Page 25 - 1956-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJ1-VAI
Anul VII!. Nr. 571
Aprovizionarea regiunii cu legume
şi zarzavaturi — sarcină de importanţă
primordială
Regiunea Hunedoara este o mare
consumatoare de legume, zarzavaturi
şi alte produse agro-alimentare. Nu­
mărul mare al muncitorilor face ca
cerinţele în direcţia aprovizionării cu
mărfuri de larg consum, să crească
pe zi ce trece tot mai mult.
Există însă o „tradiţie“ potrivit
căreia anumite produse legumicole şi
zarzavaturi necesare regiunii noas­
tre, trebuie să fie aduse din alte re­
giuni. Cauza pentru care se proceda
astfel, era „motivată“ de către uni­
tăţile comerţului de stat şi coopera­
tist, prin aceea că unele culturi tim­
purii nu s-ar preta solului regiunii
Hunedoara şi că, aceasta fiind sta­
rea de lucruri ar fi mai „avantajos“
să se apeleze la alte regiuni c a : Ti­
mişoara, Craiova etc, care ne-ar pune
Ia dispoziţie mărfuri în cantităţi co­
respunzătoare şi de bună calitate.
Adevărul insă este altul. In regiu­
nea Hunedoara se pot cultiva diferite
legume, zarzavaturi şi alte produse
agro-alimentare. Rău este că nu s-au
luat măsuri practice în această direc­
ţie. Sfaturile populare, organele co­
merţului de stat şi cooperatist, nu au
dat dovadă de iniţiativă şi simt de
răspundere fată de această importan­
tă problemă. Lăsîndu-se pradă con­
cepţiilor vechi, „tradiţionale“, ele nu
au muncit suficient pentru rezolva­
rea acestei probleme, creînd astfel
unele greutăţi în aprovizionarea
muncitorilor din regiune cu legume
şi zarzavaturi.
Aşa-zisele trufandale se aduceau
cînd se găseau deja şi pe pieţele re­
giunii Hunedoara din produse pro­
prii. Cit priveşte stocul necesar pen­
tru aprovizionarea de iarnă, lăsa de
dorit. Acesta, uneori, sau nu se făcea
sau se făcea aşa încît cantităţi mari
de legume şi zarzavaturi se alterau
pe rămpile unor gări sau în depozite
necorespunzătoare.
In scopul lichidării acestor defici­
enţe şi pentru a se ajunge la o stare
normală în aprovizionarea regiunii cu
produse legumicole şi zarzavaturi, bi­
roul Comitetului regional de partid
Hunedoara a elaborat, în luna noiem­
brie 1955, o hotărîre în care se arăta
concret ce au de făcut sfaturile popu­
lare, unităţile comerţului de stat şi
cooperatist în direcţia asigurării ne­
cesarului de legume şi zarzavaturi cu
posibilităţile existente în regiune.
Studiind îndeaproape condiţiile de
care dispune regiunea noastră, s-a
ajuns la concîuzia că avem posibili­
tăţi pentru a spori producţia de le­
gume şi zarzavaturi, astfel încît ne­
cesităţile de consum ale populaţiei să
fie satisfăcute pe deplin.
In ultimii ani — fără să se depună
prea mari eforturi — s-a înregistrat
o oarecare creştere a suprafeţelor cul­
tivate cu legume. In anul 1955, su­
prafaţa cultivată cu legume şi cartofi
timpurii a crescut faţă de anul 1950
de la 15.550 ha la 18.763 ha; su­
prafeţele cultivate cu culturi de legu­
me irigate au crescut în anul 1955
pina la 1.200 ha faţă de 546 ha cite
erau în anul 1951.
Ceea ce s-a făcut însă pînă în pre­
zent este departe de a satisface ce­
rinţele de consum din regiune.
Sfaturile populare, organele comer­
ţului de stat şi cooperatist, toţi fac­
torii competenţi, de a căror preocu­
pare şi interes depinde această pro­
blemă, trebuie să renunţe Ia atitudi­
nea de neîncredere faţă de posibili­
tăţile ce le aveni în regiune. In locui
acestei atitudini trebuie dezvoltat sim­
ţul încrederii faţă de mijloacele proprii me^ şi zarzavaturi timpurii şi în can­
de care dispunem. Lunca Mureşului
cit şi alte locuri din regiunea Hune­
doara, oferă un climat corespunzător
pentru diferite culturi. Aprovizionarea
populaţiei cu legume şi zarzavaturi
Constituirea Consiliului provizoriu regional
al cooperativelor ele credite şi economii
Potrivit hotărîrilor consfătuirii pe
ţară din februarie ert., la Deva s-ia
constituit zilele acestea, Consiliul
provizoriu tal cooperativelor de cre­
dite şi economii.
Raportul prezentat cu această oca­
zie de tovarăşul Ştefan Ioan, ia o-
glindit faptul că, cooperativele de
credite şi economii, sînt organizaţii
proprii ale ţărănimii muncitoare, în­
temeiate prin liberul ei consimţămînt
şi au drept scop principal, sporirea
producţiei agricole prin acordarea de
credite ieftine ţăranilor muncitori şi
prin fructificarea economiilor băneşti
din mediul rural. Prin aceste organi­
zaţii, ţăranii muncitori se pot ajuta
reciproc cu împrumuturi pentru pro­
curarea animalelor de prăsilă, de u-
neite şi maşini agricole, seminţe se­
lecţionate. îngrăşăminte chimice, bu­
taşi de viţă de vie, puieţi de pomi ro­
ditori de soi şi altele. Membrii coope­
rativelor de credit şi economii, pot
obţine împrumuturi pentru nevoi
gospodăreşti (reparaţii şi amenajări
de locuinţe, procurarea obiectelor de
uz casnic, maşini de- gătit şi cusut,
mobilă, aparate de radio şi biciclete)
Duminică 25 martie 1956
nu depinde nici de sol, nici de climă,
nici de vreo altă forţă din afară. Ea
depinde de felul cum organele de par­
tid, de stat şi din economie luptă
pentru ă folosi posibilităţile existen­
te.
U.R.C.C, — organ de conducere a
unităţilor şi organelor cooperatiste
din regiune — trebuie să se gîn-
dească serios la ceea ce are de făcut
şi să nu încerce să înrădăcineze con­
cepţia că numai în cazul cînd adu­
cem legume şi zarzavaturi din alte
regiuni se poate asigura necesarul
pentru regiunea Hunedoara. Ea tre­
buie să tragă învăţăminte din practi­
ca anilor trecuţi, cînd datorită faptu­
lui că s-au făcut contractări cu alte
regiuni, nu s-a putut face o aprovizio­
nare satisfăcătoare nici cu trufandale,
nici cu cantităţi necesare aprovizio­
nării pentru iarnă a oamenilor mun­
cii. Tendinţa de a se renunţa la unele
produse proprii — manifestată de
tovarăşul Irimie, vicepreşedintele
U.R.C.C. — nu-şi găseşte nici o jus­
tificare. Dimpotrivă, U.R.C.C., trebuie
să ia măsuri practice astfel ca să
ştie care sînt producătorii de legume
şi zarzavaturi, care sînt posibilităţile
lor şi pe baza acestora să treacă la
încheierea contractelor cu ei.
Există mari suprafeţe de terenuri
fertile, atit în sectorul individual cit
şi în cel de stat. In unele cazuri, de
pe asemenea terenuri nu se obţine o
recoltă corespunzătoare din cauză că
nu sînt lucrate şi întreţinute după
regulile agrotehnice înaintate. Sfatu­
rile populare trebuie să indentifice a-
ceste terenuri, să le transforme în
zone legumicole şi să le dea spre a fi
lucrate celor mai buni gospodari.
In unele gospodării colective, gos­
podării de stat şi anexe există o prac­
tică dăunătoare. Pe suprafeţe mari
de teren, unde s-ar putea cultiva foar­
te bine legume şi zarzavaturi, se în-
sămînţează plante furajere sau alte
culturi de mai puţină importanţă. A-
cest sistem — greşit de altfel — tre­
buie înlăturat din practica gospodă­
riilor respective. Plantele furajere se
pot obţine pe terenuri mai puţin fer­
tile, în timp ce pentru legume şi zar­
zavaturi terenul trebuie ales cu multă
grijă.
Un rol important în munca de cul­
tivare şi recoltarea legumelor şi zar­
zavaturilor, îl au inginerii şi tehnicie­ fleţire şi laminoriştii. Graficul sec­
nii de la punctele agricole, secţiile a-
gricole raionale şi direcţia agricolă a
sfatului popular regional. Ei trebuie
să orienteze îndeaproape ţăranii mun­
citori, să-i ajute practic în alegerea
terenurilor corespunzătoare, Ia însă-
mînţarea, întreţinerea şi recoltarea
culturilor de acest fel.
Cultivarea legumelor şi zarzavatu­
rilor trebuie să se facă pe suprafeţe
mari şi de către oameni gospodari,
oameni care sînt gata să încheie con­
tracte cu unităţile comerciale, de stat
şi cooperatiste şi să-şi respecte con­
tractele. Sfaturile populare şi unită­
ţile comerciale înspre acestea tre­
buie să se îndrepte, pe ele să conteze
şi nu pe unele capete de grădini ale
unor ţărani individuali care cultivă
legume şi zarzavaturi pentru consu­
mul propriu.
O atenţie mare trebuie acordată
extinderii cultivării anumitor produ­
se legumicole în sere calde şi reci.
Acest lucru ar permite ca din timp
şi în mod permanent, să avem legu­
tităţi îndestulătoare'.
Sub îndrumarea organizaţiilor de
partid, sfaturile populare, unităţile
cooperatiste, aprozar etc, trebuie’să
muncească cu tot simţul de răspun­
dere^ folosească posibilităţile ce
există în regiune şi să asigure oame­
nilor muncii, legume şi zarzavaturi
multe şi de bună calitate.
sau pentru nevoi familiare urgente —
naşteri, nunţi, boală şi alte necazuri.
Statul scuteşte cooperativele de cre­
dite şi economii de impozitele pe ve­
nit, de taxe şi timbre la constituire
şi la urmărirea creanţelor.
In Săsciori, Cut, Cricău, Şibot,
Ighiu şi Băiţa din regiunea noastră,
funcţionează de pe acum 6 coopera­
tive de credit şi economii. 43 comi­
tete şi 71 subcomitete de iniţiativă,
au fost înfiinţate în celelalte looali-
tăţi .ale regiunii, în vederea consti­
tuirii noilor organizaţii de sprijin a
ţărănimii muncitoare.
_Delegaţii a peste 30 de aşezări
şi-au spus cuvîntul în legătură cu
raportul prezentat de tovarăşul Şte­
fan loan şi statutul cooperativelor.
Hoţărînd sporirea numărului coope­
rativelor şi consolidarea acestora,
participanţii la prima consfătuire a
cooperativelor de credite şi economii,
au ales în consiliul provizoriu regio­
nal de coordonare, pe tovarăşii : Las-
cu loan, Ştefan loan, Ştefan Irimia,
Dăscăliţa Vasile, Borza Eugenia,
Precupescu Nicolae şi Dud Aurel.
PREZIDIUL MARII ADUNARI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMI NE
DECRET
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne
In temeiul art. 37 lit. a din Constituţia Republicii 1. — Se convoacă în sesiune Marea Adunare Na-
Populare Romîne, ţională a Republicii Populare Romîne, pe ziua de 27
martie 1956, orele 10 dimineaţa, la sediul Marii Adu-
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii nări Naţionale.
Populare Romîne decretează :
AVRAM BUNACIU
PETRU GROZA
Secretarul Prezidiului
Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale
Marii Adunări Naţionale
4 pagini 20 bani Bucureşti, 21 martie 1956.
.......... ........
IMREGIUNEA NOASTRA
Noi victorii ale siderurgiştilor hunedoreni I n trei ....
Fontă peste plan 20 de oameni — atîţi doar lu­ cepe în curînd o nouă serie. Deo­
crau pe atunci la viitoarele case ale camdată tîmplarii manifestă o ne­
stupilor. Secţia aparţinea Uniunii dumerire justificată. Nu înţeleg în
Aplicarea consecventă a metodei îmbunătăţind simţitor indicele de raionale a cooperativelor de consum ruptul capului, de ce planul repar­
maistrului sovietic A. Filipov, a aju­ utilizare, pentru a smulge furnale­ din Orăştie şi nu făcea obiectul unei tizat lor de către U.R.C.C., prevede
tat pe fumaliştii hunedoreni să ob­ lor 2, 3 şi 4 cît mai multă fontă, co­ atenţii deosebite. „Auxiliară, frate!“ — pentru anul 1956 — doar 40 de
ţină noi victorii în lupta pentru spo­ lectivul de aici a sporit productivita­ zeflemiseau unii. „Pacoste !“ întă­ garnituri ? N-are încredere Uniunea
rirea producţiei de metal. La furna­ tea muncii cu 5,2 la sută, iar planul în personalul secţiei, în puterile lui?
lul nr. 6, de exemplu, în perioada de producţie a fost depăşit cu 7,90 la reau alţii.
sută. Hărnicia multor brigăzi ce au In trei ani, numărul secţiilor pro­ Doar cele 25 garnituri, tîmplarii
1-23 martie, brigada condusă de contribuit la realizarea acestor suc­ ductive a crescut la 11. Acum exis­ le-au executat. Sau, nu cumva, pre­
prim-topitorul Ciosz Ludovic a ela­ cese, cum sînt cele conduse de Mîtcă tă compartimente producătoare de vederile de plan s-au întocmit în
borat cu 15,61 la sută mai multă Ilie, Hăşdăţeanu Alexandru, Bistrian sortimente noi, diferite şi de cali­ birourile U.R.C.C.-ului de către unii
fontă decît prevedea planul. Exem­ Gheorghe şi alţii, constituie o garan­ tate. care habar n-au cum arată secţia
plul ei a fost urmat şi de brigăzile ţie că planul lunar va fi îndeplinit Am vizitat — în tovărăşia tehni­ tîmplârie şi care îi colectivul ei ?
lui Pali Victor şi Cazan Ştefan, care înainte de termen. cianului Timiş Alexandru — parte Tîmplarii Combinatului raional de
şi-au îndeplinit sarcinile de plan în producţie din Alba-Iulia< cred mai
proporţie de 115,32 la sută şi res­ A. OŢOIU din cele 11 secţii.
pectiv 113,87 la sulă. corespondent valabilă ultima versiune.
Tîmplâria. Aici se lucrează la
Produc mai mult oţel asamblarea mobilierului destinat Vizităm secţia de mături. Aci lu­
amenajării celor două magazine uni­ crează, de la înfiinţarea combinatu­
versale din Haţeg, la confecţionarea lui, Negruţ Sabin şi Herlea Elena.
întrecerea iniţiată de oţelarii din Numărul crescînd de şarje rapide a de binale şi prestaţii de serviciu cu Ei confecţionează şi trimit spre
schimbul condus de maistrul Josan dat posibilitate oţelarilor să-şi înde­ centrele de desfacerp, sute de mă­
Gogu (pentru ca fiecare schimb să plinească zilnic sarcinile de produc­ materialele clientului.
elaboreze anual 600 de şarje rapide) ţie. Prim-topitorii Drîngă Alexandru, turi din sorg, bine legate şi cu as­
a fost îmbrăţişată cu multă căldură Andruţ Gheorghe şi Bîrlea Traian In secţia de tîmplârie, prevăzu­ pect plăcut.
de întregul colectiv al secţiei oţe- şi-au depăşit planul cu 8,2—23,7 la tă cu 6 maşini pentru prelucrarea
lărie Siemens-Martin a Combinatu­ sută. Succesele înregistrate în aceas­ O căsuţă, scundă dar plină de lu­
lui siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ tă perioadă de colectivul de oţelari, mecanică a lemnului, a fost con­ mină, adăposteşte colectivul restrîns
din Hunedoara. Acest lucru este ilus­ au făcut ca planul de producţie pe struit şi supus recepţiei unei comi­
trat în mod deosebit de succesele întreaga secţie să fie îndeplinit în al secţiei preşuri. La războiul ma­
obţinute de oţelari în perioada 1-20 proporţie de 106,8 la sută. sii exigente, primul prototip al noi­ nual Vasiu Valeria şi cele două to­
martie. Astfel, schimbul condus de lor garnituri de mobilă pentru bu­ varăşe ale ei, împletesc din deşeurile
iniţiatorul întrecerii, maistrul Josan cătărie conceput de tovarăşul Ian- textile ale fabricii „Teba“, preşuri
cu loan şi alţi tîmplari. pestriţe.
Din ianuarie crt., secţia execută
în serie, garnituri pentru bucătă­ Vorbim clteva minute cu directo­
rie. 25 au şi fost terminate. Va în- rul combinatului, tovarăşul Moldo-
van Mihai. In trei ani, spune tova­
răşul Moldovan, combinatul s-a dez­
Gogu, a elaborat 55 şarje rapide. voltat necontenit. In afară de ceea
Schimbul tineretului şi cel condus ce aţi vizitat, mai avem secţii de
de tovarăşul Munteanu Nicolae, au maşini, stupi, opinci, mecanică, si­
elaborat 54 şi respectiv 49 şarje ra­ fon, frînghii şi exploatări forestiere.
pide. In ceea ce priveşte sarcinile, colec­
In lupta pentru sporirea tivele secţiilor le îndeplinesc lună
de lună. Mai mult chiar, în ianuarie
laminatelor şi februarie, planul pe combinat a
Alături de harnicii furnalişti şi oţe­ fost depăşit cu 67 şi respectiv 19
lari ai combinatului siderurgic din la sută. Mesentean Ioan, Hărmă-
Hunedoara, muncesc cu multă însu­ naş Nechifor, lancu Ioan şi Goos
losif, au obţinut în întrecere cele
ţiei arată că în perioada 1-20 martie, mai bune rezultate.
ei au laminat cu 10,1 la sută mai
multe lingouri peste prevederile pla­ Dezvoltarea combinatului nu se
nului. Deosebit de rodnic a muncit mărgineşte numai la atît. Tindem să
schimbul condus de Andrăşescu înfiinţăm noi secţii şi să punem în
fabricaţie dormitoare lustruite, co­
Gheorghe, care şi-a îndeplinit sarci­ voare, articole de voiaj şi vase.
Vrem — a spus în încheiere tova­
nile de producţie în proporţie de 117,6 răşul Moldovan — ca printr-o mai
la sută. El este urmat de schimbu­ In iţele războiului, urzeala împleteşte fire multicolore. Le strecoară cu justă repartiţie de către U.R.C.C. a
rile lui Constantin Petru şi Trifu îndemînare, suveica harnicii ţesătoare. fondului de salarii, realizările noas­
Ioan, care au înscris depăşiri zilnice
In clişeu: Tovarăşa Vasiu Valerta de la Combinatul raional de pro­ tre să sporească neîncetat.
de 3,7—9,1 la sută. ducţie din Alba-Iulia, ţesînd preşuri din deşeuri textile. LIVIU ZEICONI
Au început lucrările agricole de primăvară
Pentru 1000 hanfri anual Primii la arai Au însămînţat
de fiecare tractor Dornici de a ieşi la munca cîmpu-
Tractoriştii» Cioran Cornel, Lupii Odată cu primele zile frumoase de plugurile la cîmp, pentru arăturile lui îndată ce timpul va permite,
Vaier şi Florea Ioan din brigada primăvară, ţăranii muncitori Popa de primăvară.
V-a a S.M.T. Miercurea, care deser­ Ioachim, Crişan Traian şi Miheţ Tra­ s-au dovedit şi ţăranii muncitori din
veşte gospodăria agricolă colectivă ian din comuna Sîrbi raionul Ilia, Exemplul lor a fost urmat în zilele comuna Hărău, raionul Ilia. Astfel,
din Sebeş, au hotărît ca în acest îndrumaţi de tehnicianul agricol Pe- următoare şi de alţi ţărani muncitori, pînă în prezent, ţăranul muncitor Co-
an să realizeze cîte 1.000 hantri cu trescu Partenie, au fost primii care printre care Suciu Aron, Petreanu ciş Alexandru a şi însămînţat cu orz
Ioan, Doda losif, Slănilă Ioan, Pe-
troiu Augustin şi alţii. suprafaţa de 0,70 ha. pămînt. De ase­
menea, ţăranul muncitor Bota Simion
fiecare tractor. în ziua de 17 martie a.c. au ieşit cu IACOB DRAGOMIR corespondent a însămînţat cu lucernă suprafaţa de
Pornind cu această hotărîre, nu­ 0,40 ha. BREBU VASILICA
mai în decurs de 3 zile de cînd au
început lucrările pe ogoarele G.A.C. Pe ogoarele G.A.C. din Pricaz corespondentă
Sebeş, brigada a arat 40 ha teren, ~k
planul fiind depăşit zilnic ca 6 hec­
In zorii zilei de ieri, primele trac­ nalul începerii muncilor agricole în ¦După cum ne informează Sfatul
tare. In curînd brigada a V-a de la toare au început să brăzdeze ogoare­ raionul Orăştie. Alte 5 brigăzi de
S.M.T. Miercurea va raporta noi vic­ le gospodăriei agricole colective din tractoare sînt de asemenea gata să în­ popular al comunii Romos, ţăranii
torii pe drumul înfăptuirii angaja­ Pricaz. Sînt tractoarele S.M.T. Orăş­ ceapă lucrările.
mentului de a face cîte 1000 hantri tie, mînuite de tractoriştii : Adam Si- muncitori din satele aparţinătoare,
cu fiecare tractor. mion, Crăciun Nicolae şi Dînşoreanu STOICA AUGUSTIN
corespondent după ce au efectuat lucrările pre­
Aurel, oare cu aceasta au dat sem­
mergătoare, au început însămînţarea
ovăzului. Printre cei oare au semănat
primele boabe în pămîntul mustos se
numără : Adam I., Tincu N., Bota E.,
şi Aurel H. din satele Viaidei, Pişchinţi
Pitea-baci conduce o brigadă de tineret Pitea-baci privi zimbind pe sub şi Romoş. care au şi însămînţat o su-.
casca de miner, spre cei doi tineri prafaţă de peste 1 ha.
ce erau gata-gata să se supere pen-
— Şi cum spuneai, Petre ? Pilea- tineret, cînd dumneata, vezi bine, tru vorba lui în „doi peri“. Vâzîn-
baci conduce o brigadă de tineret ? nu mai eşti aşa de tînăr... Urs eveniment însemnat
— Da. ?1u-l zîmbind, Ioan Cocotă înţelese în viaţa satului Cib
— Şi de ce tocmai el ? Da ce, io-s^ bătrîn ? Măi Ioa- gluma şi-l întrebă:
ne nu mă face să mă mîtiii că min- — Şi brigada dumitale îi în în- In urma muncii politice desfăşu­
— No, cum de ce ?... D-aia... Ce, ten ija c. urît... Ş-apoi tu Petre ce trecere cu brigăzile de tineret? rată de către organizaţia de bază şi
dacă-i brigadă de tineret e musai supărări mai ai ? Ce nu-ţi tihneş- — D-apoi cum nu ? Noi dăm în sfatul popular, în satul Cib din raio­
s-o conducă un tînăr ?... Nu-i musai. te de te acăţaşi de mine ? Eu con- fiecare lună 300 tone de cărbune nul Alba, a luat fiinţă de curînd o
Ş-apoi, Pitea e miner priceput! întovărăşire zootehnică. In întovără­
duc o brigadă de tineret_ că-s tînăr peste plan. Şi asia pînă la 1 Mai. şire au intrat 20 de familii cu un
— Nu zic eu asta, dar m-am mi­ mă,' nu ca voi! Ce, voi sînteţi ti- Aşane-am angajat. Da acum, fiind- însemnat număr de oi.
rat cînd am auzit că brigada lui neri ? Staţi în motor ca mîţu, pe că veni săptămina asta a tineretu-
Pitea Dumitru este brigadă de ti­ şpor. Mai mişcaţi-vă şi voi că vă [ui nost, dăm mai mult. Pînă azi La festivitatea inaugurării au par­
neret. cînd el... ticipat peste 300 ţărani muncitori. E-
drevenesc oasele. Mă, eu vin din am dat 340 tone de cărbune peste chipa artistică a căminului cultural
din satul Nădăştie şi pionierii din
— Ei, cum îi ? întrebă, celălalt. şut şi tăt-îs mai acătării. plan şi mai este pînă la sfîrşitul lu- satul Cib, au prezentat un bogat pro­
— Ii socru de un an de zile şi gram artistic. Seara a rulat, în sa­
Lasă, Pitea-baci, că nici noi nii. Iar cu ceea ce am dat azi or fi tul Cib, un film de lung metraj şi
azi mîine îşi mărită şi cealaltă nu sintem aşa cum zici dumneata vreo 400 de tone. un jurnal.
fată...
şi cum poate, arătăm^ acum. Am fost In autobus au început să se urce, COŢ PETRU
— Acum m-am cam dumerit. Mi­ şi noi^astă-noapte în şut, am ră- unul cîte unul minerii ce urmau să corespondent
nerii din brigadă îs tineri, iar el ca mas să scoatem, plata şi ne-am dus plece acasă, la Iscroni. Peste clteva
şef... îi mai bătrîn.
pe la magazin de-am mai cumpă- clipe, autobusul alerga pe şoseaua
?— Ba nu te ai dumerit de loc. rat una-alta. Noi încă n-amdormit ce duce la Iscroni, lăsînd în urmă-i
Nu-i aşa... dar tot ne simţim zdraveni. mina şi casele înşirate de-a lungul
In clipa aceea uşa autobusului în — No bine, bine, nu vă supăraţi văii... Distinşi cu insigna de
care se urcau cei doi tineri, Petre că doară am glumit îi domoli cu Autobusul se opri în Iscroni. Mi- „Miner fruntaş1*
Pop şi Ioan Cocotă, se deschise şi vorba-i molcomă Pitea-baci. Hai nerii ce locuiesc aici coborîră unul
un om cu faţa înnegrită de praful să vorbim altceva. Datorită realizărilor zilnice obţinute
cîte unul. Pitea-baci, îşi luă ciuta- în lupta pentru îndeplinirea ritmică
negru al cărbunelui şi cu obişnui­ — Dacă zici dumneata, bine. cui apoi li se adresă celor doi ti- a planului de producţie, numeroşi
tul ciutac al minerilor pe umăr, Spune-ne cum a mers şutul din di- neri ortaci de drum si de m in ă : mineri din Petrila au fost distinşi cu
intră : insigna de „Aăiner fruntaş“ şi cu dife­
mineala asta? _ Ceh m rfe ,ML ,„ ptus !ncă rite sume băneşti cuprinse între 605 şi
840 lei. Printre ei se numără mi­
— Ăsta-i motorul cu iscrănenii ? — Azi ?... Azi o mers mai fain nu-s nuşiiu ce. Iţi vedea voi mai nerii Vizi losif, Opoş Silvestru, AP
— Asta, Pitea-baci, hai sus... Vor­ ca-n alte zile. Am dat cărbune pes- tîrziu cină intru în plin cu abatajul, pert losif, Hendly Ioan, Nagy Adal-
bim de lup şi lupu-i la uşă. bert si .alţii.
te plan în cinstea Săptămînii Mon- Şi-apoi să te mm aud. Petre, că zici
— Da ce vorbirăţi de mine, flă­ diale a Tineretului. Ştiţi voi cînd a că-s bătrîn că minierii mă minii şi MORARU MARIA
căilor ?
început Săptămina astă? fac urît!...
— Uite, Petre nu se dumereşte de — Cum nu? La 21 m artie! răs-
ce conduci dumneata o brigadă de punse repede Petre. LICIU LUCIA
. ’' corespondentă
corespondentă