Page 22 - 1956-03
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ptÂMar^55m5^Ma^wrBTwaB»»a^ Hr- 570
SESIUNI ALE SFATURILOR POPULARE NOU A LES E
ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo© <xkxx><xxx><xx>ooooooooocxx
Transformarea socialista a agriculturii în dezbaterea
Victorii ale turnătorilor SĂPTĂMÎNA MONDIALĂ A T1NERETULUÎ sesiunii sfatului popular regional
din Călan FESTIVITATEA DIN ORAŞUL DEVA Sesiunea de constituire a sfatului popular tului regional şi personalul tehnîco-ingîne- tru ţăranii cu gospodărie Individuală, între
regional, ce a avut loc sîmbătă a dezbătut
Primele 14 zile ale lunii martie, au Sala de şedinţe a comitetului re scos în evidenţă contribuţia orga intens una din problemele cele mai impor resc, n-au luptat în continuu pentru lărgirea gul efectiv al sfaturilor populare trebuie să
însemnat pentru turnătorii de la uzi gional XJ.T.M. a devenit neîncăpă nizaţiei XJ.T.M. din ţara noastră în tante în momentul de faţă : colectivizarea a- şi dezvoltarea sectorului socialist al agri fie mobilizat să desfăşoare o astfel de mun
na „Victoria“ Călan un şir de noi toare. Peste 300 de tineri şi tinere lupta pentru pace şi bunăstarea oa culturii, lăsînd această muncă pe seama or că concretă, ca sarcina stabilită de către
succese. Planul de producţie pe a- oii participat in seară zilei de 2l menilor muncii din lumea întreagă. griculturii. comitetul regional de partid cu privire la
ceastă perioadă !a fost îndeplinit în martie la şedinţă festivă de deschi Expurletea făcută de către tovarăşul De- ganizaţiilor de partid. înfiinţarea' de noi gospodării agricole şi
proporţie de 117,5%, tar productivita dere a Săptămînli Mondiale a Ti In numele tineretului muncitor Sfaturile populare, s-au ocupat insuficient
tea muncii a crescut pe cap de mun neretului. Cu dcest prilej, tov. Co- din regiunea noastră, s-au trimis jeu. Dumitru, precum şi discuţiile purtate
mar Domnica, secretara comitetu telegrame Comitetului executiv al de către numeroşi tovarăşi ca Pîrva Aron, de întărirea economică şl organizatorică a Întovărăşiri, să fie îndeplinită an de an.
citor cu 18%. lui regional XJ.T.M. a etpus o con F.M.T.D. şi Comitetului Central al Popa Ioan din Pricaz şi alţii, au scos în
Pe sortimente, cele mai frumoase ferinţă despre lupta F.M.T.D. pen U.T.C.L. evidenţă superioritatea gospodăriilor colec gospodăriilor colective existente, de lărgirea lună de lună.
tru apărarea păcii. tive şl a întovărăşirilor din regiunea noas
realizări au fost înregistrate la vase Şedinţa a fost urmată de un fru tră faţă de sectorul individual în agricul ramurilor lor de producţie şi sprijinirea în Se fac ultimele pregătiri pentru campania
negre, unde planul a fost depăşit cu Vorbind despre forţă uriaşă ă a- mos program artistic lă Care şi-du tură. Despre producţia mare la hectar ob
73°/o şi la tucerie comercială cu 23,4%. cestei organizaţii, Conferenţiatul a dat concursul unele edhipe artis ţinută Îrt sectorul socialist, au fost date ca construcţii de noi localuri. Incurcîndu-se tri agricolă de primăvară. Condiţiile climaterice
Brigăzile conduse de Tomescu Eu tice de amatori din oraşul Deva. exemple o serie de gospodării colective şi
genia şi Tofazi Terezia au contribuit întovărăşiri în care producţia medie la hec forme birocratice, Sfatul popular al raionului din acest an impun ca toate lucrările să se
în cea mai mare măsură la realizarea tar la cereale a depăşit cu muit cea obţinută
acestei victorii. Ele şi-au depăşit pla în sectorul individual. Astfel, colectiviştii Haţeg a împiedicat gospodăria colectivă din facă într-un timp mai scurt ca de obicei.
nul de producţie cu 40 şi respectiv din Pricaz, Daia Romînă, Cîlnic, Obreja,
13,7%. .iC, Cistei, Sîntandfei, întovărăşiţii din raionul Peşteniţa să-şi ridice grajdul proiectat. A- Sarcina directă a sfaturilor populare este de
Ilia, au obţinut producţii de grîu şl porumb
Lucrează în contul cu 150-300 kg mai mult la hectar decît ţă celaşi lucru l-a făcut -şi Sfatul popular al a asigura repararea tuturor maşinilor şi
lunii viitoare ranii cu gospodărie individuală. NumefOşl
colectivişti după numărul de zile-itiuncă pres raionului Sebeş, oînd a fost solicitat să uneltelor, selecţionarea seminţelor, mobili
După succesele obţinute în luna fe tate au obţinut venituri ne Visate altădată. Au
bruarie, cînd planul producţiei globa tost date multe exemple ca cel al colecti sprijine construcţiile în gospodăria colectivă zarea maselor de ţărani muncitori pentru
le a fost depăşit cu 6,9%, iar produc vistului MunteâhU Grigorie din Sîntandrei,
tivitatea muncii a crescut pe cap de în etate de 70 de ani, care pentru 315 zile- din Cîlnic, iar Sfatul popular din LăpUgiu pur ca toate lucrările să se facă. din vreme şi
muncitor cu 20,9% faţă de planificat mlirică a primit 2.205 kg gfîli, 2.205 kg po
muncitorii fabricii de cherestea „11 rumb, 945 kg cărtofi, 9,3 kg lînă, 50 kg şi. simplu a ars lemnele procurate de întovă la un nivel agrotehnic înalt.
Iunie“ din Orăştie şi-au înzecit efor zahăr şi altele. In acelaşi tirhp expunerea cît
turile în muncă. Iniţiativa de ridicare şi discuţiile purtate, âu arătat că. munca de răşiţii din Chergheş în scopul construirii unui O altă sarcină de mare răsjjiifidere a sfa
a schimbului de noapte la nivelul ce formare de noi gospodării şi întovă
lui de zi, precum şi aplicarea tneto- saivan. Asemenea greşeli -şi abateri n-au fost turilor populare este asigurarea aprovi
delor Ciutkih şi Voroşin, i-au ajutat răşiri în regiunea noastră s-a desfăşurat
să obţină şi în cursul lunii martie Din activitatea comitetelor descoperite şi sancţionate în mod exem zionării cu legume şl zarzavaturi ale cen
succese deosebite, ilustrate prin depă într-un ritm * hesâtlsfăcător. Cauza este
şirea planului global de producţie, în âceea că orgătiele de partid şi sfatu plar de sfatul popular regional, 1. trelor muncitoreşti şl oraşelor din regiune
primele 14 zile, cu 18%. rile populare din regiune, n-atl împle
de luptă pentru pace Numeroşi vorbitori au arătat că tehnicienii cu resurse proprii, pentru care există toate
Demnă de remarcat este munca de tit lupta pentru ridicarea producţiei a-
pusă în această perioadă de muncito gricole la Hectar cu munca de Creare de agricoli şi inginerii agricoli nu şl-aU dat pe condiţiile în regiunea noastră.
rii secţiei lăzi, care şi-au îndeplinit şi hol gospodării şi întovărăşiri. Neînţelegînd
depăşit cu 14,28%, planul de produc Comitetul de luptă pentru pace din curatură şi colectivul de avocaţi că problema colectivizării agriculturii şi efec deplin contribuţia în ceea ce priveşte crea In îndepiihirea cu cinste a sarcinilor tra
ţie pe întreaga lună martie. Echipele raionul Orăştie desfăşoară o vie ac tuarea în burte condiţii â campaniilor agri
din această secţie conduse de tova tivitate în rîndul oamenilor muncii* La 3i martie în sala Casei de cultură cole sînt două aspecte ale uheiâ şi !aceleiaşi rea de noi întovărăşiri şi gospodării colec sate sfaturilor populare de către Congresul
răşii : Căldăraru Mihai, Birk Ioan, informîrtdu-i prin conferinţe, panouri probleme: ridicarea producţiei agricole la
Lechi Vasile şi Fontanello Osvald au şi alte mijloace, despre succesele în a oraşului, va avea loc un festival al nivelul cerut de necesităţile economiei în tive. In cursurile agrozootehnice şi în con partidului, deputaţii noi aleşi trebuie să se
muncit cu multă hărnicie, depăşindu- registrate pe plan mondial în favoa tregii ţări, comitetul executiv, secţiile sfa
şj planul cu 110-145%. rea păcii. Astfel de conferinţe au păcii. S. JlDÂVU sfătuirile ţinute pe tema metodelor ştiinţifice _ Simtă pe deplin mobilizaţi. Fiecare deputat
fost ţinute în sala cinematografului
JOSAN LAURENŢIU „Vasile Roaită“ din Orăştie în faţa corespondent de lucrare a pămîntului, ei n-au explicat trebuie să înţeleagă că alegerea nu esie
corespondent unui auditoriu de peste 1100 cetăţeni,
de către tovarăşii Mihail Izvoreanu şi ir limpede şi îndeajuns ţăranilor că numai prin o simplă festivitate. A fi deputat înseamnă
Doroga Aurel. Ambii vorbitori au fă
cut o comparaţie între lupta consec muncă unită pot să obţirlă recolte din ce în să ai o mare răspundere faţă de cel care
ventă pentru consolidarea păcii a la
gărului socialist în frunte cu Uniunea De curînd, în cadrul Comraiprod ce mai mari. te-au ales, Să fii conducător Iscusit şi gata
Sovietică şi acţiunile războinice ale din Alba-Iulia, comitetul de luptă
unor cercuri occidentale. In conferin pentru pace a organizat o adunare In cadrul discuţiilor au fost scoase îh evi de luptă oricînd pentru interesele celor ce
ţă a fost subliniat faptul că forţele a muncitorilor întreprinderii, în care
păcii se întăresc zi de zi, capătă noi au fost dezbătute ultimele evenimente denţă Sarcinile ce revin sfaturilor populate în muncesc. Prin deputaţi sfaturile populare tre<
aderenţi. internaţionale şi capitolul de politică
externă din Raportul prezentat de to lumina prevederilor Directlvelot celui de-ăl bule să primească ajutor concret în toate
Aceeaşi conferinţă a fost expusă varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la cel de
la staţia de radioficare din Orăştie al Il-lea Congres al P.M.R. In cadrul Il-lea Congres, cu privire la asigurarea ţo satclftile pe care le au. Deputaţilor trebuie
în limba romînă şi germană, pre discuţiilor, muncitorii s-iau angajat ca
cum şi în comuna Şibot. prin munca lor să sprijine întărirea lului pfecumpăhitot al sectorului Socialist îh să li se traseze sarcini concrete pe care
patriei noastre, depăşindu-şi planul
Ih zilele de 10 şi 13 martie, s-au agrieulfuîă. Pentru ca sectorul socialist în aceştia sînt obligaţi să le ducă la îndepli
desfăşurat la şcoala medie şi spitalul anual de producţie cu 3%.
unificat, o serie de mitinguri închiriate agricultură să aibă o mai mare Influenţă nire.
păcii, iar în zilele de 15 şi 16 martie
¦au !avut loc mitinguri !ale salariaţi asUpra ţărănimii cu gospodărie individuală,
lor de la tribunalul raional, pro este necesar a se pune ordine în gospodă In continuare s-a trecut la alegerea noului
rirea comunală. Este necesar ca tehnicienii cbmitet executiv al sfatului popular regio
şi inginerii să dea ajutor mai calificat gos nal. Printre cei aleşi fac parte tovarăşii: Du
podăriilor agricole colective şi în primul mitru DejeU, preşedinte, Bodea Ioan prim-vî-
Tot în cadrul adunării s-a propus şi rîhd celor rămase în urmă, pentru ca ele să cepreşedinte, Sistrian Amalia, Lascu Ioan
adoptat un plan de măsuri în care
sînt prevăzute printre altele: expune constituie puternice centre de atracţie pen vicepreşedinţi, Gorea Ioan, secretar şi alţii.
rea lunară a unei conferinţe pe tema
păcii, organizarea unui colţ al păcii Ilia manent îndrumător al ţăranilor munci a fost expunerea proiectului panului
cu articole şi fotografii curente, achi tori spre marea gospodărie socialistă. de măsuri privind transformarea socia
ziţionarea lunară a unui număr de 10 In dimineaţa zilei de 18 martie a.c., în Ţinînd seama de specificul raionului listă a agriculturii şi desfăşurarea cam
abonamente la revista „In apărarea sala cinematografului „Gheorghe Doja“ nostru — a spus în continuare Vorbito paniei agricole de primăvară
păcii“, etc. dih Ilia, oU avut loc Wiicrăirile primei
sesiuni a sfatului popular raional. rul — aparatul agricol trebuie să stu Vorbitori ca Ranta Gheorghe, Vişchi
CIUMBRUDEANU DUMITRU După validarea hiond aţelor, alege dieze şi să muncească cu mai mulită Arpad, Gîrboveanu Florea, Boureanu
corespondent rea cornitotului executiv şi a co Ştefan, Băda Eleonora, Surda Ştefan,
misiilor permanente, s-a trecut la conştiinciozitate în crearea zonelor legu Drămuieseu Miron, Dragotă Anton şi
Sortimente noi produse % SEARĂ LITERARĂ dezbaterea proiectului planului de mă micole, pentru a se putea aproviziona alţii, au arătat că munca pentru trans
la L A. R. T; Deva suri cu privire la transformarea socia din plin centrele muncitoreşti ou legume formarea socialistă a agriculturii în ca
De curînd, în sala căminului cul Printre cei oare au primit irtsigna listă a agriculturi! şl burta desfăşurare şi zarzavaturi. drul raionului Hunedoara, cu toate că
In lumina Directivelor celui de-ial tural „Mihail Sadovâanu“ din oraşul de prieten ăl cărţii, se numără tova a campaniei agricole de primăvară. Pro
Il-lea Congres al P.M.R., I.A.R.T. — Sebeş a fost organizată o reuşită răşii : Ailoaie Constantin, Cernuţa iectul planului de măsuri a scos în evi Propuneri preţioase au făcut noului co a marcat o serie de succese, s-a desfă
Deva a căutat să-şi îmbunătăţească seară literară la care au participat ti Maria, Zbuchea Gh., Giuriade Benone denţă unele rezultate obf.inUite în direc şurat cu încetineală, unii deputaţi şi
sortimentele produse pînă acum. Prin neri, pionieri şi U.T.M.-lşti, profesori ţia socializării agriculturii, şi a indicat mitet executiv şi tov. deputaţi Zgârcea membri ai comitetului executiv negli-
interesul acordat de conducerea în şi elevi. şi Gheorghiu Nicolae. Discuţiile, răs căile pentru lărgirea acestui sector. Vasile, Nicolae Măhescu, Ş eitan Popa, jînd-o în mod nepermis. Privind în vii
treprinderii şi maiştrii diferitelor sec Nicolae Grişan, Ioan îrincahu şi alţii. tor, vorbitorii au arătat că sarciha nou
ţii, ea a reuşit să fabrice o serie de In cadrul acestei seri literare, pe punsurile la ghicitorile literare, pre Avîndu-se în vedere faptul că raio lui comitet executiv este de a mobiliza
sortimente noi şi de calitate superioa nul Ilia are un relief variat, îh proiec Componenţa comitetului toate forţele în această problemă, tre
ră. Printre ele se n u m ără: salam lîngă faptul că a fost organizată lec cum şi numărul mare de partici tul planului de măsuri a fost inclusă şi executiv al Sfatului
sîngeret, salam turist superior, salam formarea de unităţi pe specii de ani popular raional Ilia când la o muncă concretă pentru lămu
italian superior, tobă specială şi alte tură colectivă şi au fost dezlegate panţi la această seară litePâră, au male precum şi delimitărea zonelor pen rirea ţăranilor muncitori de a păşi pe
12 sortimente. La producerea lor şi-au tru cultivarea plantelor tehnice şi le Cojan Dragoimir — preşedinte, Vaslu calea socializării agriculturii, singura ca
adus o contribuţie însemnată tova ghicitori literare, comisia de concurs arătat dragostea pe câte tinerii din gumicole. De asemenea, una din proble Teodor şi Radu Petru — vicepreşedinţi, le ce duce la bunăstarea ţărănimii mun
răşii Irimiuc Constantin, Cepan Leo- „Iubiţi cartea” a decernat, insignele mele principale dezbătute S. fost întări
pold, Caraban Sabin, Susan David, oraşul Sebeş o au faţă de ridioarea rea organizatorico .economică şi lărgi Viţdonescu Viorel — secretar, Popa Şer- citoare şi a întregului popor. Dih pla
Mara Eleonora, Titel Rozalia, Costea participanţilor care în cadrul con rea neîncetată ă sectorului socialist. In bam, Miţică Pertmu, Costea Ducreţi'â, IU- nul de măsuri şi din discuţiile purtate,
Petru şi alţii, oare şi-,au depăşit pla nivelului lor ciilturah acest serts s-a prevăzut ca sectorul so hiaisz Oaroi, Zgîrcea Vasile. DuiCa Dumi a reieşit că în raionul I-Iunedoara, e-
nul de producţie cu 16-78 la sută. cursului au îndeplinit toate normele. V. OLTEANU cialist să înglobeze la sfîhşttul ahuilul în tru, Filipaş Octavian, Mănescu Nicolae
corespondent curs 14 la sută din sUiptiafâţa abalbllă a şi Şerban Petru — membri. xistă anul acesta toate posibilităţile
In curînd, I.A.R.T. Deva va livra balonului, ajungând ca treptat, până la pentru mărirea considerabilă a sectoru
pieţii şi alte noi produse de oarne. ! , ----------* * * — -------- sfîrşltUi celui de-al doilea plan cincinal Hunedoara lui socialist. Un ajutor preţios în acea
să cuprindă 75 la sută din suprafaţă. stă privinţă trebuie să-l dea în primul
Pregătiri pentru construirea u n e i ş c u l i Noii gospodari ai treburilor obşteşti rînd agronomii, cadrele didactice, ac
Numeroşi deputaţi, care au luat cu- ai raionului Hunedoara, propuşi şi aleşi tiviştii culturali şl întreg aparatul de
Nu de mult, în comuna Luncoiu de Printre primii caré au participat la vîîltui, au făcut propuneri preţioase, a- cu încredere la 11 martie, s-au adunat stat,
Jos, raionul Brad, au început pregă această muncă voluntară sînt ţăranii rătîud în acelaşi timp unele lipsuri ale fa prima sesiune de constituire a sfatu
muncitori, Beheâ Id'ah a lui Petru, vechiului comitet executiv ce au frînat lui popular raional. S-d discutat apoi problemele desfăşu
tirile pentru construirea unui nou lo- Ursa loan, Groză Rabian, Benea dezvoltarea mai rapidă a sectorului so rării în cele mai bune condiţiuni a a-
Trofin, Groza Adam, Tod Maxim şi cialist. Astfel, tov. deputat Iuhasz Oa- După validarea voturilor, sesiunea a propiatei campanii de primăvară şi ex
oal de şcoală. Pînă în ziua de 17 alţii. rol a arătat, în cadrul discuţiilor, că trecut la alegerea comitetului executiv tinderii zonelor legumicole pentru aco
noul comitet executiv Va trebui să fo al sfatului popular raional. perirea pe plan local, a consumului de
martie, au fost transportaţi 60 m.c. F. B. losească aparatul agricol ou mai multă Au fost aleşi deputaţii: Popa Ioan, Timar legume şi zarzavaturi. In planul de mă
competenţă în aşa fel îneît acesta să fie RomuluS, Mihuţ Avram, Boureanu Şte suri S-a prevăzut ca în anul acesta, su
de piatră şi peste 70.000 bucăţi că corespondent legat nemijlocit de teren!, să fie un per fan, Marcu Nicolae, Sitaeria Liuba, Engy prafaţa cultivată cu legume şi zarzava
Iuliu, Ranla Gheorghe, Vişchi Arpad, turi să fie mărită ou încă 300 hectare şi
rămizi. j Gîrboveanu Fierea, Gri Şah Vasile, Un- să se însămânţeze cartofi timpurii şi de
gureanu Florea, Filip Ioan. vară pe o suprafaţă de cel puţin 100
Ia ajutorul campaniei Pe urmele materialelor publicate hectare,
de primăvară Un plinct care a stârnit vii dezbateri,
Un corespondent al ziarului nostru
Pentru a veni în ajutorul campa ne-a sezisiat de lipsurile ce se mani crat cu toţi instructorii comitetului
niei de primăvară, colectivul centru festă în desfăşunarea învăţămîntului raional de partid, cît şi cu organiza
de partid în comuna Tău. In urma a- ţia de bază din Tău. S-a făcut un
lui regional de recepţionare, a luat instructaj de felul cum organizaţiile
to'ate măsurile pentru selecţionarea la cestei sezisări, îrt nr. 565 al ziariilui de partid trebuie să se ocupe de con Mai multă atentie învăţămîntului seral
>)
bazele de recepţie, a cantităţilor de „Drumul socialismului“ a apărut un ducerea învăţămîntului de partid. îh regiunea Hunedoara, s-aiu deschis
la începutul anului trecut 4 şcoli serale
seminţe necesare asigurării gospodă articol, intitulat „Lipsuri în desfăşu S-a recomandat organizaţiei de ba şi 4 secţii serale pentru tineretul mun ti ce corespunzătoare; nu a vegheat ca nare a şcolilor serale pehfnu tinerelul
riilor !agricole colective, întovărăşiri rarea învăţămîntului de partid“, în ză să treacă imediat la analiza felu citor, iar La începutul enului şcolar profesorii să aibă norme întregi la cursu muncitor şi sătesc ne apare astăzi plihă
lor agricole şi ţăranilor muncitori care au fost criticaţi secretarul orga lui cum se desfăşoară învăţămîntul în curs, numărul ldf a !crescut Ia 5 şcoli rile serale, şi a tolerat ca majoritatea de învăţăminte. Ea ne obligă să acor
cu gospodării individuale, cu semin nizaţiei de bază tovarăşul Marcu de partid, iar ta această şedinţă, s-a şi la 10 secţii, în care s-a cuprins un obiectelor să se predea prin cccnplectări dăm mai multă atenţie decât pînă a-
Grigore şi tovarăşul Dancu Ioan, in hotărît să ia parte şi tovarăşul Truţa număr de 1.524 elevi. Prin grija secţii de ore şi catedre. Prin aceasta, profe oum acestei forme de învăţămînt. Tre
lor de învăţămînt regională şi raionale, sorii nu s-au simţit legaţi de şcoala se buie desfăşurată o muncă de calitate"
ţe de sol, care să sporească pro structorul Comitetului raional de par Emil, instructor al secţiei de propa cu concursul întreprinderilor care le pa rală, iar simţul lor de răspundere pen superioară printre tinerii muncitori din
tronează, majoritatea şcolilor şi secţiilor tru munca depusă a scăzut simţitor. Ba, fabrici, uzine, instituţii în care să fie
ducţia la hectar. tid Sebeş, oare pretindeau de la to gandă şi !agitaţie. serale, au fost înzestrate ca inventarul mai mult decît atât, s-a mers pe princi lămurit scopul şcolilor serale oreate
necesar desfăşurării în bune condiţiuni piul de a încadra şcolile serale, în ma pentru ei şi în interesul lor, să fie de
Pînă în prezent s-au identificat şi varăşa propagandistă Bune Maria, Comitetul raional de partid Sebeş a pfOc'esului de învăţămînt şi au dat re joritatea cazurilor, cu cadre lipsite de terminaţi să se înscrie la cursuri spre
zultate satisfăcătoare în muncă. Merită experienţă, necalificate, sau în curs de a-şi ridica nivelul pregătirii lor intelec
selecţionat: 35 tone grîu de primă în afară de pregătirea lecţiilor, să consideră că articolul publicat a aju a fi evidenţiate pentru felul judicios în calificare, al căror randament de muncă tuale.
vară, 76 tone orz şi orzoaica, 150 to facă singură mobilizarea cursanţilor tat la lichidarea şi a !altor lipsuri m a care şi-au organizat activitatea şcoala se era inferior celor de la cursurile de zi.
ne porumb, 100 tone măzăriche şi 80 la învăţămînt. nifestate în activjtatea cercurilor şi rală din Cugir şi secţiile din Orăştie şi Da aceasta s-a mai adăugat complecta In anul şcolar viitor, secţia regională
cursurilor de partid, cît şi la pregă^ Haţeg, şcoli care, de altfel, au dat cele lipsă de înţelegere şi atitudine negativă de • învăţământ va cuprinde în 29 dlase
In scrisoarea de răspuns, Comite- mai mari procente de promovaţi. a unor cadre bine pregătite din punct a VUI-a, 870 de elevi din fabrici şi de
tone ovăz, care aşteaptă să fie distri 1 tul raional de partid Sebeş ne arată tirea mai temeinică a propagandişti de vedere profesional, cu experienţă în pe ogoare. Pentru acest lucru, directo
In organizarea muncii şi în rezultate muncă, dar care s-au simţit „jignite“ şi rii de şcoli şi secţiile raionale de învă
buite contra schimb. * că articolul publicat a fost prelu lor de către cabinetul de partid. le obţinute de învăţămîntul seral, exis „neîndreptăţite“ de faptul că li s-au în ţământ sînt datoare să vegheze la asi
tă însă şi lipsuri grave. In regiune, la credinţat . catedre la cursurile serale. gurarea Unei compoziţii sănătoase a cla
Se pregătesc pentru concurs sfîrşltul pătrarului II, 52 la sută din Printre aceştia, au excelat Dumitru Ioan selor, evitînd înscrierea la acest© şcoli
elevii de la cursurile serale erau căzuţi şi Mîzgan T. Diviu de la Orăştie. Este a elementelor oare nu au nimic eu mun
Cel de-al IV-lea concurs pe ţară — pe 4 voci — se găsesc în toiul gătirea artistică, totuşi, rezultatele la diferite materii. Da Petroşani, de lesne de înţeles că dacă aceşti tovarăşi ca productivă şi care în cazul cînd do
al echipelor artistice de amatori din pregătirilor pentru participarea la obţinute pînă acuma nu sînt satisfă exemplu, procentul elevilor promovaţi nu — şi alţii asemenea lor — au privit ou resc să-şi continue studiile, se pot în
cadrul căminelor culturale, caselor concurs. Alte cămine culturale cum cătoare. Pe lîngă faptul ca sînt pu trece de 30 la sută. Ilustrativ e cazul neîncredere şl superficialitate problema cadra în învăţământul fără frecvenţă.
de cultură raională şi colţurilor roşii sînt cele din Cerbia, Sulighete, Bu ţine brigăzi artistice în raion, şi cele Clasei a Vil-a a acestei şcoli, unde din cursurilor serale, nici rezultatele muncii Evitînd lipsurile ce s-du manifestat până
din gospodăriile agricole colective, ruiene, Certej etc. pregătesc echipe care există-, au programe slabe. Con 5 elevi, toţi 5 sînt căzuţi 1a unul sau mai nu puteau fi altele. acum, secţia regională de învăţămînt are
a fost primit cu un deosebit entu de cor pe o singură sau două voci. ţinutul repertoriului nu este axat pe multe obiecte. sarcina să încadreze şcolile medii serale
ziasm de către unităţile culturale şi problemele locale, colectivele de crea Pentru rezultatele slabe obţinut© la cu cadre calificate, biri© pregătite pro
artiştii amatori din regiunea noas In repertoriul lor, directorii de că ţie de pe lîngă cămine nu sînt bine Oare să fie, oare cauzele acestor re aceste şcoli se fac vinovaţi, alături de fesional, cu multă experienţă, care să
tră. ¦ mine şi instructorii, au ales cîntece organizate, şi în acest caz, ele nu zultate ? secţiile de învăţământ şi în aceeaşi mă poată obţine rezultatele scontate chiar
de masă cum s în t: „Sub al păcii pot avea nici activitate corespunză sură cu ele şi directorii de şcoli, oare şi în această formă de învăţămînt, unde
Echipele de cor, dansuri, teatru, stindard“, „Cîntecul partizanilor pă toare. Cauzele sânt numeroase, dar esenţa lor au tolerat ca lecţiile în şcolile pe care munca prezintă mai multe greutăţi.
brigăzi artistice de agitaţie, şi so cii11, „Steagul partidului“, etc. cînte este una singură: nu s-a înţeles în su le conduc să se facă necontrolat şi une
liştii instrumentali sau vocali, se ce populare ca : „Invîrtita“, „Hei Mă Ţinînd seama că pînă la faza in- ficientă măsură rolul şcolilor serale. ori la întâmplare. Cum pot justifica to Se recomandă întreprinderilor şi in
pregătesc intens pentru a participa rie Mărioară“, „Fluieră mîndră şi tercomunală a mai rămas puţin timp, varăşii directori Maxim Orbamsa, Duila stituţiilor care patronează şcoli serale,
la concurs — faza intercorhunală — cîntă“, „Iac-aşa”, cîntece care prin secţia culturală raională şi comisia Secţia de Îbvăţămîht regională nu a Viorel şi Piciu Niţu faptul că au per să respecte prevederile H.C.M. 2047/1954,
de care ne mai despart doar cîteva conţinutul lor oglindesc viaţa îm de concurs trebuie să-şi intensifice luiat măsuri în Urina lipsurilor consta mis profesorilor lor Buzoiamu Nicoliţa în sensul de a asigura şcolile patronate
zile. belşugată din colectivă ca : „In gos munca de îndrumare pentru o cît mai tate ou ocazia controlării învăţământu din Brad, Dupea Emil din Cugir sau cu mijloacele materiale .!necesare pentru
podărie“,'„V ara grînele se coc“, etc. bună pregătire a brigăzilor artistice lui seral în decembrie anul trecut, ast Mesaroş Ileana din Dupenf, să intre în a uşura frecventarea cursurilor de că
Un exemplu bun în privinţa muncii de agitaţie în special şi a echipelor fel că, deficienţele au persistat şi pe tre elevi şl a scuiti pe aceştia de sarci-
depuse pentru o cît mai burtă pregă Un fapt pozitiv la aceste Unităţi este artistice în general, astfel ca activi mai departe. Ea nu a manifestat destu clasă nepregătiţi, să facă lecţii de proa hile şi obligaţiile în afară de serviciu.
tire,- îl constituie şi cel al echipelor şi aceia că formaţiile artistice cu tatea culturală să cuprindă un cît lă grijă în ce priveşte încadrarea şco
artistice din raionul Ilia. La gospo prind alături de tineret şi un mare mai mare număr de artişti amatori, lilor şi se'cţ'ilor serale cu cadre didac- stă calitate ? DASCU T. DIVIU
dăria agricolă coleclivă din comuna număr de vîrstnici. şeful secţiei regionale de învăţămînt
Ilia a luat fiinţă o echipă de cor for iar activitatea artistică să devină un <¦ tdţfa Experienţa celor doi ani de funcţio
mată din peste 40 colectivişti care se Pe lîngă echipele de cor, în cadrul CAZAN N. ’
pregătesc intens pentru concurs. De căminelor culturale din raionul Ilia puternic mijloc de culturalizate a ma
asemenea, la căminele culturale diri a fost iniţiată înfiinţarea de brigăzi
Dobra. Ilia, Mihăieşti, Cîmpuri-Sur- artistice de agitaţie. Aci însă, cu toa selor de oameni ai muncii.
duc, Bacea, Bretea, echipele de cor te că în cadrul multor cămine se des
făşoară o activitate frumoasă în pre V. MUREŞAN
corespondent
