Page 27 - 1956-03

Hr. 57-3 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag- 3

Foloasele Insămlnfării artificiale la animale INTELECTUALII SATULUI C re şte productivitatea muncii

„Dezvoltarea, creşterii animalelor scurtă. Ea joacă un rol important în Nu întlmplător m-am îndreptat de sfaturile şi îndrumările pe care la întreprinderea minieră - Barza
şi a productivităţii lor, îmbunătăţi­ prevenirea şi combaterea bolilor in-
rea calitativă a şeptelului“, sînt sar­ fecto-contagioase, transmisibile prin spre Sarmisegetuza în dimineaţa a- le-au primit de la tovarăşul Petro-
cini principale pe care Congresul al montă, precum şi în combaterea ste­
II-lea al partidului le-a pus în faţa rilităţii, putîndu-se obţine un procent ceea de martie. Auzisem vorbindu- viei Gheorghe. Pentru colectivul de mineri, tehni­ Gheorghe, Ivan Augustin, pentru care
oamenilor muncii din agricultură. de fecunditate (fătări) mai' ridicai. cieni şi ingineri de la întreprinderea succesele nu au limită şi oare prin
se mult despre viaţa plină de preo­ Ascultînd diferitele cîntece în exe­ minieră Bafza, documentele Congre­ munca' lor au dus înainte producţia
Una din măsurile care contribuie Pătrunşi de importanţa şi avanta­ întregii întreprinderi, cu o lună şi 10
mult la realizarea acestor sarcini, jele acestei metode de îmbunătăţire cupări frumoase a cadrelor didactice cuţia corului — care cuprinde ţă­ sului al II-lea al partidului, consti­ zile.
calitativă şi cantitativă a şeptelului, tuie principala călăuză în lupta pen­
este şi însămînţarea artificială la a- serviciul zoo-veterinar regional, a in­ de aici şi voiam să mă conving de rani muncitori, funcţionari, tineri tru îndeplinirea sarcinilor celui de-al Aplicînd metoda graficului ciclic
nimale. trodus această metodă şi în regiunea
noastră cu scopul obţinerii rezultate­ realitatea celor auzite. In această şi bătrini — îţi poţi da seama că aici doilea cincinal. Fruntaş în depăşirea sarcinilor de
Aplicînd această metodă, crescă­ încă din prima lună a acestui -an, plan, pe această perioadă, este colec­
lor amintite mai sus. comună, nu întotdeauna a existat o există omogenitatea, înţelegerea şi tivul minei Brădişor, oare şi-a reali­
torii ,de animale vor putea îmbună­ s-au luat măsuri menite să asigure zat planul primului trimestru încă
tăţi mai curînd rasele existente de Dăm mai jos rezultatele obţinute muncă culturală bogată. Cu ani în armonia pe care au creat-o pedago­ o productivitate mai înaltă. Aşa de la data de 23 februarie, ridicînd pro­
animale, vor putea crea altele noi şi pildă, s-au revizuit şi reparat o serie ductivitatea muncii cu 6 la sută şi
vor obţine rezultate din cele mai bu­ în regiunea noastră la staţiunile de urmă, uşile căminului cultural se gii satului. Cintecele „Sub steagul de instalaţii şl utilaje, s-a trecut la reducînd cu 4 la sută preţul de cost
ne în folosirea reproducătorilor mas­ reorganizarea transportului la toate pe tona de minereu. La baza acestui
culi, (berbeci, tauri, etc.), de mare va­ însămînţări artificiale în ultimii ani. deschideau rar, învăţătorii limitîn- Partidului", „Hai să facem o gos­ succes a stat în primul rînd intro­
minele, s-au redus unele posturi ne­ ducerea graficului ciclic. La început,
du-se doar la ocupaţia lor — munca podărie", „Bade bădişor", melodiile productive, etc. Ca urmare, producti­ mulţi au stat la îndoială asupra apli­
vitatea muncii a crescut în medie cării acestei metode, motivînd că nu
la clasă. populare „Peste deal", „Mîndru-i cu peste 5 la sută, iar planul pro­ ar exista condiţii prielnice. Aceste
ducţiei a fost lună de lună depă­ îndoieli au fost însă spulberate, mai
Azi, în ,Sarmisegetuza, unde a- jocul haţegana", „Negruţa", „Bă­ şit. începînd cu data de 20 martie, aies în urma .schimbului de experi­
întreaga întreprindere produce în con­ enţă cu minerul fruntaş Mibai Şte­
cum 10 ani puteai număra sute de dişor cu pene-n clopit", executate tul primelor zile ale lunii mai. fan de 1a mina Petrila, oare a de­
monstrat practic rodnicia organizării
analfabeţi, prin munca neobosită a cu mult simţ artistic, se bucură de întrecerea socialistă, în care sînt lucrului pe bază de ciclu. Acum, la
încadraţi peste 80 la sută din mi­ mina Brădişor, patru echipe de mi­
dascălilor au mai rămas numai 39 mare popularitate. Pentru reuşita neri, a fost unul din factorii cei mai neri, conduse, de ' Groza Ioslf, Gru-
de seamă care au contribuit la rea­
neştiutori de carte şi bineînţeles se corului, învăţătorul Bogza Gheor­ lizarea succesului. Astfel, multe echi­ toţ Teodor, Andraş loan şi Păcurar
pe ca cele conduse de Vlad Sera­
1954 1955 luptă pentru alfabetizarea lor. Acest ghe face zilnic drumul de la Hobija fim, Dud Leontean, Toma Gheor­ Gheorghe, aplică cu mult succes gra­
ghe lui Marin, Zîna Andronic şi -al­
Specia lucru, după cum am aflat mai tlrziu, ta Sarmisegetuza. Şi-l face bucu­ tele s-au ridicat pe locuri de frunte. ficul ciclic şi obţin realizări deose­
la De asemenea, sînt bine cunoscute e-
oare Nr. reprod. Nr. Femele Nr. reprod > se datoreşte învăţătorilor şi profesori­ ros. bite în producţie.
s-a Femeile masculul staţiu­ însămân­ întrebuin­ chipele minerilor Tomodan Avr-am,
Nr. însămânţate întrebuin­ nilor. lor de aci. Popa Elena, Medrea Le- Echipa de dansuri nu se lasă nici Lazăr Nlcolae lui loan II, Oprea
aplicat staţiunilor ţate ţaţi
ţaţi tiţia şi celelalte cadre didactice din ea mai prejos. „Haţegana", „Călu­

satele comunei ca şi din Sarmisege­ şarul", „Bătuta", „Ardeleana" şi

tuza, s-au angajat în lupta contra altele, sînt interpretate .cu o deose­

| Cabaline 2 m n 267 2 2 236 2 analfabetismului şi au obţinut re­ bită măiestrie.
9 3 1772 9
1077. ‘ 25 20 19407 22 zultate bune. De cîte ori vioara învăţătorului

| Bovine & & 3 împins de curiozitatea de a-i cu­ Tetileanu Iulian nu a plîns pe stru­

1 Ovine ” ' 20 21900 noaşte şi de a cunoaşte şi alte la­ nele ei cîte o doină, purtată peste

turi ale activităţii acestora, am pă­ veacuri. De cîte ori arcuşul, lune-

loare. Analizînd rezultatele obţinute pe şit în curtea şcolii elementare de cînd vioi pe coardele viorii, nu a fă­

In acţiunile de ordin zootehnic şi specii la staţiunile de însămînţări ar­ 7 ani. Dincolo de uşa la care bă- cut flăcăi şi fete să salte în hore

sanitar-veterinar, acţiuni care pri­ tificiale, putem să constatăm urmă­ team, se aflau cei care au făcut ca îndrăcite; de cîte ori urechea as­

vesc înmulţirea şi îmbunătăţirea toarele : la specia cabaline unde s-au sute de spectatori să admire inter­ cultătorilor nu a fost desfătată de

raselor de animale, însămînţa­ întrebuinţat ca armăsari pepinieri, 2 pretarea corectă a rolurilor din pie- vioara acestui om I

rea artificială are o însemnătate armăsari de stat, de rasă pură, s-au
putut însămînţa în anul 1954 un nu­
deosebită, bazînda-se pe următoa­ măr de 267 iepe, care în caz de mon­ Din rea~lizăril_e rc-o-vo—-p-eratori..lD“or --m--et=ş—teşugari’
rele considerente: prin aplica­ tă naturală reclamau 6 armăsari, iar
rea însămînţărilor artificiale, se su­ în anul 1955 s-au însămînţat artifi­ La „Drum nou“ din Hunedoara
plineşte lipsa de reproducători mas­ cial 236 iepe care în caz de montă
culi. Astfel, cu sămînţa obţinută în naturală reclamau 5 armăsari. Deci Cooperativa de producţie meşteşu­ rea producţiei globale a crescut cd
decursul unui sezon de montă, de la în anul 1954 s-a făcut o economic 10%, valoarea bunurilor de consum
un berbec se pot însămînţa în medie de furaje şi la salariul a 4 îngriji­ găreasca „Drum nou“ din Hunedoara produse a fost depăşită cu 22%, pre­
800-1000 de oi. Iri cazul montei na­ tori de 10.248 lei iar în anul 1955 a luat fiinţă acum cîţiva ani. Munca ţul de cost a fost redus cu 3% faţă
turale, un berbec poate satisface ma­ s-a realizat o economie de 7.696 lei. stăruitoare depusă pentru întărirea şi de planificat, iar numărul membri­
ximum 60-80 de oi într-un sezon de La această economie se adaugă ca­ lărgirea ei, a făcut ca an de an noi lor a crescut cu 4%.
litatea produşilor obţinuţi exprimată
montă. prin valoarea zooeconomică şi reflec­ meşteşugari particulari şă şe înscrie Prin hărnicia, conştiinciozitatea şi
In cazul însămînţărilor artificiale în rîndurile cooperatorilor. Astăzi, lucrul de bună calitate, cizmarii Pău-
tată prin'ridicarea calitativă a cailor lescu Nicoiae şi Băiescu Simion, croi­
la vaci, cu sămînţa unui singur taur din regiunea noastră cu o putere mai cooperativa „Drum nou“ a devenit o torii Kopeţ Adalbert şi Wilipger Ro­
se pot însămînţa în decursul unul unitate socialistă care se consolidea­ zalia. frizerii Postachldis Tahasie şi
an 300-400 de vaci, iar în unele ca­ mare de muncă şi cu un exterior mai ză ne Zi ce trece. Semnificativ în a- Ban Zoltán, sîn t:stimaţi şi preţuiţi
zuri chiar şi 1000 de vaci. Prin mon­ armonios. cest sens este faptul că membrii ei
tă naturală, un taur poate satisface muncesc cu mult avînţ şi dragoste, de clienţii şi colegii lor de muncă.

maximum 70-80 de vaci în decursul La specia bovine făcînd acelaşi cal­ lucru ce a făcut ca pianul global de Pe Ungă succesele obţinute în pro­
producţie pe trimestrul I al anului
unui an, iar cu sămînţa unui armă­ cul, s-a realizat o economie de 16.563 curent să fie îndeplinit la 20 martie. ducţie, cooperatorii au format şl o
Numai în perioada 11-20 martie —
sar se poate însămînţa în decursul lei în anul 1954 şi 44.169 lei în a- zile de muncă închinate Congresului echipă artistică, care a prezentat lo­
cooperaţiei meşteşugăreşti — vaioa-
unui sezon de montă 150-200 iepe, nul 1955. La specia ovine, unde în cuitorilor hunedoreni 16 spectacole.

pe cînd prin montă naturală pot fi anul 1954 la cele 21.900 oi însărnîn-

montate abia 50-60 de iepe. ţate artificial s-au întrebuinţat 25

Posibilitatea însămînţării mai mul­ berbeci, dacă şe montau natural, ne­ Intelectualii din Sarmisegetuza pot fi văzuţi adesea întreţinîndy-se cu La „Unirea din Sebeş
ţăranii muncitori, asupra problemelor care stau în faţa satului.
tor femele de la un singur mascul, cesitau un număr de 547 berbeci, iar
In clişeu: In faţa cooperativei, învăţătorii stau de vorbă cu un grup
de valoare zooeconomică mare, per­ în anul 1955, 485 de berbeci. Substi­ de ţărani muncitori. La 19 martie, la cooperativa meş­ iar echipa tînărului Munteanu Nlcd-
teşugărească „Unirea“ din Sebeş, a lae a realizat doar cu 7%, mal puţin*
mite folosirea şi deci întreţinerea tuind aceşti berbeci prin însămînţări avut loc o zi record în cinstea celui Realizări frumoase au obţinut şl e-

unui număr mai redus de reprodu­ artificiale, s-a realizat o economie de se le ; „Pentru fericirea poporului", Echipele din Sarmisegetuza se de-al II-lea Congres al coopera­ chipele conduse de Haţegan Nlcolae,-
ţiei meşteşugăreşti. In această zi, e- Schappelt Roland Şi altele,
cători, realizîndu-se astfel economie 71.884 lei în 1954 şi 65.108 lei în chipa comunistului Bucur Teodor de
la atelierul de tîmplărie nr. 2 şi-a C. IONESCU
la întreţinerea şi îngrijirea lor. anul 1955. „Sus Tudorache, jos Tudorache", pregătesc pentru viitoarele con­ realizat planul în proporţie de 188%, corespondent

Să presupunem de exemplu că, în- Dacă serviciul zootehnic al raio­ „O răfuială", etc., acei care au reu­ cursuri. Dar pe lingă scopul acesta,

tr-o comună se întrebuinţează pen- nului Orăştie ar fi organizat mai bi­ şit printr-o muncă perseverentă .să învăţătorii satului urmăresc un scop

t-u mîrlitul oilor de rasă ţigâie 20 ne staţiunea de însămînţări, la vaci, împletească viaţa, şcolii, viaţa lor, mai la rg : participarea activă la lu­
de berbeci de aceeaşi rasă. Din a- de la Şibot şi cele 4 staţiuni de în-
ceştia, 18 sînt mediocri din punct de sămînţări la oi, realizările ar ff fost cu viaţa căminului cultural, cu preo­ minarea satului. Şi mergînd pe dru-

vedere al calităţii şi numai 2 sînt cu mult mai frumoase, se făceau eco­ cupările şatidui:~Eirpu trezit ţătap\ pi;d acesta, vor izbuti. Muncă... dar nu pe feren

buni. nomii mai mari iar numărul produ­ nilor -muncitori 'dragostea ţaţă'"de Oamenii aceştia — intelectualii
viaţa nouă. In această comună exis­ sa tu lu i— au. devenit populari, le-a
Produşii rezultaţi în urma montei şilor de la ambele specii creştea can­ tă 4 întovărăşiri zootehnice la a că­ crescut prestigiul şi munca lor con­ Personalul sanitar oare deserveşte plece la dispensar la Brad, cu fetiţa

oilor cu aceşti berbeci se vor clasi­ titativ cît şi calitativ. ror constituire, o modestă contribu­ stituie exemplu bun pentru toate dispensarul medical din comuna Ri- bolnavă, în braţe.
biţia, raionul Brad, face munţă de Oare !această atitudine a- tovarăşi­
fica astfel: 80% mediocri şi numai Un exemplu frumos în această ac­ ţie şi-au adus şi învăţătorii. cadrele didactice din raion şi re­ mîntuială — aşa doar ca să pri­
mească salariu. Cţnd e YPrba să mai lor de îa dispensar este atitudinea
20% buni. Aplicînd însă însămînţa­ ţiune ni-1 oferă staţiunea de însă-, L-am întilnit aci pe profesorul giune. Aşa i-am cunoscut pe cel din facă şi muncă de teren, toţi se scuză
unor oameni conştienţi ? Cu atît mai
rea artificială, vor fi utilizaţi numai mînţări de vaci de la Baia de Criş,< Petrovicl Gheorghe, cel mai activ Sarmisegetuza, oameni care au ple­ şpunînd „noi nu şînţem plătiţi să mult cu cît în ziua 'respectivă felcera
mergem pe teren. Cine e bolnav să
cei 2 berbeci buni iar restul se vor condusă de tov. Ticiu loan, care în susţinător al activităţii culturale. cat la drum cu hoţărlrea să schim­ vină la dispensar“. Aşa s-a înţimplat Guia Olivia, oare este şi responsa­
bila dispensarului, a „trebuit" să ple-
reforma şi valorifica. anul 1955 a efectuat însămînţări la Petrovicl Gheorghe a ştiut şi ştie be satul, oameni care au reuşit să CU tovarăşa Tomescu Maria din sa­ pe la Brad,, oficiantul sanitar Avram
ţul Ribicioara de Jos, mamă a 4 Petru plecase de asemenea în interese
Rezultatul obţinut în urma însă­ 1.070 vaci. să se apropie, de săteni. Mulţi din armonizeze preocupările lor cu preo­ copii sub 8 ani, care, înţr-una din personale la „Crişana“, iar moaşa
Filip Mari® şe dusese la Brad să va­
mînţărilor artificiale în acest caz, Ţinînd cont de importanţa acestei cel care au „vechime" în întovără­ cupările ţăranilor muncitori. zilele geroase de-la şfîrşitul lunii fe­
va fi de 100% produşi de calitate acţiuni şi avantajele ce le oferă, ser­ bruarie, avînd o fetiţă bolnavă,, a a- dă un film.
superioară, în plus şe obţine şi o viciul zooveterinar regional a mărit şirea de creşterea pilor, îşi amintesc PETRE FĂRCAŞIU punţat dispensarul din,Ribiţa ca şă Secţia sănătate a Sfatului popu­
numărul staţiunilor de însămînţări
apreciabilă economie în ceea ce pri­ SC deplaseze cineva la. domiciliu pen­ lar raional Brad, trebuie să contro­
tru a o vedea, arătînd pă are un co­
veşte întreţinerea, îngrijirea şi ali­ la vaci de la 3 la 7. In prezent, func­ O expoziţie a artiştilor amatori pil numai de cîteva luni şi nU poate leze mai îndeaproape activitatea de­
mentarea berbecilor. să plece de acasă. Dar cine să se fectuoasă a dispensarului medical
însămînţarea artificială permite ţionează cele 2 staţiuni de însămîn­ In cinşţea celui de-,al IV-lea con- reprezentînd aspecte din munca fur- deplaseze ? Cei de la dispensar nu din Ribiţa, ştiut fiind şi faptul că
ţări la iepe din Ilia şi Sebeş. nalişţiior, pţelarilor şi constructori­ fac muncă de teren 1® sate. Mama ce­
să se obţină de la un reproducător cuts pe ţară a cercurilor artistice lor, diferite peisaje industriale şi al­ lor 4 copii, n-a avut încotro şi a tre­ acest dispensar — de mal mult timp
cu valoare mare, un număr mare de Prin folosirea însămînţărilor arti­ de amatori, cercul plastic de amatori tele. buit să lase sugaciul în grija celor — este lipsit de medic. Sau poate şi
produşi într-un timp scurt. ficiale se va grăbi îmbunătăţirea ra­ al şiderurgiştilor hunedoreni a orga­ tovarăşii de 1® secţia sănătate suferă
selor de animale şi în felul acesta se Expoziţia se bucură de un deose­ doi copii mai mărişori, iar dînsa să de aceeaşi boală : „Nu sîntem plătiţi
Această metodă joacă un rol im­ vor spori produsele de origină ani­ nizat îptr-una din sălile clădirii cine­ bit succes, fiind vizitată zilnic de su­ să facem muncă de teren 1“
portant în transformarea oilor cu mală necesare pentru hrana şi îm­ matografului „Maxim Gorki“, o ex­
lînă grosieră în oi cu lînă semifină, poziţie ce a fost deschisă în ziua de te de oameni ai muncii din Hune­ CLEJ NICOLAE
putînd fi realizat planul zootehnic brăcămintea oamenilor muncii. 22 martie. Ea cuprinde 40 de picturi, doara.
lucrări grafice şi schiţe în cărbune,
de ţigaizare încadrat într-un timp în­ LOGA ALEXANDRU

delungat, într-o perioadă mult mai ing. zootehnist

iiiDDiniaoBDiEnanDDODiaBBiimi nu

partid consultă activul fără de par­ mod regulat a analizei fontei lichide De asemenea, inginerii şi tehni­ în centrul atenţiei multor organi­ sînt tot mai bine pregătite şi dezbat combinatului ş.înt tot mai mari. Nea-
tid reuşind astfel să rezolve cît mai
bine şi Ia timp aceste probleme. Nu­ din melanjor şi în funcţie de această cienii au fost atraşi să ţină confe­ zaţii de bază din combinat, Exer­ cele maj arzătoare probleme pe c®re nalizînd pauzele care grevează preţul
mărul tot mai mare al acelora care
vin cu diferite propuneri pentru îm­ analiză se face în prezent dozarea rinţe pe diferite teme, în scopul ri­ citarea unui control sistematic şi le ridică îndeplinirea planului de de cost, nu au putut lua cele mai
bunătăţirea muncii oglindeşte încre­
derea cu oare muncitorii şe adresează şarjelor, ceea ce a dus la scurtarea dicării nivelului de cunoştinţe teh- permanent asupra îndeplinirii sarci­ producţie. Consultînd activul fără eficace măsuri pare să (jucă la scă­
organizaţiilor de bază.
timpului de elaborare a acestora. nlco-profesionale ale muncitorilor, nilor încredinţate membrilor de par­ de partid ele au reuşit să atragă o derea acestuia. Aşa, de pildă, nu s-a
Organizaţiile de bază au reuşit să
obţină aceste rezultate, şi datorită Colectivul de tehnicieni de la tur­ pentru folosirea tehnicii existente şi tid, asupra activităţii organizaţiilor masă mare de oameni la înfăptuirea analizat motivarea tehnică a consu­
faptului că au îndrumat conducerile nătoria de tuburi a studiat cauzele a procedeelor tehnologice noi. Astfel
administrative să asigure executarea depăşirii procentului de rebuturi fa­ s-au ţinut conferinţele: „Despre in­ sindicale, U.T.M. şl conducerilor sec­ sarcinilor ce le stau în: faţă şi ca murilor specifice, a locaţiilor şi pena­
reparaţiilor agregatelor la timp şi de ţă de cel admis şi a trecut la un con­ dicii tehnico-economici“, „Furnalele
bună calitate, şă lupte pentru res­ trol mai eficace pe toate fazele de eu cuvă joasă“ şi altele. toarelor, a făcut ca acestea să simtă hotărîrile pe care le adoptă să ducă lizărilor şi altele.
pectarea proceselor tehnologice, să
dea o mai mare atenţie bunei apro­ răspunderea faţă de sarcinile încre­ la înlăturarea lipsurilor şi îmbunătă­ Pentru aceste lipsuri o mare răs­
vizionări a agregatelor, asigurind dinţate şi în acelaşi timp să ereaşcă ţirea muncii în compartimentul lor pundere poartă comitetul de partid
prin aceasta un mers ritmic ăl fur­
nalelor şl cuptoarelor. operaţii începînd de la dozare, for­ Ţoaţe acestea au făcut să crească rolul de conducător al organizaţiilor de activitate. oare nu a acordat un ajutor sistema­

Contribuţia inginerilor şi tehnicienilor mare, turnare, curăţire etc, fapt oare activitatea creatoare a muncitorilor de bază la locul de muncă! tic organizaţiilor de bază, ţinînd cont

Inţelegînd rolul pe oare-1 au şi a- a dus ia înlăturarea lipsurilor, la în­ în producţie, ca numărul acelora ca­ Exercitarea controlului -asupra con­ Sub conducerea şi îndrumarea co­ de specificul locului de muncă unde
jutorul pe care sînt chemaţi să-l dea ducerilor administrative a făcut ca mitetului de partid, organizaţiile de ele îşi desfăşoară activitatea.
inginerii şi tehnicienii în organizarea tărirea răspunderii personale a mun­ re aplică metode înaintate să fje tot conducerile sectoarelor, atunci cînd bază din combinatul siderurgic Hu­ Pentru continua îmbunătăţire a
producţiei şi introducerea tehnicii
noi, organizaţiile de bază, sub îndru­ citorilor, a şefilor de echipă şi a mal mare, ca în rîndul muncitorilor iau anumite măsuri, să vină să se nedoara, au obţinut rezultate cu oare muncii organizaţiilor de bază, şi ri­
marea comitetului de partid, au for­
mat în fiecare sector colective de in­ maiştrilor faţă de calitatea produse­ fruntaşi şă vină alte sute de munci­ consulte cu birourile organizaţiilor se mîndresc. Ele au reuşit să-şi îm­ dicarea activităţii lor în producţie, se
gineri şi tehnicieni de activitatea că­ de bază şi să ceară sprijinul acestora bunătăţească metodele de muncă cu cere ca să li se acorde de către co­
rora răspund înşişi secretarii orga­ lor şi prin aceasta la scăderea re­ tori care înainte rămîneau sub normă.
nizaţiilor de bază. Aceste colective
au menirea să studieze problemele buturilor sub procentul admis. Creşte rolul de conducător al convingîndu-se că numai astfel mă­ oamenii, să-i mobilizeze şi să-i facă mitetul de partid un ajutor cît mai
concrete ce le ridică îndeplinirea pla­ Prin formarea -acestor colective şi
nului de producţie în fiecare sector surile preconizate vor da rezultatele interesaţi în rezolvarea sarcinilor de concret pentru oa ele să-şi ridice ac­
în parte. antrenarea inginerilor şi tehnicienilor organizaţiilor de bază producţie, să-şi ridice prin activita­ tivitatea la nivelul sarcinilor ce le

Colectivul de la secţia O.S.M. în la rezolvarea sarcinilor de produc­ Ridicîndu-şi nivelul de cunoştinţe cele mal bune. tea lor rolul de conducător la locul stau în faţă.
frunte cu inginerul Rădulescu Gheor­ ţie, organizaţiile de bază au reuşit economice şi studiind problemele e- de muncă, şă exercite în mod siste­
ghe, adjunctul şefului de secţie, a să facă în aşa fel oa fiecare maistru, eonomiei concrete, organizaţiile de Organizaţiile de bază au devenit matic şi permanent controlul asupra Organizaţiile de bază trebuie să
studiat posibilităţile de perfecţiona­ inginer şi tehnician să înţeleagă mai bază au reuşit să cunoască mai bine mai exigente faţă de membrii de înfăptuirii hotărîrilor partidului şi pună în centrul activităţii lor înde­
rea cuptorului 3. In urma acestui bine rolul pe care-1 au în organizarea situaţia îndeplinirii planului de pro­ partid. Faptul că în adunări se ana­ guvernului şi a propriilor lor hotărîrt. plinirea planului de producţie ia toţi
producţiei, în respectarea proceselor ducţie pe indici şi sortimente, şă şe- lizează felul cum ei îşi îndeplinesc indicii, punînd un accent deosebit pe
studiu s-a trecut la modificarea sec­ tehnologice şi perfecţionarea tehnicii, ziseze lipsurile ce frînează desfăşu­ sarcinile de producţie, a duş la creş­ Deşi mulţe organizaţii de baza au creşterea producţiei şi productivităţii
l-a făcut pe -aceştia şa-şi îndeplinea­ rarea normală a procesului de pro­ terea răspunderii în muncă a fiecărui obţinut succese în muncă, totuşi îu rrmneii, reducerea preţului de cost şi
ţiunilor canalelor verticale fapt ce a scă cu mai multă răspundere sar­ ducţie şi în funcţie de acestea să ia comunist.
cinile şi să lupte pentru a crea mun­ împreună cu conducerile sectoarelor, munca unora dintre ele se mani­ îmbunătăţirea calităţii produselor,
dus l,a mărirea indicelui de utilizare citorilor condiţii cît mai bune pen­ cele mai indicate măsuri pentru în­ îndrumate de organizaţiile de bază, festă încă lipsuri oare împiedică buna prin folosirea deplină a capacităţii
tru îndeplinirea sarcinilor de pro­ lăturarea lipsurilor şi desfăşurarea organizaţiile sindicale şi de U.Ţ.M. desfăşurare a producţiei. Aceste lip­ de producţie a utilajelor şi agregate­
a cuptorului şi deci la sporirea pro­ ducţie. normală a procesului de producţie. au trecut la analiza activităţii depuse suri iac ca unele utilaje şj agregate lor existente, a extinderii experienţei
de membrii lor în procesul de produc- să fie încă prost întreţinute, şă mai pozitive în muncă şi a ridicării gra­
ducţiei de oţel. O atenţie deosebită au dat orga­ Organizaţiile de bază, trecînd Ia ţie şi la luarea de măsuri împotriva existe deficienţe tehniep-oeganizato- dului de calificare a muncitorilor.
nizaţiile de bază şi muncii inovato­ repartizarea raţională a comuniştilor rice care fac oa indicii de utilizare a
Tot aici s-a trecut la urmărirea în acelora oare frînau desfăşurarea în unor agregate să fie sub valoarea ^Organizaţiile de bază sînt chemate
rilor şi raţionalizatorilor, îndrumîn- în producţie, au făcut ca membrii de să lupte oa fiecare comunist să ajun­
du-i să studieze posibilităţile de per­ burţe condiţiujii a producţiei. In a-

eesţ fel au procedat organizaţiile ele celor planificaţi. gă să cunoască îndeaproape tehnica

fecţionare a procesului de producţie, partid să devină luptători de frunte bază de la cocserie, oţelărie şi turnă, Unele organizaţii 'de bază nu au a- nouă şi economia producţiei, să ştie

de mecanizarea muncii, antrenîndu-i pentru îndeplinirea planului de pro­ toria de tuburi. nalizat încă îndeplinirea planului sub să se orienteze în problemele eco­
în concursul de inovaţii din combinat ducţie, reuşind să mobilizeze masa In urma creşterii activităţii în pro­ toate aspectele lui, neglijînd calita­ nomice. Numai făcînd ca fieoare mem­
iniţiat de comitetul de întreprindere largă a muncitorilor şi să o conducă tea producţiei ceea ce fiace ca să mai bru de partid să cunoască mijloacele
şi cabinetul tehnic. Datorită acestui •la rezolvarea cu succes a sarcinilor ducţie a organizaţiilor de bază şi a existe încă -multe rebuturi în combi­ şi căile de sporire a productivităţii
fapt, numărul propunerilor de ino­
muncii politice desfăşurate de ele, nat, iar alte organizaţii de b’ază au muncii, scăderii preţului de cost şi
numărul muncitorilor, inginerilor şi neglijat analizarea efectului econo­ îmbunătăţirii calităţii produselor, ei
vaţii şi raţionalizări a ajuns în luna de producţie. tehnicienilor fruntaşi oare cer şă fie mic al condiţiilor în care se reali­ vor putea să mobilizeze şi să canali­

ianuarie la 52 din care s-au aplicat Problemele de care 'depin’de buna primiţi în rîn’durile candidaţilor de zează preţul "de cost şi nu ş-iau sezl- zeze. prin exemplul lor energia crea­

33 şi oare aduc combinatului o eco­ desfăşurare a activităţii secţiilor şi partid este în continuă creştere. sat că pfeţul "de cost al producţiei în toare a maselor spre îndeplinirea şi

nomie de peste 90^..(X)0 Ies sectoarelor, stau astăzi tot mai mult Adunările orga irizaţiilor c|<e; bază loc să scadă creşte şi că pierderile depăşirea sarcinilor "de plan,-