Page 26 - 1956-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 571

(BQ interviu cn tinerii
--------- cititori --------

I HUNEDOARA Socotind necesar că viitoarele ru­ I. V. Vorokevici şi Colectiv — Mico-
brici dedicate tineretului trebuie să zele, virozele şi bacteriozele carto­
Săptămîna Mondială a Tineretului Nota 5 la producţie cuprindă probleme multiple, atrac­ fului.
tive şi esenţiale, am solicitat cîtor-
în regiunea noastră Sîntem într-un abataj din sectorul Mihai, Ţincău Constantin... va cititori, păreri în privinţa mate­ Prof. Gh. Ionescu Siseşti, membru al
IV, al minei Vulcan. Tinerii perfo­ — Au „crescut“ tinerii noştri. Mun­ rialelor ce doresc să fie publicate. Academiei R.P.R. — Agronomul
21 MARTIE. In regiunea noas- şoare concursuri locale la diferite rează, pun armături, evacuează căr­ Relatăm pe scurt, părerile cîtorva Ion Ionescu de la Brad. Colecţia
bunele. Se munceşte intens. Bulgări cesc cu adevărat minereşte, medită tineri. „S.R.S.C.“.
tră, ca în toată ţara, s-a sărbăto- discipline sportive, atît în sală cît de cărbune se prăvălesc, unii peste
alţii, în scocul ce nu pridideşte cu Fedor. Inginerul STĂNESCU IOAN: N. A. Maisurian — Lucrări de labora­
rit deschiderea ,,Săptămînii Mori- şi în aer liber. In organizaţiile evacuarea -cărbunelui... Tinerii amintiţi, lucrează în briga­ „Aş vrea ca in coloanele rubricii ti­ tor la fitotehnie.
neretului să se publice noutăţi teh­
diale a Tineretului''. In acea zi, zeci U.T.M., se va prelucra conferinţa ,— Bravo, băieţi 1 zise maistrul mi­ da minerului Bordea Emanoil, bri­ nice şi ştiinţifice“. I. O. Miieavski, „candidat în ştiinţe
agricole“ — Savantul colhoznic
de telegrame de salut au plecat că- „Sub conducerea P.M.R., se dez- ner Surdu. gadă de tineret,, care în primele două Turnătorul GAVRILĂ AVRAM: T. S. Malţev.
In abataj apăru şi ajutorul şe­ decade ale lunii martie ău dat peste „Epigramele reuşite, adresate chiu­
tre eroicul Comsomol al Uniunii So- voltă continuu mişcarea de cultură plan 555 tone de cărbune... Această langiilor, indisciplinaţilor, în gene­ Gh. Ionescu Siseşti — Cultura po­
fului de sector, Fedor Petru. ral celor care nu-şi văd de lucru, rumbului.
vietice şi către F.M.T.D., organiza- fizică şi sport". Tqt cu ăceastâ oca- 1 — Dar cine-ş tinerii ăştia ? se in­ depăşire ne aminteşte de o întîmpla- au mare efect. N-ar fi rău ca ele
teresă el vădit entuziasmat de modul re. Veniseră' nişte vizitatori mai mici să-şi găsească loc în cadrul rubri­ Dr. S. Nicolicin şi I. Pogorevici —>
ţie sub a cărei stindard lupitâ pen- zie, se vor înmîna insignele G.M:A. să vadă mina. Erau nişte elevi de la cii tineretului“. tehnician — Cum au reuşit frun­
,cum lucrau. şcoala elementară. Şi acolo au văzut taşii de la Staţiunea Experimen­
tru pace, pentru viitor luminos şi celor care le-au obţinut în acest — Stai un pic să deschid *,cartea“ într-un tablou, în. dreptul brigăzii lui Elevul EILENDER ALEXAN­ tală Zootehnică Dulbanu să ob­
Bordea, trecute 3 cifre: 5 5 5... Erau DRU: „A dezlega cuvinte încruci­ ţină producţii mari de lapte la
fericit 85.000.000 de tineri din 97 trimestru. (caietul de pontaj), că ţi-i spun pe cifrele care indicau cantitatea de căr­ şate, înseamnă a învăţa, a acumula vaci. Colecţia „Din experienţa
bune extrasă peste plan de brigada necontenit din bogăţia ştiinţei, teh­ fruntaşilor în creşterea animale­
de ţâri. 26 MARTIE. Muncă voluntară. în ­ toţi cu „nume şi-pronume“, glumi sa. nicii şi literaturii. Bine ar fi ca pa­ lor“.
Surdu, apropiindu-şi lampa de ca­ gina pe care ziarul partidului o ti­
22-24 MARTIE. Tînărul Lăbuneţ frumuseţarea parcurilor, amenajarea iet. Apoi citi : Radu Constantin, Opri- — Ce note frumoase 1 a rostit unul păreşte pentru tineret, să cuprindă Dr. N. Luca — Tehnica însămînţări-
şa Gheorghe, Suşu Mihai, Avosorici şi această rubrică“. lor artificiale la animalele domes­
Vaier, vestitul oţelar, a vorbit tine- străzilor, curăţirea grădinilor, în­ dintre elevi. tice.

rilor despre plăcutele impresii de la frumuseţarea satelor. Th. Varlam — Călăuza îngrijitorului
de reproducători comunali.
Festivalul Mondial al Tineretului şi 27 MARTIE. Ziua ştiinţei, artei
Dr. Th. Varlam — Creşterea şi în­
Studenţilor de la Varşovia. şi culturii. 'In această zi se va ana- grijirea purceilor.

A fost şi o zi de producţie mă- liza activitatea cercurilor pe mate- V. V. Kuzmin şi colectiv — îndrepta­
rul medicului veterinar.
rit.ă în mine, în combinatul hunedo- rii în şcoli, iar în întreprinderi, se ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ
rean, în uzine, fabrici şi pe ogoare, vor ţine conferinţe tehnice de către A. Volosciuc şi M. Bodea — Să ocro­
tim vînatul.
Numeroase schimburi de onoare specialişti. La sate, se vor face ex- Televiziune sub apă
Pe urmele materialelor publicate
s-au terminat cu rezultate din cele perienţe ¦tehnice legate de transfor­ ¦ In pHima vreme, televiziunea a —¦700/1 vă aşteaptă. Trebuie ca credinţată. Urma hala cu instalaţiile
pătruns şi în adîncul mării. Un grup numai în cîteva luni să înălţaţi sche­ anexe de turnare, podul rulant, pa­ Graficul cic'ic se aplică cu
mai frumoase în tot cuprinsul re- marea socialistă a agriculturii, de ingineri, specialişti în electronica lăria complexului, să montaţi suban- tul pentru evacuarea zgurei şi a fon­ mai mulf simi de răspundere
maritimă, de la Institutul de océa­ samblele şi instalaţiile anexe, să do­ tei, cadrul 8 şi altele.
giunii. 28 MARTIE. Prin reuniuni tovă- nologie al Academiei de Ştiinţe a vediţi pricepere în pregătirea halei In articolul intitulat „împotriva
U.R.S.S., au proiectat o instalaţie de turnare... S-au adunat atunci toate brigăzile. formalismului în aplicarea graficului
25 MARTIE. Azi e ziua culturii răşeşti şi programe artistice, se va Discuţiile au fost urmate de hotărîri ciclic“, publicat în ziarul „Drumul
Depner şi-a adunat brigada. Zece şi termene de lucrări şi date precise. socialismului“ nr. 558 din 9 februa­
fizice şl a sportului. Comitetele organiza ziua încheierii „Săptămî- suflete de lăcătuşi şi sudori, zece rie a.c., au fost criticaţi atît tovarăşii
inimi tinere. „La 1 Mai 1956, vom preda hala din Comitetul de partid !al minei Lo-
U.T.M. au luat măsuri să se desfă- nii Mondiale a Tineretului”. de turnare“. nea cît şi cei din conducerea admi­
N-au urmat discursuri şi nici bine- nistrativă.
perfecţionată de televiziune subma­ cuvîntări. Oamenii şi-au strîns mij­ O vor preda, fără îndoială. Şi hala
loacele în centurile de siguranţă, gata aceasta, furnalul ce-şi înalţă cotele In urma studierii articolului, comi­
Printre tinerii mecanizatori rină, compusă dintr-un emiţător de pentru drumul înălţimilor. peste veehile instalaţii, vor dăjnqj tetul de partid şi colectivul de con­
televiziune cu un tub de înaltă sen­ de-a lungul anilor ca amintiri scumpe ducere al minei, au reuşit să cunoa­
La 57 de metri s-a măsurat cota de şi neasemuit de frumoase Amintiri scă cauzele care au frînat aplicarea
Cînd am trecut pe lîngă sediul gos­ minat să se angajeze a realiza cu sibilitate de tip superorticon. vîrf a furnalului. Cadrul principal graficului ciclic şi să ia cele mai
podăriei colective „Drumul lui Le- tractorul pe care-1 conduce, 1000 han- Aparatul emiţător, închis în man­ pe care le-au înscris în calendarul ti­ juste măsuri pentru înlăturarea lor.
nin“ din Sebeş, zgomotul unor trac­ tri în acest an. era gata. Oamenii lui .Depner, şi ai nereţii, oameni ca Depner, Păun, Mo- Astfel, a fost înlăturat din postul no
toare ne-au atras atenţia.v taua ermetică, este coborît cu ajuto­ celorlalţi conducători de brigăzi, în­ racic, Stürza, Toller, Copăcel, Veseli, responsabil cu ciclizarea inginerul
— Nu e uşor acest lucru — a spus rul unui cablu de oţel la o adîncime depliniseră prima parte a misiunii în- Müler şi atîţia alţi tineri de nădejde. Hăncilă Viorel, care nu a ajutat bri­
Curioşi cum sîntem, am intrat să el — dar îmi voi înzeci eforturile şi de aproximativ 400 de metri. găzile de mineri să aplice corect'm e­
vedem ce s-a întîmplat. Ştiam doar voi căuta să aplic cele mai înaintate toda graficului ciclic, iar în mină in­
că gospodăria nu are nici un tractor. metode în îngrijirea tractorului, pen­ Obiectivul aparatului de televiziu­ tra foarte rar, odată la 2-3 săptămini.
tru ca angajamentul meu să devină ne permite biologilor să observe via­
Spre surprinderea noastră, am dat realitate. ţa din diferite adîncimi ale mării In răspunsul Comitetului de partid
peste o brigadă de tractoare. Era bri­ şi pe fundul ei. al minei Lonea şi al colectivului de
conducere, se spune că la Lonea.
gada a V-a de la S.M.T. Miercurea. metoda graficului ciclic se aplică in
două abataje frontale, urmînd ca în
După cîteva schimburi de cuvinte am scurt timp, să se mai aplice la încă
un abataj frontal.
aflat că este brigadă utemistă de ca­
*
litate, compusă din Florea Ioan, Lupu
In răspunsul la un alt material
Vaier, Trif Octavian şi Cioran Cor­ Cîteva aspecte din publicat sub titlu l: „In raionul Pe­
viaţa şi preocupările troşani trebuie îmbunătăţită munca
nel. i de difuzare a presei“, tovarăşul Mol-
— Azi este 21' martie, prima zi de dovan Mircea, secretar al Comitetului
de partid al minei Lonea, recunoaşte
primăvară — a spus tractoristul că într-adevăr numărul scăzut de a-
bonamente la ziarul „Drumul socia­
Lupu Vaier — dorim ca să fie şi tinerilor oraşelor şi lismului“ la mina Lonea, se dato-
prima zi de muncă din campania de reşte lipsei de preocupare a comite­
tului de partid.
primăvară. satelor hunedorene.
îndată şi-au pornit tractoarele şi Pe luna martie a.c., ne face cunos­
cut tovarăşul Moldovan, numărul a-
pe-am dus în cîrnp. Noi eram curioşi bonamentelor la ziarul „Drumul so­
cialismului“ a crescut.
să vedem dacă într-adevăr se poate

ara, iar ei să se convingă dacă au

reuşit să-şi pună la punct tractoarele 'AVA'/!'

aşa cum trebuie.

După ce au tras primele brazde,
ne-am convins că arătura este bună

şi tractoarele merg strună.

—- Vrem să fim primii pe regiune W m m iia
în acest an — ne-a spus Lupu Vaier
la despărţire.

?

In timp ce brigada a V-a de la
S. M. T. Miercurea trăgea primele
brazde, la S.M.T. Orăştie, se făceau
ultimele pregătiri în vederea ieşirii în
campania agricolă de primăvară.

In curtea staţiunii am întîlnit pe tî­
nărul candidat de partid Oniga Au­

rel, fiul upui ţăran cu gospodărie Montajul fotografic de mai sus reprezintă cîteva aspecte din munca de volei organizat într-una din pauzele dintre ore, la Şcoala medie de 10
mică din comuna Măgina, raionul şi din timpul liber al tinerilor din regiunea noastră, ani de băieţi din Deva.
Aiud, venit în S,M.T. încă de la
vîrsta de 17 ani. 1. Tractorul merge strună. încă de ieri, el a intrat pe ogoarele 3. La ora de educaţie fizică, este folosită şi sala de sport. Gimnastica
colectiviştilor din Pricaz pentru a face însămînţările de primă­ la aparate, este pasiunea unora dintre elevii aceleaşi şcoli din Deva.
La început Oniga Aurel era timid vară. Tractoristul Oniga Aurel, va avea grijă să facă cu el anul acesta
1000 hantri. 4. Acum cîteva zile, săniuţa şi schi ul mai erau preocuparea cea mai im­
şi neîncrezător în forţele lui, Acum, portantă în timpul liber al elevilor de la Şcoala medie tehnică din Lupeni.
după ce şi-a depăşit planul pe 1955 2. O recreaţie poate fi folosită util. Fotografia reprezintă un meci
cu 42% şi a realizat un venit lunar

de peste 1000 de lei, plus 2.146 lei
recompensă pentru depăşirea planu­
lui, a devenit curajos şi plin de în­
credere în forţele sale. De fapt, aces­
tea sînt şi motivele care l-au deter­

(SBIIBIIlllBIIIIIBIIBIHIIIBBIIIIIIIllIBBIIIIIDIIIIIIIBIIIIIIIIIIBBIIBIBlIIBBIllllBBaiBI flBBBBBBBOBOBBBBI ¦flUBBaaBRBOaillllllBBBBBBBBIBligBBBaiBBIBHBIBBRBBBBBBBBBIBBBBBBBIflBBBBIIOBBIIBBIflHaBBI 4pBBBSBSPffBBBBBBBBBBBBBBBDBBBBBBBBDBB39BBB3BBBDBBBEinB0SBS>BI2BnB0BflBll3QflS}E]BHflBBBBflailia*i

Lupta organizaţiilor de partid din Combinatul siderurgic plan cu 1,8%, productivitatea muncii că unde existau greutăţi mai mari şi dea în cursul acestui an 600 şarje
„Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara pentru conducerea a crescut în ianuarie cu 6,45%, iar în se înregistrau rămîneri în urmă. rapide. Fiind sprijinită, această ini­
concretă a economiei februarie cu 6,78%. ţiativă a fost îmbrăţişată şi de ce­
Au fost repartizate de asemenea lelalte schimburi, care şi-au luat an­
Documentele celui de-al IMea DUMITRESCU PETRE pra conducerii administrative şi că La oţelăria Martin planul de pro­ sarcini concrete fiecărui membru de gajamentul de a elabora fiecare în
Congres al partidului au pus în faţa secretar al Comitetului regional rolul lor de conducător politic a cres­ ducţie pe luna ianuarie a fost depă­ partid, întărind răspunderea perso­ cursul acestui an cîte 650 şarje ra­
organizaţiilor de partid din industria cut, că munca lor este mai strîns le­ şit cu 1,44% şi în februarie cu 1,09%. nală a acestora faţă de sarcinile în­ pide.
siderurgică sarcini de mare răspun­ de partid — Hunedoara gată de sarcinile producţiei, că răs? Indicii de utilizare a cuptoarelor au credinţate, prin exercitarea unui con­
dere în ceea ce priveşte sporjrea pro­ punderea membrilor de partid faţă de crescut cu 1,6% faţă de plan în ia? trol sistematic asupra felului cum Organizaţiile U.T.M. au fost îndru­
ducţiei de metal, creşterea producti­ ţiei, ele luptînd doar pentru a se sarcini a crescut, că tot mai mulţi nuarie, şi cu 1,2% în februarie. sînt ele îndeplinite şi amalizînd în a- mate şi ajutate să ridice activitatea
vităţii muncii, reducerea preţului de obţine un tonaj mai mare de metal, membri de partid sînt astăzi exemple dunări activitatea în producţie a tinerilor în producţie. S-iau organizat
cost şi îmbunătăţirea calităţii produ­ s-a pus în faţa lor, de astă dată, sar­ demne de urmat pentru muncitorii In sectorul transporturi, unde exis­ membrilor de partid. Astfel, au pro­ întîlniri între membri de partid şi ti­
selor. cina de a studia pe ce bază se poate fără de partid, că a crescut exigenţa tau mari deficienţe, în special în ceea cedat organizaţiile de bază de la oţe- neri care au vorbit acestora despre
spori producţia de metal, la ce preţ membrilor de partid faţă, de ei înşişi ce priveşte organizarea muncii, în lărie, furnale şi alte secţii din com­ trecutul glorios de luptă al partidu­
Pe baza sarcinilor izvorîte din do­ de cost, de ce calitate şi de a se şi faţă de cei cu care muncesc îm? urma măsurilor luate de organizaţia binat. lui. S-ia indicat organizaţiilor U.T.M.
cumentele Congresului al IMea, Co­ lupta ca productivitatea muncii să preună, luînd atitudine împotriva de? de bază şi conducerea sectorului ş-a să se ocupe mai îndeaproape de bri­
mitetul de partid al combinatului si­ crească în raport cu înzestrarea teh­ fecţiunilor din producţie, a chiulan­ reuşit ca multe din acestea să fie Organizaţiile de bază au îndrumat găzile de tineret, asigurîndu-le un aju­
derurgic din Hunedoara, a convocat nică a combinatului. giilor, a celor care absentează nemo­ înlăturate, ca planul de transport pe tor mai oalificat din partea inginerilor,
în cursul lunii ianuarie o şedinţă tivat, care manifestă indisciplină în ianuarie să fie îndeplinit, ca 'aprovi­ comitetele sindicale de secţie să se şi tehnicienilor, popularizînd larg re­
plenară a activului său, în care S-au Pentru sporirea producţiei muncă şi dovedesc lipsă de grijă zionarea sectoarelor să se facă în ocupe mai temeinic de organizarea zultatele obţinute de acestea în mun­
analizat, în lumina documentelor faţă de avutul obştesc. Se poate a- condiţiuni tot mai bune, ca media de întrecerii socialiste şi extinderea ex­ că. Aceasta a făcut ca numărul bri­
Congresului, felul cum s-au îndepli­ şi productivităţii muncii firma că membrii de partid au ajuns staţionare a vagoanelor la încărcări perienţei înaintate. Aceasta a făcut găzilor de tineret să crească de la
nit sarcinile de producţie în perioada să înţeleagă răspunderea mare ce şi descărcări să scadă şi odată cu ca numărul muncitorilor antrenaţi în 142, cît era. în decembrie anul tre­
primului cincinal şi lipsurile pe care îndrumate şi ajutate de comitetul le revine în primul rînd lor pentru aceasta să se micşoreze şi sumele întrecere să crească de la 69,9%, cît cut, la 157 în ianuarie a.c. Printre bri­
le-au manifestat organizaţiile de par­ de partid, pe baza sarcinilor izvorîte bunul mers al producţiei. plătite drept locaţie C.F.R.-ului. era în luna decembrie, la 76,3% în găzile de tineret oare au obţinut re­
tid, de masă şi conducerile adminis­ din planul de măsuri al comitetului ianuarie. De asemenea, organizaţiile zultate bune în producţie e şi cea
trative, stabilindu-se pe baza acestei de partid, organizaţiile de bază din Organizaţiile de bază de la secto­ De asemenea, la propunerea orga­ sindicale au fost îndrumate să lupte condusă de tînărul Sireţki Vasile de
analize măsurile ce trebuie luate pen­ sectoarele combinatului, au ţinut a- rul furnale, reuşind să mobilizeze nizaţiei de bază s-au introdus nor­ pentru întărirea disciplinei în muncă la laminoare, oare a avut o depăşire
tru îglăturarea lipsurilor şi asigura­ dunări deschise în care au analizat întreaga masă de muncitori şi tehni­ mele cu motivare tehnică şi graficele de plan pe februarie de 3,64%. Orga­
rea îndeplinirii planului de producţie felul cum şi-au îndeplinit sarcinile cieni în lupta pentru înfăptuirea sar­ de transport ceea ce a dus la o mai prin crearea unei opinii de masă îm­ nizaţiile U.T.M. au fost îndrumate
pe anul 1956 la toţi indicii. Cu acest de plan pe anul 1955, lipsurile şi cinilor de producţie, au reuşit să ob­ bună organizare a muncii. Tot aci, să îmbunătăţească activitatea postu­
prilej comitetul de partid a elaborat greutăţile întîmpinate. Dezbătînd în ţină rezultate bune în producţie. Pla­ se face în fiecare seară analiza mun­ potriva !acelora care frînează procesul rilor U.T.M. de control, să combată
spirit critic şi autocritic problema în­ de producţie şi să se ocupe îndea­ lipsurile ce se manifestă în activita­
un plan de măsuri, în care s-a sta­ deplinirii planului de producţie în nul de producţie pe luna ianuarie la cii pe ultimele 24 de ore şi se tra ­
fiecare sector, ele au avut posibilita­ proape de ridicarea calificării cadre­ tea tinerilor.
bilit, ţinînd seamă de condiţiile con­ tea să întocmească planuri de mă­ furnalele 1 şi 4 a fost depăşit cu sează sarcini pentru a doua zi. La lor. Considerînd că unul din factorii
suri concrete care aplicate în prac­ Organizaţiile de partid sînt în pre­
crete din combinat, ce anume trebuie tică să ducă în mod nemijlocit la în­ 1,60%, indicii de utilizare a volumu­ aceste operative participă pe lîngă care duc ta creşterea productivităţii
deplinirea sarcinilor de producţie. zent mai operative în rezolvarea di­
să facă organizaţiile de partid, de lui util al furnalelor a crescut cu conducerea sectorului şi secretarul muncii este ridicarea calificării ca­
Aplicarea în practică a planului de feritelor probleme ridicate de mun­
masă şi conducerile administrative. măsuri a dus la obţinerea de rezul­ 1,9% faţă de plan. organizaţiei de bază, şi tovarăşi de drelor de muncitori, s-ta trecut la or­
tate pozitive în producţie. Aceste re­ citori şi oare sînt strîns legate de
Constatîndu-se că în cursul primu­ zultate confirmă că organizaţiile de Asemenea Rezultate au fost obţi­ la serviciul producţiei şi aprovizio­ ganizarea unor cursuri de calificare
bază din combinat şi-au îmbunătăţit procesul de producţie. Acum, cînd un
lui plan cincinal, organizaţiile de metodele lor de muncă cu oamenii, nute şi de organizaţia de bază de nare. şi ridicare a calificării în principalele
că-şi exercită dreptul de control asu­ muncitor sezisează o anumită pro­
bază nu au avut în centrul activită­ la furnalul 6, unde planul de produc­ Cum au reuşit organizaţiile de ba­ meserii din combinat oare sînt frec­
blemă care frînează procesul de pro­
ţii lor problema creşterii productivi­ ţie pe luna ianuarie a fost depăşit ză să obţină aceste rezultate ? In ventate de peste 600 muncitori.-
ducţie, secretarul organizaţiei de ba­
tăţii muncii, a reducerii preţului de cu 1,8%, iar pe februarie cu 1,64%, baza planului de măsuri şi a indica­ Organizaţiile de bază au îndrumat
cost şi îmbunătăţirea calităţii produc* ză o discuta imediat cu şeful sectoru­
Indicii de utilizare au crescut faţă de ţiilor date de comitetul de partid, or­ organizaţiile sindicale să sprijine ini­
lui şi se iau.măsuri potrivite pentru
ganizaţiile de bază au trecut în pri­ ţiativele creatoare ale maselor. Ast­
remedierea !acesteia. Tn problemele
mul rînd la repartizarea raţională ă fel la secţia O.S.M. a !apărut iniţia­
cele mai grele care se ivesc în pro­
membrilor organizaţiei de bază în tiva prim-maistrului oţelar Josan
cesul de producţie organizaţiile de
producţie, asigurîndu-se astfel pre­ Gogu care împreună cu schimbul său

zenţa comuniştilor în toate schimbu­ a analizat posibilităţile de elaborare

rile şi în special la locurile de murL a şarjelor rapide prin scurtarea ope-

r$juQpoi; pe. fiaze şi ş-a angajat să

'"- ?’j. u.,.1 J