Page 23 - 1956-03

Nf. 570 DRUMUL SOCIALISMULUI - 2N

Ui!U»jWWViau>Ty.TOW!yT7~.jTr?^vuammiBUil3XCJ»'-*JWT8|glHf7t!W|Bljpyg

MÎNUITORILOR TEHNICII ÎNAINTATE-SPRIJIN DEOSEBIT

Din gânduri — fapte Propuneri noi BILANŢ R O D N IC

Pentru ca aerul viciat ial abataje- Inovaţiei lui Jic, i s-a adăugat Cabinetului tehnic al Combinatului Ea consfătuirea în cadrul căreia struif prototipul unui dispozitiv ce 800.000' Iei. Cabinetul tehnic şi cd-
hunedorenilor li se înmânase steagul evită electrocutările şi accidentele lectivul de inovatori, depun strădu­
Iof, preabatajelor, silitoarelor şi gâ- cea a zidarului Latculic Laurenţiu siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din colectivului de inovatori fruntaşi, de­ tehnice şi care are la bază, utilizarea inţe pentru realizarea şi punerea în
leriilor să fie înlocuit cu uiida proas- „. u legaţii minei Petrila, vorbiseră prin­ principiului neutronic. lucru, a celor cinci inovaţii cu carac-
pătă a atmosferei de suprafaţă, Jic raciraa cu apa a bolţilor cuptoa- Hunedoara, i-au fost prezentate zi­ tre primii. ter de invenţii. Se spune că valoa^
Inginerul Eitel, responsabil al ca­ rea antecalculată a economiilor dei
Jianu a construit un ventilator pneu- relor electrice, o alta concepută de lele acestea, noi propuneţi de inova­ Inovatorii combinatului — grăiseră binetului tehnic, a şi experimentat cu terminate de acestea, se ridică la'
ei, au ocupat pe merit, locul de frun­ prototipuri de laborator, trei dintre 18.000.000 lei.
ţii. Remarcăm pentru început, cea te în întrecerea pentru perfecţiona­ inovaţiile propuse. Cea dintîi — un
rea tehnicii, pentru noi procedee şi ansamblu de aparataje electronice,
concepută la secţia laminoare de dispozitive de lucru. Prin noi, minerii va rezolva — la data realizării, un
petrileni îi felicită şi le doresc spor actual inconvenient subteran : dirija­
către tovarăşul Cunzelman Ştefan, la m uncă! Ei transmit colectivului rea transporturilor. Grupul de apa­
de inovatori fruntaşi, îndemnul de a rataje acţionează pe principiul emi­
şeful echipei de întreţinere. Propune­ nu se culca pe laurii succesului şi siei şi recepţiei undelor electro-mag­ Cum se lucrează...'
de a ţine seamă de faptul că la Pe­ netice, realizînd — pe calea transfor­
rea are oa obiect refolosirea inelelor trila, muncesc sute de inovatori... mării impulsurilor electrice în imagini
vizuale, aspectul dispunerii şi mişcă­
de cuplare la foarfecă de 400 tone, In primele săptămîni rii trenurilor, pe liniile subterane. întreaga activitate a cabinetului
şi-a oglindit preocupările în criteriile
prin sudarea părţilor erozionate. Re- Scfisoarea hunedorenilor, destina­ O instalaţie asemănătoare face o- unui plan realizabil, inspirat de spe­
tă minerilor de la Petrila, sosise biectul altei inovaţii şi e destinată cificul exploatării, de problemele ce
condiţionarea deja experimenţată, e- prin februarie. Anunţa pe scurt, o- cunoaşterii stadiului de lucrări în
biectivele chemării la întrecere şi sta­ toate abatajele, prin urmărirea ima­ frămîntau masa muncitorilor şi teh­
limină cheltuielile implicate de im­ bilea — în linii mari, fazele de des­ ginilor transmise neîncetat de com­ nicienilor. In scopul realizării pre­
făşurarea concursului. Cabinetul teh­ vederilor planului, au fost atrase
portul inelelor şi asigură — pentru nic organizase prelucrarea acesteia plexul electronic. Inginerul Eitel a
cu toţi inovatorii şi răspunsul mine­ propus de asemenea, dispozitivul pen­
fiecare pereche de asemenea piese, rilor lua a doua zi drumul Hunedoa­ tru controlul permanent al aenajului
rei. Vom realiza... în mină, posibil de introdus la toate
o economie antecalculată de 14.299 locurile de muncă. printr-o muncă metodică, toate co­
Cei dintîi inovatori îşi prezentau lectivele de inovatori ale sectoarelor^
lei. In studiul cabinetului tehnic al ex­ S-â organizat un concurs intern de
A fost prezentată de asemenea, propunerile. ploatării, se găseşte şi propunerea inovaţii, iar mai tîrfciu, oamenii au
Minerul Haidu Ladislau, de la inginerului Lupescu Gavrilă de la
propunerea privind noul tip al patu­ sectorul VIII transporturi. Ea pre­ fost antrenaţi în concursul regional
sectorul XI investiţii, considera ne­ vede comanda uşilor de aeraj la tre­ şi în cel pe ţară. Pentru sfuaiu şi
rilor pliante perttru copii şi primele cesară introducerea armării meta­ cerea trenurilor şi a mijloacelor de
lice a galeriilor, prin folosirea şine­ transport, cu ajutorul radarului. documentare, biblioteca cabinetului
exemplare din tuburile de cauciuc lor de cale ferată degradate. Inova­
ţia asigură economisirea materialu­ Numărul inovaţiilor enunţate, se în­
fabricate în combinat. Ele aparţin to­ lui lemnos şi o mare stabilitate în tehnic a fost înzestrată cu cărţi de
profilul galeriilor. cheie cu ceâ concepută de inginerul specialitate, iar conducerea întreprin­
varăşilor Lerk Francisc — şeful tîm- Manóle Gheorghe oare a propus ar­
Tot din cadrul serviciului de in­ marea abatajelor frontale cu grinzi derii a asigurat executarea schiţe-1
plăriei la secţia „Edil“ şi maistrului vestiţii miniere, tehnicianul Dan din funii de oţel recuperate din fier lor inovaţiilor, chiar în incinta ex-
Ioan a propus introducerea în aba­ vechi, pentru a crea posibilitatea ploâtării. Mai mult chiar, colectivul
Pe bancul de lucru s-au întîlnit din nou, omul şi creaţia sa. In curînd, ven­ Vasile Ioan de la uzina cocso-chi- tajele de cărbune, a transportorului transbordaţii transportoarelor din fî-
tilatorul pneumatic al tovarăşului Jic Jianu, va lua drumul minei. şia veche în cea nouă prin împingere,
mică. j cu palete. Noul sistem operează Jn nu prin demontare şi remontare. de conducere a sprijinit intens con­
secţiune orizontală, execută autoîn- fecţionarea şi experimentarea proto­
cărcare şi ridică capacitatea de trans­ Suma economiilor
matic neobişnuit. Sistemul are la inginerul TecU Traian şi maistrul Prea puţin pentru port a producţiei, la o tonă pe minut, tipurilor, prin lansarea de comenzi,
bază principiul aerodinamic şi asi­ Buturoagă Marin şi încă vreo cîte- „Victoria“ Calan indiferent de graniilaţia cărbunelui. La cabinetul tehnic al minei Petrî-
gură — printr-un consum redus, un va. La începutul lunii martie, ca­ Experimentarea prototipului inovaţiei la, s-au înregistrat pînă îtl zilele tre­ finanţarea acestora, punerea la dis­
debit mult superior instalaţiilor e- binetul tehnic al U.R.U.M.P.-ului, a- s-a bucurat de succes. El a fost cute, 117 propuneri de inovaţii, din­ poziţie a materialelor speciale —*
xistentei multiplicat şi propus pentru genera­ tre care 72 au şi fost aplicate. Eco­ bronz, compoziţii şi alte aliaje. j
vea înregistrate 24 propuneri de ino­ lizare. nomiile antecalculate pentru inova­
Fiind construit din material fioros, vaţii. Alte 6 se găseau la inginerul Timp de aproape trei luni, cabine­ ţiile propuse numai în luna ianuarie, Lunar, în cadrul unor şedinţe ple­
noiil ventilator solicită doar jumă­ tului tehnic al uzinelor „Victoria“ Că- Deosebit interes au stîrnit la mina se ridică la suma de 600.000 lei, iar nare, cabinetul tehnic analizează
tate din preţul Ventilatoarelor folo­ şef şi urmau să fie discutate de co­ lan, i-au fost prezentate 11 propu­ Petrila, inovaţiile cu caracter de in­ pentru cele aplicate — calculul refe-
site pînă acum. neri de inovaţii, Patru au fost ac­ venţii ale inginerilor Demeter Iosif rindu-se doar la primul an de folo­ munca inovatorilor şi muncă sa în­
lectivul inovatorilor. ceptate. şi Eitel Emil. Primul — şef al ser­ sire, valoarea economiilor depăşeşte
viciului protecţia muncii — a con- săşi, stabileşte calificativul cuvenit

Propunerea privitoare la încărca­ acesteia şi sarcinile de Viitor.
rea mecanizată a furnalului nf. 1, a-
Un încem t îndrăzneţ parţine proiectantului Ay Iosif din Recompensele cuvenite potrivit
cadrul serviciului tehnic şi înlocu­
ieşte munca fizică a 6 oameni. Si­ artteoalculelor şi postoalculeîof, se
multan, inovaţia determină creşte­
rea indicelui productiv al fufhalului achită la termenele scadente, paralel
şi reducerea timpului de alimentare.
Vasile Rusu şi alţii Nasc atunci urşii de fontă, aliajul fier- cu retribuirea colaboratorilor parti­
Altă inovaţie face obiectul halei de
Cctrbon care răcit, dovedeşte îndărătni­ turnare pentru tratarea fontei nece­ cipanţi la punerea în aplicare a ino­
sare pieselor de motoafe, paralel de
Pivnicleru Iulian pomeni ceva din cie la ieşirea din mantaua metalică a la ambele furnale. Realizarea propu­ vaţiilor, j
nerii permite creşterea cantitativă a
„alfabetul sfinţilor" şi opri macaraua. oalelor. De ieşit însă, trebuie să iasă,.. fontei tratate de ia 30-90 tone pe zi. Sprijinul cabinetului tehnic stimu­
Ea aparţine tovarăşului Olteanu Io- lează iniţiativele inovatorilor, îi în­
— Dacă n-om dibui o socoteală nouă cu Deocamdată se foloseşte încă vechiul deamnă la mai mult. Şi îndemnul se
sif, directorul uzinei. preface în fapte. Petrilenii, inovato­
fonta asta, pun capu că aici rămîne fra­ sistem. Dezbaterea e greoaie şi nease­ rii care în ceea ce priveşte steagul

te Costian. muit de migăloasă. Urşii părăsesc cul­

Simion Gostian, tăcea. Privlrile-i lu­ cuşul oalelor cU încetineală melcului şi

necau peste şirul lung al vagoanelor fac pagube mari. El rup macaralele, des­ o să dea de gîndit hunedorenilor, se
străduiesc rodnic. Ei au realizat 7
nelncătcate şi planul cu magnetul i se prind butordi oalelor, deformează armă­ din cele 11 teme ale planului intern
contura iar. Undeva aproape auzea par­ tură metalică şi fac din zidăria refrac­ şi toate cele prevăzute în planul pe
minister. .
că limpezi, vorbele lui Rusu. tară făină.

— Spuneţi şi voi, treabă-i asta 7 Zile Dar Ciocea le plămădeşte leacul. Un A fost acceptată de asemenea pro­
punerea lăcătuşului Achimeţ Zaha-
de-a rindul Stau vagoanele neîncărca­ nou dispozitiv de dezbaterea urşilor va ria — foarfecă pentru tăiat tablă ro­
tundă pîna la 2 mm şi cea a tova­
te. Trimiterea fontei întîrzle, locaţie se fi pus curînd în funcţiune. El reduce răşului Volner Robert — maşină de INOVATORI
rulat cazane de băi.
plăteşte cu zecile de mii şi 30 de oa­ la jumătate avariile macaralelor, scade
Restul propunerilor — în număr
meni stau aproape degeaba. Aşa-i ori cu TQ°lo numărul butonilor deterioraţi de 7, au fost declarate necorespun­

ba ? Aşa-i fraţilor. De asta zic eu că şi evită complect ovalizarea mantalelor zătoare şi respinse.

încercarea cu magnetul... metalice ale oalelor. Zidăria refractară, IE vW- ' «m p»

A doua zi, la cabinetul tehnic al e salvată. Iar urşii — îndărătnicii Urşi J§ jpP . ?P » W:í; n ' M
combinatului, patru oameni prezentau ai maistrului Ciocea, vor fi nevoiţi să
schiţa unei noi inovaţii. Rusu Vasile, asculte porunca oamenilor şi să SC su­ s " ¦». f : !!lililí
Florea Tudor, Pivnicleru Iulian şi Gos- pună el. Nouă instalaţie concepută de Reţinînd amănuntul că de la 1 ia­
tian Simion, propuneau introducerea la tovarăşul Clocea Petru şi destinată dez­ nuarie şi pînă acum sînt aproape J f J t ifl “ * wëmM
depozitul de fontă, a unei macarale ne­ baterii Urşilor de fontă, aduce — in ba­ trei luni şi adăugind la aceasta nu­
ză antecalculului efectuat — o econo­ mărul muncitorilor şi tehnicienilor llllli
obişnuite. O macara cu convertizor şi mie de 701.328 lei. de la uzinele „Victoria“ Călan, des­
électromagnet. prindem concluzia că în ceea Ce pri­
vesc inovaţiile, cabinetul tehnic al
Propunerea a fost acceptată şi o ma­ •& uzinei, munceşte slab. Chiar foarte
Deocamdată hunedorenii se socotesc slab.
cara pe şenile a suferit modificările co­ tari. Numai de la începutul anului, ei
respunzătoare. Ea înlocuieşte acum mun­ Ar fi necesar câ tovarăşii din con­
ca a 35 de oameni, asigură încărcarea au prezentat cabinetului tehnic al com­ ducerea uzinei, să facă un control
binatului, 103 propuneri de inovaţii. A- serios în m uncă; să-l întrebe adică
la timp a fontei şi reduce la minim, pe tovarăşul Nistor Ştefan, şeful
taatele de locaţie. dică mai mult de una pentru fiecare cabinetului tehnic, oare-i rodul mun­
zi. Valoarea antecalculată a economiilor cii sale, care-i sînt preocupările ?

Urşii maistrului Ciocea rezultate se ridică la milioane.
Nimeni însă nu poate prezice de pe

In oale se revarsă fonta lichidă fier­ acum, soarta steagului de colectiv frun­

binte, şuvoi incandescent de lavă do­ taş. El va fi atribuit — după merite — Fiindcă cu patru inovaţii în trei luni Armarea metalică a galeriilor prin Inovaţia inginerului ŢECU TRAIAN IOVAN ANDRONIC, miner priceput
goritoare. Şi tot în ôale se $1 răceşte. celor mal harnici inovatori. folosirea şinelor vechi de cale fe­ de la U.R.U.M.P., elimină strungi- şi destoinic, este autorul a nume­
— la cîteVa sute de mUticitori şi teh­ rată, e inovaţia ce aparţine minerului rea interioară a roţilor alergătoare, roase propuneri de inovaţii şi raţto-
HAIDU LADtSLAU de la Petrila. prin folosirea la turnarea acestora, j i | J,;| ,j ;; nalizărh
nicieni, nu credem ca susnumitul să
a Unei cochile metalice.
prezinte un raport destul de com­

Q hpm m m m u m sA rm A m u m u u u i plect. ^i l

SMoifim k m m us rrn sm i whta mmA

In „împărăţia birocraţilor (( Modificări la maşina de încărcat a uzinei cocso-chimice

Pistonul bi MtlOHAK Jsupfi S M ftlf f.Ç ANTP.ZMRE A PisTOAnSlOC Nu l-am cunoscut pe Petrescu şi-mi Dar, în „împărăţia" melcilor, a lenei, Operaţiunea de blocare a Plaiului au desfiinţat pîrghia de blocare şi
ce bate pilonii de cărbune la maşina au prelungit pîrghia solidară cu sec­
n.iWaAUiLW smjtunQ/ir.- » peintLZca. tispoz. />/ kaqaca.-

pare rău. Nespus de rău. Zic oamenii şi birocraţiei în floare, petiţiile se miş­ de încărcare a uzinei cocso-chimică, torul dinţat, astfel oa la ridicarea

despre băiatul ăsta, că era dat naibii de că greoi şi numai pe bază de referate, producea dese avarii a mecanisme­ maiului, mecanicul să acţioneze direct
lor, inclusiv ruperi de curele. asupra sectorului dinţat. De asemeni
deştept; minte ageră, pătrunzătoare, fire ştampile şi semnături. au modificat axul excentric de deblo­
Studiind cauzele ce produc ru­
de om născocitor şi pus pe treabă. Prototipul noului sistem s-a adaptat

Necazul lui — că de necaz tot n-a şi el, normelor interne a susnumitei care a pîrghiei, trans-

scăpat — i s-a tras din ferestrăul pneu­ „împărăţii". Şase luni a staţionat la formîndu-1 într-un ax

matic.-. U.R.U.M.P., alte trei la Petrila şi spre centric şi eliminînd

Intr-o seară, în urmă cu patru ani, sfîrşitul anului 1953, a coborît in mină. Mpcanismu! cfp Npbforare rr>oc//Aca? astfel îndepărtarea pîr­

Ion Petrescu aşternea pe hîrtie, ceea ce Se inaugura experimentarea inovaţiei. ghiei de mai.

mintea lui plămădise tuni de-a rîndul; Verdictul suitei de experimentatori, a Prin aceste modifi­
cări se elimină rupe­
schiţa ferestrăului. Bucuria creaţiei, iz- născut greu şi abia la CîteVa luni a cio­ rea interioară a maiu-
rilor ce se loveau de
bînda noului, sentimentul mulţumirii su­ cănit abătut, la poarta U.R.U.M.P.-ului. batiul maşinii şi se e-
vită complect, deterio­
fleteşti, i-au întovărăşit pînă în zori Suna evaziv: „trebuie făcute modificări". rarea curelelor. Noul
mecanism de debloca­
străduinţa rodnică. Dimineaţa, cînd si­ Alte depeşe solicitatoare de precizări, re conceput de ingine­
rul Grindeanu Alexan­
rena vestea începutul noului şut, Ion au luat drumul Petrilei: dru, Vlad Nicolae şi
Popescu Constantin, a-
Petrescu păşea emoţionat pragul cabi­ „Rugăm precizaţi modificările nece­
sigură funcţionarea
netului tehnic. sare..." continuă a maşinii de
baterea pilonilor de la
Oare am izbutit ? V-a ajuta inovaţia „Binevoiţi a ne comunica observa­ uzina cocso-chimică a
Combinatului siderur­
mea străduinţelor celor din subteran ? ţiile dumneavoastră aonorete cu privire gic „Gh. Gheorghiu-
Dej“ din Hunedoara şi
Dacă mi-o resping? la..." aduce o economie
ahtecalculată de lei
Asemenea întrebări frămîntau gînăul „Intrucîl din referatul comisiei nu se 694.200.
tînărului inovator, cînd responsabilul ca­ desprind concluziile tehnice asupra ino­
binetului tehnic al Uzinelor de reparat vaţiei din dosarul nr. 23, cu stimă"...
utilaj minier din Petroşani, i-a vorbit etc, etc. Agale, cu paşii melcului trudit,
promiţător:
O vom studia şi în zi­ au străbătut Cei doi hm Ce despart
— Nu e rea. vi se vor comunica re­
lele următoare, U.R.U.M.P.-ul de Petrila, răspunsurile
zultatele. experimentatorilor.

Atunci, adică acum patru ani, s-a năs­ „Cursa ferestrăului în mişcarea 'de
cut în coperţi simple, dosarul nr. 23. El du-te-vino, e prea scurtă. Trebuie făcute
conţinea schiţa principalelor elemente modificări".

de construcţie a ferestrăului şi explica­ Cuvenitele schimbări le-a executat La propunerea ca­
ţiile de detaliu, Cu aceste piese, do­ U.R.U.M.P.-Ul, la sfîrşitul lui 1954. Şl binetului tehnic şi pe
sarul nr. 23, a păşit în... „împărăţia grabnic — după vreo 5 luni — a co­ baza referatelor co­
M m eMii'i soi/t/r/QZT w misiei de experimen­
oala er WAMSPomr. - birocraţilor"... municat Petrilei: „Sîntem gata. Prototi­ tate iâ dispozitivului
perfecţionat, conduce­
Oaia jz Txa/yspo&tat to/ym 1952 a cedat locul noului an, fără nici pului i s-au efectuat modificările nece­ rea combinatului a şi
Ijw/ÎA JCIA fu,MAI IA. Ó.S.H achitat autorilor nou­
o schimbare în viaţa inovaţiei. Prin sare. Binevoiţi a-l ridica pentru o nouă lui sistem de debloca­
re, prima rată a re­
1953, vitregii tutori ai dosarului nr. 23, experimentareh. Şi harnici, cel de la

şi-au amintit că faza premergătoare Petrila, l-au ridicat exact după un an şi

realizării celdr concepute de Petrescu, două luni.

e construcţia prototipului inovaţiei, A Cînd va avea loc noua experimentare,

Noul sistem de dezbatere a foniei solidificată, acţionează simplu şi fost chemat la cabinetul tehnic autorul nu se ştie precis. Nu e exclus ca ea să compensei cuvenită:
în timp redus. schiţei şi — de astă dată un nou res­
ponsabil — 7-a încredinţat că dacă pre­ se desfăşoare prin 1961. Ştiţi, în „îm­
Dispozitivul se prinde cu lanţurile în pisîca macaralei de dezbatere,
iar prin intermediul braţelor de legare, oala cu fontă e ancorată so­ zintă prototipul, inovaţia e ca şl apli­ părăţia" guvernată de birocraţi, totul, perea curelelor, inginerul Grindeanu Pagină redactată
lid. La ridicare, braţele, de antrenare acţionează asupra pistoanelor, care, Alexandru, ajutat de Vlad Nicolae şi ’de LIVIU ZE-ICONI
cată. Mai trebuie oare spus că Petrescu absolut totul, e posibil. E drept că mai Popescu Constantin, au modificat me­
prin deschizătura oalei, presează fonta solidificată şi o împinge afară. canismul masinei de încărcare. Ei
nici n-a mai stat pe gînduri ? încplivel. şi cu forme, forme şi forme.