Page 21 - 1956-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI
Toată atenţia creării şi consolidării
cooperativelor de credit şi economii
îndată după ce s-a pus o bază
solidă cooperaţiei de consum, parti­
dul şi guvernul au luat hotărîrea de
a îndruma şi sprijini ţărănimea mun­
citoare să se organizeze şi în coope­
rative de credite şi economii. Aceste
cooperative au un mare rol în dez­
voltarea agriculturii noastre, în ri­
dicarea nivelului de viaţă al ţără­
nimii muncitoare. Sprijinite de că­
tre stat, ele pot să acorde oamenilor
muncii de la sate împrumuturi pe
termen lung şi cu dobîndă mică. Ast­
fel, ţărănimea muncitoare are mai
multe posibilităţi de a cumpăra vite
de rasă, de a le construi adăposturi­
le necesare, de a procura seminţe de
soi, maşini şi unelte agricole, în
scopul ridicării producţiei la hectar
şi a rentabilităţii animalelor. Un în­
semnat rol al cooperativelor de cre­
dit şi economii, este şi acela că ele
asigură condiţiile pentru ca ţăranii
muncitori să-şi depună la acestea
economiile agonisite prin munca lor,
după care primesc dobînzi. Econo­
miile depuse precum şi secretul lor,
sînt garantate de stat.
Ideia unirii ţăranilor muncitori în
astfel de cooperative, cuprinde mase
din ce în ce mai largi. După o pe­
rioadă destul de scurtă în care au
fost popularizate noile forme de coo­
perare la sate, au luat fiinţă la noi
în regiune mai multe cooperative de
credit şi economie, care cuprind
peste 1.000 de membri ce au depus
părţi sociale în valoare de peste
200.000 lei. Chiar din primele zile
ale existenţei lor, aceste cooperative
au putut beneficia de credit din par­
tea statului egale cu valoarea părţi­
lor sociale subscrise.
Asemenea cooperative au luat fi­
inţă peste tot acolo unde organiza­
ţiile de partid şi sfaturile populare
s-au preocupat cu răspundere de a-
ceastă problemă. Pot fl citate ca
exempul bun în această direcţie or­
ganizaţiile de bază şl sfaturile popu­
lare din comunele Cut, raionul Se­
beş, Cricău şl Ighlu raionul Alba, Şi-
bot raionul Orăştie şi altele.
Este necesar, ca odată înfiinţate,
noile cooperative să nu fie lăsate să
se descurce singure, să lupte singu­
re cu greutăţile inerente fiecărui în­
ceput, ci să fie permanent sprijinite
şi îndrumate pentru a se lărgi şi
pentru a se întări din punct de vedere
organizatorico-financiar. Putem spune
că, cooperativele de credit şi economii
din comunele : Ighiu şi Şibot primesc
un astfel de sprijin. De aceea, ele
au reuşit să se lărgească ajungînd la
un număr de peste 300 membri fie­
care.
In afară de cooperativele create,
în regiunea noastră mai funcţionează
un număr de 33 comitete şl 45 sub­
comitete de iniţiativă. Acestea au
fost create cu scopul de a desfăşura
în mod organizat munca în vederea
constituirii de noi cooperative de
credit şi economii şi lărgirea celor
existente prin atragerea de noi mem­
bri. Sprijinite de către organizaţiile
de partid şi sfaturile populare, co­
mitetele şi subcomitetele de iniţiativă rii regionale cu noi realizări în
au reuşit să obţină însemnate suc­
cese, atrăgînd peste 1000 membri în
cooperativele care se află în curs de
constituire. Organizaţiile de bază şi
f f Pentru merit ceferist «
In ziua de 14 martie, 9 ceferişti de tovarăşilor Sîrbu Gheorghe, Cri'şan
l-i Depoul de locomotive C.F.R. Sime-
ria, au primit insigna „Pentru merit
ceferist“ .
Această răsplată a muncii pe care
partidul a acordat-o mecanicilor de
locomotive Burlacu Nicolae şi Pienar
Petru, fochistului Magda Teodor şi
La Deva — o expoziţie cu vînzare
O.C.L. produse industriale interraion ala Deva, a organizat în sala clubului
„Ilie Pintilie" din Piaţa Unirii nr. 8, o expoziţie cu vînzare cuprinzînd un bogat
sortiment . de confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii.
Expoziţia din Deva, a distribuit numai în 2 zile mărfuri în valoare de peste
40.000 mii lei.
In zilele lucrătoare, expoziţia este deschisă între orele , 11-*-33 şi IC 20,45,
iar duminica între orele 10—13 şi 17— 19,45.
In fotografie: Un aspect din interiorul expoziţiei.
sfaturile populare au datoria să lupte
pentru a crea în fiecare sat aseme­
nea comitete, iar după ce au fost
create, să le acorde tot sprijinul în
munca lor de convingere a ţăranilor
muncitori să intre în cooperative de
credit şi economii.
Analizînd situaţia pe raioane, pu­
tem spune că în raioanele Alba, Se­
beş, şi Orăştie, a existat o preocu­
pare din partea organelor de par­
tid şi de stat în vederea creării de
cooperative de credit şi economii.
Această afirmaţie o confirmă însăşi
rezultatele obţinute. Tot rezultatele
ne dovedesc că în raioanele Hune­
doara, Haţeg, .Brad, Petroşani şi
Ilia, există o preocupare nesatisfă­
cătoare din partea organelor de
partid şi de stat în ce priveşte crea­
rea de cooperative de credit şi eco­
nomii. In aceste raioane nu se duce
o muncă de lămurire organizată,
concretă şi permanentă în vederea
popularizării noii forme de coopera­
re a ţăranilor muncitori. Colaborarea
dintre sfaturile populare şi organele
Băncii Agricole, precum şi legătura
acestora cu organele de partid este
slabă şi pe alocuri inexistentă. Con­
trolul organizaţiilor de partid asu­
pra activităţii sfaturilor populare şi
a organelor raionale ale Băncii Agri­
cole în vederea creării de cooperative
de credit, este de asemenea nesatis­
făcătoare. Se poate spune cu cer­
titudine că în raioanele amintite,
munca în vederea convingerii ţăra­
nilor muncitori să se constituie în
cooperative de credit şi economii,
este lăsată să meargă de la sine.
Ori, se ştie că tendinţa mersului de
la sine este incompatibilă cu teoria
marxist-leninistă despre transforma­
rea socialistă a satului. Documentele
partidului nostru, printre care pot fi
enumerate ca cele mai recente docu­
mentele Congresului al II-lea, com­
bat cu tărie această tendinţă dăună­
toare, trăgînd totodată atenţia orga­
nizaţiilor de partid să lupte pentru
stîrpirea ei din rădăcini.
In ziua de 24 martie a.c., se va
ţine la Deva prima consfătuire a de­
legaţiilor cooperativelor de credit şi
economii care are ca scop alegerea
Consiliului regional provizoriu, or­
ganul regional de îndrumare şi coor­
donare a activităţii cooperativelor
de credit şi economii din regiune.
Această consfătuire, de o însemnătate
deosebită în viaţa cooperativelor de
credit şi economii, se cere a fi întîm-
pinată cu succese noi şi însemnate în
muncă, atît în direcţia creării de noi
cooperative cît şi în direcţia consoli­
dării cooperativelor existente.
Se cere din partea organelor de
partid şi de stat să sprijine comite­
tele de iniţiativă pentru a-şi îmbună­
tăţi serios activitatea, acolo unde a-
cestea sînt constituite, iar unde nu
sînt, să se treacă la constituirea lor.
Organele de conducere ale cooperati­
velor înfiinţate, membrii comitete­
lor de iniţiativă, precum şi fiecare
cooperator în parte au datoria pa­
triotică de a se simţi mobilizaţi în
acţiunea de întîmpinare a consfătui­
muncă. Lozinca noastră în această
privinţă, trebuie să fie : „Nici un ţă­
ran muncitor, în afara cooperative­
lor de credit şi economii“.
Andronic, Sauer Ioan, Munteanu Ni­
colae, Muntean Ioan şi Şerban Nico­
lae, a umplut de bucurie inimile în­
tregului colectiv.
ALEXANDRINA D.
corespondentă
IN A C E S T N U M Ă R :
— Sesiuni ale sfaturilor populare nou — Mai multă atenţie învăţămîntului gură spre o pace trainică şi înde-
alese — Transformarea socialistă lungatâ — Apropiata vizită a lui
senal (pag. 2-a) N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov
a agriculturii în dezbaterea sesi­ — Mlnuitorilor tehnicii înaintate — este aşteptată cu uriaş interes în
unii sfatului popular regional
sprijin deosebit — Din gînduri — Anglia (pag- 4-a)
(pag. 2-a) fapte ; Un început îndrăzneţ; Bi­
lanţ rodnic; In „împărăţia biro­ — Popoarele întregii lumi cer înfăp­
— Din regiunea noastră (pag. 2-a)
V. MUREŞAN — Se pregătesc pen­ craţilor“ (pag- 3-ia) tuirea dezarmării (pag. 4-a)
tru concurs (pag. 2-a) — Coexistenţa paşnică — calea si­ — Sport (Pag- 4-a)
Minerii Văii Jiului luptă pentru In cinstea celui de-a§ IH©a Congres
mai mult cărbune al Cooperaţiei meşteşugăreşti
Succesele Cooperatori harnici
Succese la mina Lupeni ţin de 1074 tone, din oare numai în cooperatorilor — şi pricepuţi — -
primele zile ale acestei luni 475 tone.
In ultimul timp, colectivele sec­ Tot din sectorul IV, brigada lui Po­ din Baia de Criş
toarelor de la mina Lupeni au dat pa Augustin şi-a întrecut langaja-
o serioasă bătălie pentru lichidarea mentul luat cu 165 tone, iar cea a lui Meşteşugarii de la cooperativa
rămînerii în urmă. Şi multe din ele, Ferenczi Petru, cu 96 tone. „Moţul“ din Baia de Criş, raionul
au reuşit, ba au şi depăşit sarcinile Brad, de la începutul anului şi-au
de plan. Aşa de pildă, sectorul V sud, 265 tone cărbune în plus, s-a anga­ depăşit în mod sistematic sarcinile
în perioada 1-12 martie, şi-a între­ jat să dea şi brigada minerului Pe- de plan. Astfel, în prima lună a a-
cut planul cu 8,6 la sută, sectorul V tric Petru, de la sectorul V al ace­ cestui an, planul la producţia globală
B cu 3,9 la sută, etc. leiaşi mine. Ultimul bilanţ însă, arată a fost depăşit cu 10%, iar la sorti­
că angajamentul pe întreg trimestrul mentele principale : bocanci cu 23%
O contribuţie de seamă au adus-o a fost depăşit cu 1317 tone. La fel, şi ba bocanci de miner cu 33%. In fe­
în primul rînd brigăzile fruntaşe brigada lui Raiu Nicolae s-a angajat bruarie, producţia globală a fost
ale minei care în această perioadă să dea mai mult cu 500 tone şi a
au dat sute de tone de cărbune peste extras aproape 1.000 tone în plus, realizată în proporţie de 104%, ŞÎ
sarcinile planificate. Aşa spre exem­ iar a lui David Anton 1185 tone faţă la sortimentele bocanci şi bocanci
plu, sînt brigăzile conduse de Buşin- de 125 cît îşi luase ca angajament. mineri cu 100 %. Productivitatea
ski Ioan care a dat 199 tone de căr­ muncii pe cap de muncitor a crescut
bune în plus, cea a lui Damian Tra- In perioada 1-14 martie, succese
ian oare a dat 138 tone, iar bri­ frumoase au obţinut şi alte brgăzi cu 8%.
găzile minerilor : Maxim Adam, Io- de. la mina Lonea, ca de exemplu
van Andrei, Mătăsăreanu Ioan, Cos- cele conduse d e : Slanca Ioan, Urlic In primele 10 zile ale acestei luni,
tiaş Emil, Bulzan Mihaî, Marton Dio- Ştefan, Colda Romulus şi altele, oare producţia globală a fost depăşită cu
nisie şi altele, au extras între 38-72 au extnas din abatajele sectorului
tone cărbune peste plan. Tot în a- III între 145-300 tone cărbune mai 22%, la bunuri de larg consum cu
ceste zile, brigăzile de la înaintări mult decît aveau planificat. 11% şi la prestări de serviciu 100%. COROIANU IOAN, cizmar la coo­
conduse de Iuţă Ilie şi Ohar Iosif,
şi-au întrecut norma cu 44 şi respec­ ? In munca pentru realizarea sarci­ perativa „Sprijinul minier“ din Pe­
tiv 35 metri cubi la înaintări în steril. nilor de producţie s-au evidenţiat rili- troşani, realizează zilnic două norme.
Dintre brigăzile de la mina Vulcan, tuitoarele Alexe Ghizela şi Popa
Şi-au îndeplinit angajamentele care în primele 13 zile din această Magdalena, care şi-au depăşit nor­
lună s-au clasat fruntaşe în depăşi­ ma cu 35 la sută, Săcal Alexandru
Brigada condusă de Molnar Traian rea planului de extragere a cărbune­
de la sectorul IV al minei Lonea s-a lui, sînt cele ale minerilor : Boite şi Alexe Lucian de la croit piele cu
'angajat ca în acest trimestru să dea în Pavel care a dat în plus 396 tone, o depăşire de 30-35 la sută a norme­
plus 250 tone cărbune. Pînă la data Bordea Emanoil care a dat 292 tone, lor, Stanciu Dumitru şi Lăzăruţ Ioan
de 14 martie ea a extnas nu mai pu­ Mihay Ştefan 144 tone şi Nicoară cu depăşiri de 25-30 la sută, iar de la
Ioan 66 tone. tălpuit s-au evidenţiat tovarăşii Do-
bîrcău Radu, Barbara Ioan. Iozan
Viorel, Frank Konrad, Trifa Nicolae
şi Todica Petru care au depăşiri de
Fruntaşi în întrecere normă cuprinse între 30-35 la sută.
Fruntaşe pe cooperativă sînt sec­
La fabrica „Vidra“ din Orăştie, Pe lîngă faptul că şi-au depăşit ţiile croit, rihtuit şi ştănţuit, :a căror
sînt mulţi muncitori fruntaşi, care planul de producţie, ei au ridicat şi colective şi-au îndeplinit sarcinile de
îşi depăşesc zilnic planul de pro­ plan pe primul trimestru în ziua de
ducţie. Printre ei se numără tovară­ calitatea sortimentelor fabricate cu 9 martie.
şii : Ocolişan Ioan, cu o depăşire a 1-4 la sută faţă de admis. Aceasta
planului de 71 la sută, Ciurdărescu a dat posibilitate întreprinderii să-şi Vă informăm c ă. . .
Nicolae cu 38 la sută, Vaida Aurelia realizeze în întregime planul canti­
cu 82 la sută, Dobreanu Ioan cu 31 tativ şi calitativ şi să păşească în ...numărul muncitorilor şi tehnicienilor Richtuitoarea DEUTSCH MARGARE­
la sută şi alţii. etapa de primăvară cu noi realizări
ce depăşesc sarcinile planifioate.
ce-şi desfăşoară activitatea în sectorul coo­ TA, înscrie pe panoul cooperativei
peraţiei meşteşugăreşti al regiunii noastre, „Drum nou“ Hunedoara, media în­
Creşte numărul întovărăşirilor a crescut faţă de anul 1953 cu 29o/0.
deplinirii normei cu 172%.
In ultima vreme, în raionul Hu­ ţre primii care s-au înscris au fost ...în sectorul cooperaţiei meşteşugăreşti, au
nedoara s-a desfăşurat o largă mun­ ţăranii muncitori Dumitru Avram fost create pînă acum, 153 secţii industriale
că politică de masă, pentru a îndru­ şi Boriţa Ioan. şi 75 prestatoare de servicii.
ma pe ţăranii muncitori să păşească
pe calea transformării socialiste a De asemenea, în Şoimuş, în înto­ ...faţă de anul 1956, producţia globală a
agriculturii, singura ce duce la bel­ vărăşirea agricolă „Drumul belşu­ compartimentelor cooperaţiei meşteşugăreşti,
şug şi fericire. gului“, au fost depuse noi cereri de a sporit cu 1330/g.
către 9 familii de ţărani muncitori,
In urma acestei munci, în satul cu o suprafaţă de 5 ha pămînt. Prin­ ...în primele două luni ale anului 1956, ra­
Rapolţel, un număr de 22 familii de tre cei care au depus cereri sînt şi mura industrială a cooperaţiei meşteşugă­
ţărani muncitori cu 42 hectare pă- ţăranii muncitori Păcurar Ioan şi reşti în regiunea noastră, şi-a îndeplinit
mînt arabil, au constituit o întovă­ Luca Ioan. planul producţiei globale în proporţie de
1200/ 0, iar cea prestatoare de servicii l-a
răşire agricolă, iar în satul Strei, 9 Pînă în prezent, în raza comunei depăşit cu 50/ 0.
familii şi-au unit cele 19,60 hectare Şoimuş au fost înfiinţate 3 întovără­
pentru a le munci în comun. şiri agricole şi sînt în curs de înfiin­ ...cooperaţia meşteşugărească produce şi
ţare încă 2 întovărăşiri zootehnice,
De asemenea, la Chitid, 42 familii în satul Mintia şi Boholt, pentru care desface prin unităţile din cadrul regiunii, 51
cu peste 300 oi, au creat o întovără­ a fost depus un număr înşemmat sortimente diferite.
şire zootehnică. Această întovărăşire
zootehnică este a 7-a care a luat fi­ de cereri. ...numărul fruntaşilor în producţie din
inţă de la 1 februarie şi pînă în pre­ GHEORGHIU MIHAI cooperaţia meşteşugărească a regiunii, se ri­
zent.
? corespondent dică la cifra de 258.
Dornice de o viaţă mai bună — La „Partizanul“ Petroşani, procen­
11 familii de ţărani muncitori din
satul Bălata, comuna Şoimuş, unind Săptămâna Mondială tul^ de 182% este înscris în dreptul
7,17 ha pămînt au constituit întovă­ harnicului tîmplar WIL1AM ALADAR
răşirea agricolă „11 Martie“. Prin­
a T ineretului
zi devenit o tradiţie scumpă pen­
tru tineretul democrat din lumea In ţările capitaliste, tineretul du­ însufleţiţi de patriotism înflăcă­
întreagă, solidar în lupta pentru ce o viaţă extrem de grea. Politi­ rat, tinerii din regiunea noastră sub
viaţă, pace şi cultură, ca în fiecare ca războinică promovată de cer­ lozinca „Nici un minut întîrziat de
an, în prima săptămână a primăve­ curile imperialiste, oferă milioane­ la lucru", în aceste zile premergă­
rii, să sărbătorească Săptămîna lor de tineri o viaţă apăsătoare, toare Săptămînii Mondiale a Ti­
Mondială a Tineretului, să treacă nesigură. In S.U.A., discriminarea neretului, au desfăşurat larg stea­
în revistă forţele tineretului iubitor rasială se desfăşoară sălbatic şi gul întrecerii socialiste. Ei s-au an­
de pace sub steagul Federaţiei Mon­ nestingherit, numărul tinerilor şo­ gajat să dea patriei peste plan, zeci
diale a Tineretului. meri este în continuă creştere, mai de mii de tone de cărbune, oţel,
Marea sărbătoare a tinerei gene­ bine de trei sferturi din tinerii sub fontă, laminate. Brigăzile de tineret
raţii a omenirii în acest an, se conduse de minerii Marian Ioan,
desfăşoară în condiţiile avîntului 21 de ani n-au nici o profesie. In Maţanga Ioan, Corcodel Constantin,
mereu crescînd al luptei popoare­ Italia aproape 700.000 de tineri sînt Petrila Mircea ele la Petrila au şi
lor pentru apărarea păcii, pentru pradă şom ajului.'Şi mai grea este dat în cinstea acestui eveniment
micşorarea încordării internaţionale, viaţa tineretului din ţările coloniale 1.682 tone de cărbune peste plan.
In cadrul Săptâminii Mondiale a
pentru independenţa naţională a po­ şi dependente. In Africa de Sud de Tineretului vor fi plantaţi mii de O normă şi jumătate realizează în
poarelor, pentru drepturile econo­ exemplu tinerii negri care muncesc pomi fructiferi, vor fi curăţate sute fiecare schimb, cizmarul PLEŞA
W1LHELM, de ia „Progresul“ Alba-
mice, politice şi sociale ale oameni­ din cea mai fragedă vîrstă în mine, de livezi, vor fi amenajate parcuri,
luiia.
lor muncii. primesc un salariu de 10 ori mai pieţe, se vor strînge zeci de mii de
Pînă la două norme în fiecare şut,
Gloriosul tineret sovietic întîmpi- mic decît al albilor. kg de fier vechi. In aceste zile, tine­ tîmplarul MIHALCEA IOAN de la
„Partizanul“ Petroşani, mai are doar
nă marea sărbătoare a tinerilor de Tinerii din ţările capitaliste, din rii lucrători ai ogoarelor s-au pre­
gătit pentru desfăşurarea în bune 20 de procente.
pretutindeni, în plin avînt al mun­ ţările coloniale şi dependente nu se condiţii a campaniei agricole de pri­
cii entuziaste, creatoare, pentru tra­ resemnează în faţa traiului plin de măvară, pentru aplicarea metodelor
ducerea în viaţă a giganticelor mizerie şi lipsuri pe 'care li-l rezervă agrotehnice înaintate în vederea
proiecte ale construcţiei comunismu­ imperialiştii. Ei se ridică cu curaj sporirii producţiei de cereale. Tinerii
lui, a sarcinilor prevăzute de cel de-al la luptă hotărîtâ pentru revendi­ din şcoli îşi înteţesc eforturile la în­
XX-lea Congres al P.C.U.S., cu carea drepturilor ce li se cuvin, văţătură pentru a deveni cadre bine
privire la cel de-al şaselea plan cin­ pentru pace, libertate şi indepen­ pregătite de constructori ai socialis­
cinal al Marii Ţări a Socialismului denţă naţională.
mului.
victorios. In patria noastră sute de mii de întărind frăţia dintre tinerii ro-
După exemplul minunatului tine­ tineri de la oraşe şi sate întîmpină mîni şi cei din rîndurile minorită­
ret sovietic şi sub conducerea par­ Săptămîna Mondială a Tineretului ţilor naţionale, tînăra generaţie a
tidelor comuniste şi muncitoreşti,, democrat în condiţiile muncii însu­ patriei noastre este hotărîtâ să-şi
tinerii din ţările de democraţie fleţite pentru transpunerea în fapte aducă contribuţia sa la lupta pen­
populară luptă împreună cu întregul a măreţului program de dezvoltare tru întărirea şi înflorirea patriei,
popor muncitor din aceste ţări, pen­ continuă a tuturor ramurilor econo­ îşi manifestă voinţa fermă de a sta
tru înfăptuirea unei vieţi îmbelşuga­ miei naţionale şi de creştere a bună­ de strajă păcii, îşi exprimă solida­
te, pentru construirea o'rînduirii so­ stării materiale şi culturale a oa­ ritatea fierbinte cu lupta popoarelor
cialiste şi asigurarea unei păci trai­ menilor muncii, indicat de cel de al şi tineretului lumii, pentru o viaţă
nice, II-lea Congres al P.M.R. fericită, pentru libertate, pentru pace.
W * / \ ^ " W '-S {