevilor şi studen­
anskaia şi-a exprimat bucuria de a pe clasicii, literaturii, din alte ţări. un erou jertfiuduose pentru ca în ţilor, succese în muncă tinerilor din
LONDRA (Agerpres). uni : în primul rînd problema dezar­ se afla în mijlocul tineretului din Mult dorea Zoia să devină profe­ lume să dăinuie o pace trainică. fabrici şi uzine care prin munca lor
După cum transmite agenţia Fran­ mării asupra căreia, a arătat el, cei Bucureşti. „In timpul celor 10 zile de soară, scriitoare sau critic literar. aduc un aport însemnat la cauza pă­
ce Presse, în cadrul dezbaterilor din doi prim-miniştri au ajuns lă un a- cînd mă aflu în ţara dumneavoastră Şura avea aptitudini pentru matema­ Milioane de mame au pierdut ca cii şi întăririi patriei lor.
Camera Comunelor primul ministru cord deplin. In legătură cu aceasta — a spus vorbitoarea — am văzut tică, pictură şi muzică. Cînd a iz­ şi mine în acest război tot ce au a-
britanic, Eden, a luat cuvîntul joi lucruri frumoase şi interesante. Am bucnit războiul, viaţa Zoiei şi a lui vut mai scump — copiii. Acest lucru De asemenea, ea .a anat tinerelor
după-amiază făcînd o scurtă declara­ Eden şi-a exprimat speranţa că „la văzut cum se înalţă fabrici şi uzine, Şura, la fel ca aceea a sute de mii nu trebuie să se mai repete — a mame să-şi educe copiii în dragostea
ţie cu privire la discuţiile avute du­ colaborarea franceză în acest dome­ cartiere de locuinţe muncitoreşti. Dar de tineri sovietici, s-a schimbat. Edu-j spus L. T. Kosmodemianskaia. pentru ţara lor, pentru pace. Apoi,
niu se vor alătura în curînd şi SUA“. ceea ce m-a impresionat cel mai mult caţia primită în rîndurile Comsomo* ea a înmînat în dar primului secre­
minică cu premierul francez Mollet. sînt oamenii şi mai ales tinerii, care Eu mi-am închinat întreaga viaţă
In al doilea rînd, a arătat în con­ muncesc cu rîvnă alături de întregul lului, în şcoală, iar mai apoi în uni­ luptei pentru pace. Noi, oamenii so­ tar al Comitetului Orăşenesc Bucu­
Cu acest prilej, a spus Eden, au fost tinuare Eden, au fost discutate pro­ tăţile militare a transformat pe tine­ vietici, nu vrem război şi bombe ato­
discutate cu precădere două chesti­ bleme economice. popor muncitor pentru construirea rii sovietici în adevăraţi eroi, în oa­ mice. Mărturie a acestei năzuinţe stă reşti al U.T.M. două fotografii ale
socialismului în ţara dvs. Mi-e drag meni care au ştiut să-şi dea şi viaţa
3000 docheri din Manila (Filipine) în grevă şi scump poporul romîn, iar în ti­ pentru apărarea pămîntului drag al faptul că energia atomică o folosim Zoiei şi a lui Şura.
neri îmi văd copiii, pe Zoia şi Şura. patriei. în scopuri paşnice şi că noi împăr­
NEW YORK (Agerpres). — Po­ torilor la contracte colective. Data tăşim ţărilor de democraţie populară, Cei prezenţi la întîlnire au făcut
trivit relatărilor presei americane, la grevei a fost fixată în aşa fel încît Spiritul de sacrificiu şi dragostea In ultimul moment al vieţii sale, precum şi altor ţări, cunoştinţele
14 martie, 3.000 de docheri din por­ să coincidă cu sosirea în portul Ma­ faţă de patrie care au însufleţit pe trăgîndu-şi cu mîinile frînghia din noastre în domeniul energiei nucle­ o caldă manifestaţie de prietenie şi
tul Manila au declarat o grevă de nila a unor mari transatlantice, prin­ Zoia şi Şura nu constituie un feno­ jurul gîtului, Zoia a s trig a t: „Rămî- are. Ţara mea, Uniunea Sovietică,
protest împotriva refuzului reprezen­ tre care şi unele sub pavilion ameri-, neţi cu bine tovarăşi ! luptaţi, nu vă iubeşte pacea şi luptă pentru trium­ dragoste mamei eroilor Uniunii So­
tanţilor societăţilor de navigaţie stră­ men izolat. In Uniunea Sovietică co­ ful cauzei păcii“.
vietice Zoia şi Şura. Ei au ovaţionat
piii învaţă din fragedă copilărie să-şi
îndelung pentru prietenia romîno-so­

vietică, pentru poporul sovietic, lup­

tător activ pentru pace şi prietenie

între popoare.

ine de a recunoaşte dreptul munci­ can. iubească patria. Statul sovietic se temeţi, dreptatea va învinge“. Cuvîntarea a fost subliniată de (Age.rpres)

PROBLEME Accelerarea construcţiei lare şi să nu necesite aplicarea ulte­ simple prefabricate, ci adevărate elemen­ armat înlocuiesc în felul acesta şi grin­
TEHNICE clădirilor de locuit rioară a unor şireturi intermediare din te finite ? zile de beton armat. Aşadar, dintr-o
diferite materiale. Realizînd un astfel construcţie neportantă, peretele despăr­
(Urmare 'din pag. 3-a) O atenţie deosebită trebuie să se acor­ Trebuie să se aibe în vedere că un de element de planşeu, s-ar înlătura de Aceasta se datoreşte faptului că sche­ ţitor se transformă într-o construcţie
de construcţiei scheletului. Scheletul pre­ spor de grosime a planşeului de 10 om. pe şantier toate operaţiunile meşteşu­ ma constructivă a clădirii care se folo­ portantă.
In !nteriaruil acestor blocuri se mon­ fabricat din beton armat este o construc­ provoacă în clădire o pierdere de volum seşte în prezent este învechită. Această
tează tulburi de azbociment, astfel Li­ ţie care nu s-a mai Moşit pînă în ul­ de 3 la sută, ceea ce reprezintă fonduri găreşti enumerate mai sus şi, ceea ce este schemă nu permite utilizarea posibilită­ Posibilitatea de a se introduce în sche­
cit betonul armat constituie în real «haite timul timp nicăieri în practica mon­ uriaşe. Exemplele de mai sus dovedesc tot atît de important, s-ar economisi ma­ ţilor noii tehnici a construiciţiilor şi nu ma constructivă a clădirii pereţi despăr­
numai o îmbrăcăminte a acestora. îm ­ dială de construcţie. In oonsbruoţia sche­ că lichidarea exagerărilor făcute La con­ teriale al căror cost reprezintă cel puţin foloseşte noile calităţi ale tehnicii mo­ ţitori portanţi de dimensiuni mari la fie­
450-500 lei la un m.p. de suprafaţă de derne, din care oauză împiedică şi în- care etaj, oferă următoarele avantaje:
locuit. tîrzie dezvoltarea construcţiilor. Carac­ se reduce necesarul de forţă de mun­
terul neprogrosist al sistemului actual că, înlăturîndu-se folosirea unui număr-
Un astfel de element de construcţie de construcţie a clădirilor, constă în a- mare de muncitori finisori, întrucât fa­
există ; el nu e ntou şi este cunoscut sub oeea că acest sistem se bazează pe ele­ bricile livrează pereţi despărţitori gata
numele de planşeu suspendat. In cazul

brăcămintea tulburilor poarte fi executată letelor se observă în prezent un consum fecţionarea elementelor de construcţie acestui element de construcţie, pardoselele mente de dimensiuni mici. Or, noua ca­ finisaţi, care urmează a fi numai zugră­
foarte bine dintr-un material neparbarut excesiv de beton armat. Astfel, pentru constituie o sarcină de primă urgenţă a şi tavanele sînt separate unele de altele racteristică a tehnicii moderne a con­ viţi ; se reduce sortimentul produselor
şi nu au nici un contact; ca strat de stricţiilor, oare constă în dimensiunile (se renunţă la grinzi principale) şi se
şi mai uşor cum ar fi betonul cu ipsos unificarea stîtpilor scheletului s-a sta­ proiectanţilor.

şi fibre. bilit o singură secţiune a acestora de Există de asemenea o a doua sarcină, izolare fonică între ele este folosit cel mari ale elementelor de construcţie, per­ echilibrează greutatea elementelor de be­
Analiza arată că în clădiri se folo­ 30x40 cm. pentru toate cazurile posibile la M de importantă. Un loc prea mic mai uşor şi cel mai ieftin „material de mite să se creeze o nouă schemă con­ ton armat din clădire; se creează posibili­
structivă a clădirilor, schemă perfecţio­ tatea de a se executa instalaţia electri­
sesc prea multe tipuri de canale oare ne­ de folosire a stfilpilor în construcţia în construcţie îl ocupă -gradul de fini­ construcţie“, aerul.

cesită un consum de beton mai mare clădirilor avind pînă la 14 caturi. In acest sare a elementelor de construcţie execu­ Amintind că proprietăţile izolatoare nată, îm care toate lipsurile caracteristi­ că îngropată în planşeu şi de a se solu­
decît cel necesar pentru confecţionarea caz, variindu-se marca betonului (raţio­ tate la fabrici, care este nesatisfăcăfeor fonica ale unui planşeu de beton armat ce vechilor sisteme să fie înlăturate. ţiona cât mai bine problema izolaţiei fo­
rampelor, podestelor de scări şi a stîlipi- nală din punct de vedere practic) şi în ca- practic; aceste elemente sînt numai se- cu tavan suspendat de tencuială pe nălbiţi nice, se reduce consumul de metal şi be­
lor. S-a calculat că, prin înlocuirea ziul folosirii la limită a armăturii, ca­ mi-prefabricaite. De exemplu, se obişnuieş­ sînt pe deplin satisfăcătoare, se poate în­ Utilizarea elementelor de dimensiuni ton necesar pentru planşe®, datorită fo­
betonului armat utilizat la carnalele de pacitatea portantă a unui astfel de stâlp te să se considere că este suficient să mici intră astăzi în contradicţie cu rea­ losirii bolţiior-memtorane cu pereţi sub­
ventilaţie ou un alt material, se port este de peste 100 tone. Aoeastă ca­ se monteze plăcile de beton armat ale ţelege uşor faptul că o asemenea con­ litatea. Pînă nu demult, acest fapt nu ţiri ; se realizează îmbunătăţirea planului
economisi, la suprafaţa de locuit, de pacitate portantă este folosită în cele 4-5 planşeuilui pe grinzi sau pe p ereţi; pîan- strucţie este raţională. Cu toate că a- era prea evident, întrucât din beton ar­ apartamental şi a indicilor economici ai
l.COO.OOO m.p.—45.000 m.c. de beton armat caturi superioare numai în proporţie de şeul fiind astfel aproape gata. Lucrurile ceastă construcţie nu prezintă straturi mat prefabricat se puteau confecţiona acestuia datorită amplasării libere a pe­
prefabricat. Din acest beton se port con­ 20-80 la sută. Este d a r că pentru o nu stau de loc astfel. Volumul de muncă speciale în afara stratului de aer de sub numai detalii relativ mici. reţilor despărţitori şi lipsei grinzilor prin­
fecţiona 500.000 m.p. de panouri ou mul­ clădire ou 6-8 caturi trebuie folosiţi stâlpi necesar pentru montarea plăcilor de nabiţi, practica a confirmat perfectele cipale care ies din planul tavanului şi
te goluri pentru planşee. de dimensiuni mai mici (oare să se com­ planşeu, reprezintă numai 5-10 la sută proprietăţi izolatoare fonice ale acestui Mărimea acestor detalii era redusă, în înrăutăţesc aspectul camerei.
porte însă bine şi economic), lucru care din volumul de muncă necesar. Pentru sistem. general, la limita oare permitea ridica­
Greutatea mare a canalelor de venti­ permite să se realizeze o economie de executarea unui planşeu. complect, tre­ rea lor prin procedee manuale. De aceea, Ca urmare, costul luorărilor de con­
laţie şi a blocurilor pentru noduri sa­ beton armat de 50 la sută. buie să se execute încă cel puţin 5 ope­ Este drept că astăzi nu se mai poate la stabilirea schemei constructive a clă­ strucţii se va reduce ou mult. Toate a-
nitare confeoţionarte din beton armat raţii, oare necesită un volum mare de considera potrivită folosirea tencuielii dirii se ţinea seama de posibilitatea de ceste avantaje se pot realiza numai
şi mcntaite pe planşee dă o încărcare su­ S-ar putea continua enumerarea ele­ muncă — acestea exeoutîndu-se prin umede aplicate pe plasă metalică, dar a folosi elemente relativ mici, (plăci, grin­ în cazul folosirii unei scheme construc­
plimentară asupra scheletului şi planşe- mentelor de construcţie care prezintă im­ metode meşteşugăreşti: executarea um­ dacă s-ar putea ajunge la o soluţio­ zi, vanguri, trepte), sarcinile utile trans- tive noi, care să permită utilizarea po­
ului, necesitând totodată o serie de ele­ portante rezerve de economii. Se dă însă pluturii ou zgură, aplicarea stratului de nare bună a unui tavan suspendat bazat miţîndu-se de la element la element, în sibilităţilor oferite de tehnica nouă a
mente speciale pentru fixarea lor la fie­ prea puţină atenţie grosimii elemente­ beton, montarea panourilor de tencuială pe procedee „uscate“, fără să fie necesar trepte. Acum însă, situaţia s-a schimbat. consitruicţiilor.
care etaj. Aceasta reiese d a r din faptul că lor de construcţie şi dimensiunilor aces­ din fibre de lemn, aplicarea mastioukii rabiţul, s-ar soluţiona una dintre cele Odată cu construcţia noilor fabrici s-au
încărcarea suplimentară reprezintă 3-4, 5 tora, care ocupă astfel un volum şi o de bitum şi în sfârşit, montarea par­ creat posibilităţi de confecţionare a ele­ Se înţelege că realizările tehnicii mo­
tone 1a 1 m de grindă principală. Nici­ suprafaţă de locuit din clădire. Se cu­ chetului. înlocuirea zgurii cu orgalit şi mai importante probleme din construc­ mentelor mari, ou lungimea pînă la 7 derne pot fi folosite în construcţii pe di­
odată şi nicăieri nu au existat încă sar­ nosc multe cazuri în care pilanşeele unei a stratului de beton ou asfalt, duce în ţii. Multe probleme nerezolvate se întâl­ metri şi lăţimea pînă La 4,5 m. Trans­ ferite căi. In acest articol s-au prezentat
cini atât de mari îtirtr-o clădire de lo­ clădiri de locuit nu depăşesc grosimea mod practic la reducerea volumului de nesc de asemenea în construcţia pereţi­ miterea în trepte a sarcinilor utile poate numai cîteva soluţii posibile; nu este
cuit. Dacă se elimină cele 500-550 kg oare de 20 om. datorită faptului tc ă grosi­ muncă necesar pentru executarea plan- fi simplificată mult în acest caz, prin nici o îndoială că proiectanţii şi con­
revin într-o locuinţă la 1 m de grindă mea construcţiei portante a plăcii este şeului. lor despărţitori. Pereţii de beton cu ipsos excluderea unor elemente intermediare, structorii din şantierele noastre de con­
de la siardna utilă (oameni, mobilă, eto), de 12-14 am. Normele stabilesc o înălţi­ avind dimensiunea unei camere sînt cum sînt grinzile. strucţii vor răspunde sarcinilor urgente
restul de 2,5 şi chiar patru tone la uin Aşadar, pentru ca planşeu! să cores­ greu de transportat, astfel, încît este bi­ ale perfecţionării elementelor de con­
me minimă de la pardoseală la tavan de pundă condiţiilor oare i se impun şi pen­ ne să se organizeze confecţionarea lor Una din posibilităţile create de folosi­ strucţii ale clădirilor de locuit, prezentând
metru, reprezintă greutatea moartă a 3 metri. tru a fi izolat fonic, este necesar să se direct pe şantier, deşi acest lucru nu este rea detaliilor de dimensiuni mari este
betonului armat, provenită de la panou­ posibil totdeauna. aceea de a se putea introduce în schema propuneri principiale şi importante.
Arta constructorului constă în a crea constructivă a clădirii pereţi despărţitori
Care este oauza că nu există elemente

rile pentru noduri sanitare, aanale de un minim de spaţiu mort între etaje. primească pe şantier, în vederea. monta­ de construcţie pentru pereţi despărţitori din panouri de beton armat de mărimea MARTA MIHAI

ventilaţie, plăcile grele pentru planşeu, Or, grosimea planşeelor continuă să fie jului, planşee finite, oare să satisfacă şi planşee ou un înalt grad de prefa- unei camere. Pereţii despărţitori subţiri, director al T.R.C.L.

pereţi despărţitori, etc. în prezent de 25-40 om. toate condiţiile impuse de o bună izo­ bricare, elemente oare să nu fie numai rezemaţi la fiecare cap pe stîlpi de beton Hunedoara — Deva

Redacţia şi Adm. ziarului sir, 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236,320 din 6 noiembrie 1949 —Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.