Page 28 - 1956-03
P. 28

Pag. 4                                                                                                       DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                      Hr. 571

Politica externă a Egiptului atacată cu furie                                                                                                      Sesiunea Scupşcinei Popuiare                  CRONICA EVENIMENTELOR
                                                                                                                                                       Federative a Iugoslaviei

        de cercurile oficiale occidentale                                                                                                            BELGRAD (Agerpres). — .Agen-                INTERNAŢIONALE
                                                                                                                                                   gia Tianiug transm ite: La 23 mar­

                                                                                                                                                   tie s-a deschis sesiunea Scupşcinei Săptămâna aceasta au reînceput la Lon­ sccial-economic© diferite, a iniţitaitivelon1

              — In S. U. A. se cere utilizarea unor puternice presiuni                                                                             Populare Federative a Iugoslaviei. In         dra lucrările subcocnitetailui O.N.U. pen­     de a soluţiona pe oailea tratativelor pro­
pentru a determina Egiptul să-şi alinieze politica la obiectivele occidentului —                                                                   şedinţa de dimineaţă cele două Ca­            tru dezarmare din care fac parte U.R.S.S.,     blemele internaţionale în suspensie.
                                                                                                                                                   mere urmează să stabilească ordinea           S.U.A., Anglia, Franţa şi Oanada. Activi­
                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, vizitia pe care N. A. Bulganin

   CAIRO (Agerpres). — Reafirmarea                Adoptînd un ton ameninţător, agen­            unii Sovietice, oare a ajutat în per­              de zi, iar în şedinţa de după-iamiază         tatea acestui subcomitet, menit să gă­         şi N. S. Hruişciov o vor face între 18 şi
în repetate rînduri a intenţiilor guver­       ţia Associated Press lasă la rîndul              manenţă Egiptul.                                   Milentie Popovici, membru în Consi­           sească soluţii practice în vederea reduce­     27 aprilie în Anglia a produs un interes
nului egiptean de a respecta cu stric­         său să se înţeleagă că dacă Egiptul                                                                 liul federativ executiv, va prezenta          rii înarmărilor şi interzicerii armelor a-     excepţional în întreaga opinie publică.
teţe principiile neutralităţii în rela­        va continua aceeaşi politică, s-ar pu­              Din relatările presei se poate trage            raportul asupra bugetului.                    toanică şi cu hidrogen, esite urmărită cu      Numeroasele scrisori sosite la ambasada
ţiile internaţionale a provocat un nou         tea „să piardă sprijinul financiar al            concluzia că cercurile occidentale ur­                                                           multă atenţie de qpinia publică inteima-       şi la reprezentanţa comercială a U.R.S.S.,
val de atacuri ale cercurilor oficiale         occidentului“.                                   măresc în prezent — pentru a con­                     In următoarele zile Scupşcina                                                             în Anglia exprimă ou căldură convinge­
occidentale împotriva politicii externe                                                         tracara creşterea influenţei politicii             Populară Federativă va examina                ţdonală.                                       rea că viitoarele tratative vor duce la
a Egiptului.                                      Principala obiecţie pe oare cercu­            ţărilor arabe independente — conti­                proiectul planului social — planul de           Toată lumea îşi aminteşte că la trecu­       îmbunătăţirea relaţiilor anglo-sovietice şi
                                               rile americane o aduc în prezent gu­             nuarea tacticii de subminare a uni­                dezvoltare generală şi bugetul federa­                                                       la întărirea păcii în întreaga lume. „Apro­
   In comentariile lor, unel,e agenţii de      vernului egiptean este că acest guvern           tăţii lumii arabe, de învrăjbire a po­             tiv pentru anul acesta precum,şi alte         tele discuţii în problema dezarmării, în       piata vizită a conducă lorilor sovietici în
presă şi ziare occidentale nu se dau           se opune acţiunii de „mediere“ preco­            poarelor arabe. Una din căi constă                 proiecte de lege.                             timp ce Uniunea Sovietică a făcut pro­         Anglia, a declarat şi primul ministrp
înlături de la injuriile cele miai groso­      nizată ca paravan al imixtiunii în               în ataoarea alianţei dintre Egipt, Si­                                                           puneri realiste menite să apropie !punctele    Eden în Camera Comunelor, va face po­
lane la !adresa guvernului egiptean.           Orientul Apropiat şi Mijlociu. In le­            ria şi Arabia Saudită şi încercările de             Veterani sovietici ai celui                  de vedere în scopul realizării unui acord,     sibilă desfăşurarea unor tratative serioa­
In numărul său din 20 martie, revista          gătură cu aceasta, unele cercuri po­             a o submina. Corespondenţii presei                                                               reprezentanţii puterilor occidentale au diat   se între reprezentanţii celor două ţări“,
americană „Time“ se arată nemulţu­             litice din Statele Unite cer utilizarea          străine din Washington arată că în                 de-al doilea război mondial                   înapoi, reibrăgînd propriile lor propuneri.    în cursul cărora se vor discuta „impor­
mită că conducătorii guvernului egip­          unor puternice presiuni pe linie eco­            S.U.A. se merge pe linia „de a face                                                              Condiţiile în care se reiau discuţiile asu­    tantele probleme care frământă lumea în
tean urmăresc „să inspire tuturor ţă­          nomică şi armată pentru a determina              din Irak pivotul politicii occidentale                     invitaţi în S.U.A.                    pra dezarmării îndreptăţesc un oarecare        momentul de faţă“.
rilor dezgust faţă de colonialism“. In         Egiptul să-şi alinieze politica la obiec­        în Orientul Apropiat“. Se ştie că Ira­                                                           optimism.
comentariul menţionat revista anată            tivele occidentului. Ele susţin că a lt­         kul este singura ţară arabă oare face                 MOSCOVA, (Agerpres). — TASS                                                                  De aăitfel, vizita pe care o face adtual-;
că „ţelul nemărturisit“ al acestei po­         fel guvernul Nasser „este definitiv              parte din pactul de la Bagdad. Toate               transm ite: Comitetul sovietic al par­           De un deosebit interes este poziţia gu­     mente în Anglia delegaţia de energetică-
litici este de ,.a izgoni pe occidentali       pierdut pentru lumea occidentală“.               celelalte ţări arabe au anunţat în re­             ticipanţilor la întîlnirea de pe Elba a       vernului francez, al Cărui reprezentant        eni sovietici condusă de G. M. MalenkoV*
din întreaga regiune“.-Revista ameri­                                                           petate rînduri în mod oficial că nu                primit din partea lui Joseph Polovski,        în subcomitet, Juăes Moch, a deriLanat         vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­
cană se ridică de asemenea împotriva             Ziarul ,,Le Monde“ reaminteşte re­                                                                secretarul organizaţiei „veteranii a-         înainte de a pleca la Londra că princi­        tri al U.R.S.S. şi ministru al Cemtlrişlelor
emisiunilor postului de radio Vocea            centele declaraţii ale premierului               vor adera la acest pact. Egiptul şi-a              merioani ai întîlnirii de pe Elba“,           piul fundamental al planului francez es­       Electrice, a arătat pe deplin foloasele
arabilor pe oar.e îl acuză că ar înfăţi­                                                                                                           invitaţia de a trimite în S.U.A. la 25        te „nici control fără dezarmare, nici de­      schimbului de experienţă pe plan inter­
şa „în mod eronat“ situaţia din Ori­           Nasser în oare acesta arăta că pri­              exprimat recent din nou îngrijorarea               aprilie 1956 un grup de veterani so­          zarmare fără control ci o dezarmare trep­      naţional şi contribuţia uriaşă a acestor
entul Mijlociu.                                                                                                                                    vietici ai celui de-al doilea război          tată care să poată fi controlată în con­       contacte internaţionale la înlăturarea
                                               mejdia pentru Egipt vine din partea              faţă de implicaţiile acestui pact agre­            mondial, pentru a lua parte la întru­         diţiile actuale“, şi şi-a exprimat părerea     prejudecăţilor, la o mai bună cunoaştere
                                                                                                                                                   nirea organizată cu prilejul celei de         că „punctele de vedere s-au apropiat în­       !reciprocă, şi, implicit, la o mai bună
                                               puterilor coloniale, nu din partea Uni-          siv de inspiraţie occidentală.                     a 11-a !anivesări !a întîlnirii trupelor      tr-o oarecare măsură“.                         înţelegere.
                                                                                                                                                   sovietice şi americane pe fluviul Elba.
        Intr-un articol apărut în „New York Herald Tribune“                                                                                        Comitetul sovietic al participanţilor           In ce priveşte poziţia Angliei, premie­
                                                                                                                                                                                                 rul britanic Eden a declarat, după dis­

Lippman se pronunfă pentru revizuirea politicii S. U. Â.                                                                                           la întîlnirea de pe Elba a acceptat in­       cuţiile pe ciare le-a avut acum două săp­        S-a anunţat de asemenea că primul
  în domeniul acordării de flajutor pentru străinătate“                                                                                            vitaţia şi a !adresat veteranilor ame­        tămâni ou primul ministru francez Mollefe,     ministru al Suediei, Erlander, va sosi şi
                                                                                                                                                   ricani o scrisoare în care le mulţu­          că cele două guverne au căzut de acord         el zilele acestea în U.R.S.S. pentru o vi­

    NEW YjPRK ^Agerpres). — Obser­                                                                                                                 meşte cordial pentru invitaţie.               în problema dezarmării. Intr-adevăr, du­        zită similară ou aceea făcută recent de
vatorul ziarului „New York Herald                                                                                                                                                                                                                colegii lui din Norvegia şi Danemarca.
Tribune“, Lippman, se pronunţă pen­            slăbire a interesului faţă de apărarea ca de nord situaţia este cu totul alta.                                                                    pă Cum relatează agenţia Reufer, la se­         Cele mai largi cercuri din ţările scandi­
tru revizuirea politicii S.U.A, în do­                                                                                                                                                                                                           nave — şi îndeosebi din Norvegia şi Da­
meniul acordării de „ajutor pentru             militară. Acest lucru se vede limpede Ţările din aceste regiuni nu depind                                                                         siunea subcomitetului a fost propus un          nemarca, membre ale blocului atlantic —
străinătate“, motivînd aceasta prin                                                                                                                                                                                                              salută cu satisfacţie tendinţa de a se pune
faptul că s-au produs mari schimbă­            în Germania, Franţa şi Japonia şi de noi, de aceea ele au în prezent un                                                                           plan franco-britanic de dezarmare, în           capăt orientării unilaterale a politicii
ri în întreaga lume de 'cînd Statele                                                                                                                                                                                                             acestor ţări, orientare care nu a adus de­
 Unite .şi-au elaborat pentru prima            simptomele unor astfel de tendinţe se            alt furnizor de capital şi de ajutor                   MOSCOVA. — Pe lingă Ministerul              legătură cu care reprezentanţii S.U.A. au     cât prejudicii popoarelor scandinave.
oară, sub forma planului Marshall,             manifestă chiar şi în Marea Brita-               tehnic. Transformarea Uniunii Sovie­                Culturii al U.R.S.S. a fost creat un          făcut însă numeroase rezerve. Agenţia
politica lor de după război „de ajuto­         nie“,                                            tice într-un rival constituie unul din              consiliu artistic pentru teatru din           americană United Press menţiona chiar            Necesitatea de a se stabili relaţii nor­
rare a străinătăţii“,                                                                           cele mai de seamă fenomene istorice                 care fac parte reprezentanţi de frunte        posibilitatea oa S.U.A. să propună un          male între toate statele, indiferent de
                                                  Intrucît au apărut diferite forme de           !ale vremurilor noastre. Ea schimbă în             ai culturii sovietice. Consiliul va a-         „proiect separat“ oare ar urma să cu­         orânduirea lor economică şi perspectivele
   Lippman scrie:                              „neutralism militar“, continuă Lipp­             mod radical poziţia Statelor Unite şi               corda sprijin teatrelor în direcţia cre­      prindă „!propuneri specifice americane“.       ciare există acum pentru aceasta, aru fost
   „Am ajipns la sfîrşitul acelei peri­        man, pare aproape neîndoielnic că                a aliaţilor lor europeni şi sporeşte în­            ării unor opere dramatice şi muzicale          Se subliniază cU privire la poziţia S.U.A.   exprimate şi în telegramele schimbate de
oade cînd lumea necomunistă a dorit            „accentul pe care îl punem pe ajutorul           tr-o măsură colosală forţa popoarelor               noi şi a ridicării nivelului ideologic        în problema dezarmării că, deşi în scri­      K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului
siau a fost nevoită să aştepte !ajutor e-      militar ar trebui slăbit. Sumele alo­            care odinioară constituiau o parte a                şi artistic al acestora. El va analiza        soarea sa către N. A. Butganin preşedin­       Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi Gelal
conomic, exclusiv din partea Wa­               cate pentru ajutorarea străinătăţii,             fostelor imperii europene.                                                                        tele Eisenhower se referea la „oportu­         Rayar, preşedintele Republicii Turce, cu
shingtonului. Ne aflăm în prezent în-          prezentate de guvern Congresului nu                                                                  principalele probleme ale artei dra­           nitatea de a pune sub control amenin­         prilejul împlinirii a 35 de ani de la sem­
tr-o perioadă cînd toate ţările care           indică o astfel de slăbire a ajuto­                 Este necesar ca politica noastră de              matice sovietice, calitatea repertoriu­       ţarea nucleară“, în numeroasele declaraţii     narea tratatului sovieţo-turc de prietenie
                                               rului militar“.                                  ajutorare a străinătăţii şi în fond în­             lui şi a interpretării.                        făcute de oficialităţile americane în         şi frăţie precum şi în telegramele schim­
primesc ajutor din partea noastră                                                               treaga noastră politică externă să fie                                                            preajma reluării lucrărilor subcomitetu­       bate de V. M. Molotov, ministrul Afaceri­
                                                  „Transformarea Uniunii Sovietice              adaptată la situaţia de care nimeni                    BELGRAD. — Agenţia Iugopress               lui s-a exprimat d a r dorinţa de a im­        lor Externe al U.R.S.S., şi Max Petit-
consideră că avem un rival în Uni­             într-o forţă economică pe arena inter­           n-a ţinut seama atunci cînd, cu apro­               anunţă că la 26 martie vor începe              pune un plan de ,^dezarmare“ oare să         pierre, şeful Departamentului Politic al
unea Sovietică..,                              naţională, continuă Lippman, va ne­                                                                  Ia Belgrad tratative economice între          prevadă pentru un început doar institu­       Consiliului Federal al Elveţiei.
                                               cesita mari schimbări în concepţiile             ximativ opt ani în urmă, a fost pen­                Iugoslavia şi Grecia. Ţelul acestor            irea unui control. Se pune însă problema
   Impasul militar actual exercită o           noastre asupra ajutorului pentru stră­                                                               tratative este încheierea unui acord          Ce anume să se controleze : dezarmarea           In cele mai importante ţări din Asia,
mare influenţă asupra întregului sis­          inătate. Noi am considerat acest ia-             tru prima oară elaborat programul                   cu privire la schimbul de mărfuri pe          sau înarmarea. In această privinţă pro­        politica bazată pe principiul egalităţii în
                                                                                                                                                                                                  motorii americani ai acestor proiecte nu       drepturi a tuturor popoarelor, fie ele
tem de ajutor militar, care, fireşte,          jutor drept principala contribuţie la            postbelic de ajutorare a străinătăţii.              anul 1956 şi discutarea modalităţilor         au mai spus nimic.                             mari sau mici, politică bazată pe prin­
are o importanţă precumpănitoare în            întărirea forţei aliaţilor noştri, con­                                                              de extindere continuă a colaborării                                                         cipiile coexistenţei paşnice, a cîştigat a-
programul nostru. In toate ţările care         tribuţie oare să ajute la preîntîmpina-          Tocmai această răscoală împotriva                  economice şi tehnice dintre cele două             In ce priveşte poziţia Uniunii Sovietice,   deziunea maselor largi. Poziţiile Colo­
                                               rea inflaţiei şi falimentului economic,                                                              ţări.                                         ea este clară : încetarea cursei înarmări­    nialismului au fost puternic zdruncinate
nu ¦au arme nucleare şi mijloace de            care, în caz contrar, ar putea fi folo­          Occidentului, care devine iminentă,                                                               lor şi interzicerea armei atomice şi cu hi­   în aceste ţări, cât şi în alte părţi ale
                                               site de către comunişti. In genere vor­                                                                GENEVA. — După cum anunţă                   drogen. Uniunea Sovietică este de acord       lumii. In Africa de Nord, popoarele Ma­
apărare sau mijloace .pentru.o..contra-        bind, această concepţie mai este vala­           este menţinută în prezent de o mare                                                               pe de altă parte ca pînă la realizarea        rocului şi Tunisiei au obţinut succese
lovitură împotriva armei-nucleare, se          bilă în ţări care depind în întregime                                                               ziarele elveţiene, autorităţile din can­       unei înţelegeri asupra problemelor princi­    importante pe calea independenţei naţio­
                                                                                                putere — Uniunea Sovietică. Noi tre­               tonul şi oraşul Geneva au acceptat             pale ale dezarmării să se treacă la unele     nale. In Algeria, guvernul francez a
constată o tendinţă accentuată de              de Statele Unite — în Coreea de sud,                                                                invitaţia Sovietului orăşenesc de de­          xnjăisuri parţiale în acest domeniu, a căror  promis că, pe baza împutemieiriloir spe­
                                               Formoza şi în Vietnamul de sud. Dar              buie să adaptăm ajutorul nostru pen­               putaţi ai oamenilor muncii din Mos­           , apltaare ar uşura realizarea unei înţeie-    ciale acordate de Adunarea Naţională, va
         La Buenos Âires                       în India şi în celelalte ţări din Asia                                                              cova de a vizita Moscova la începu­           igetri în legătură cu alte probleme com­       acţiona şi în interesul poporului algerian
                                               de sud, în Orientul Mijlociu şi în Afri-         tru străinătate la aceste condiţii de              tul lunii mai a.c. Delegaţia va fi             plexe ale dezarmării.                         şi al c'elui francez.
     8000 de muncitori                                                                                                                             condusă de E. de Senarclens, pre­             I Progresul pe această cale depinde acum
     au declarat grevă                                                                          rivalitate care înseamnă între altele              şedintele Consiliului de Stat al Ge­           de măsura în care delegaţiile Franţei şi        In Cipru, guvernul britanic încearcă
                                                                                                                                                   nevei (guvernul cantonului).                  Angliei vor persevera în punctul lor de
   BUENOS AIRES, (Agerpreş). —                                                                  c,ă noi nu vom putea complecta inves­                                                            vedere şi vor respinge orice încercare de      să înăbulşe lupta pentru eliberarea naţio­
  Agenţia France Press anunţă că                                                                                                                      DELHI. — Agenţia Associated                a se zădărnici realizarea unui adord. O        nală a populaţiei acestei insule prin mă­
8.000 de docheri şi muncitori de la                                                             tiţiile noastre cu numeroase condiţii              Press relatează că un avion bimotor.          astfel de poziţie este cerubă ou insisten­
şantierele navale din Buenos Aires au                                                                                                              de tipul american „Dakota“, aparţi«!          ţă de popoare. In Franţa, în Danaida, în       suri de forţă, în dorinţa de a-şi păstra
declarat grevă la 22 martie. Greva,                                                             cu caracter militar şi politic“.-                                                                Japonia şi numeroase alte ţări ale lumii
care a paralizat întreaga activitate                                                                                                               nînd liniei de transporturi aeriene iri<      S-au făcut auzite voci răspicate în favoa­     această „ultimă bază în Orientul Mijlo­
a portului, a fost declarată pentru 24            Adunarea Naţională franceză a acordat                                                            diene şi avînd pe bord 21 de persoa*'         rea unei înţelegeri în problema dezarmă­
ore, ca avertisment în urma conce­             guvernului împuterniciri pentru înfăptuirea                                                         ne, s-a prăbuşit miercuri în regiunea                                                        ciu“, după cum a fost numit Ciprul de
dierii a 100 de muncitori şi în urma                                                                                                               de nord-est a Indiei.
refuzului întreprinderilor de a ma­              unor reforme în teritoriile de peste mări                                                                                                                                                      presa britanică.
jora salariile.                                                                                                                                       CAIRO. — La Cairo a fost semnat
   Guvernul !a dispus masarea de im­              PARIS, (Agerpres)'. — Postul de                  Proiectul de lege prevede, printre              un acord afgano-egiptean cu privire1                                                           In lumea întreagă lupta pentru indepen­
portante forţe poliţieneşti şi unităţi         radio Londra anunţă că în noaptea de             altele, acordarea dreptului de vot tu­             Ia colaborarea culturală care prevede
militare în jurul portului*                    22 martie Adunarea Naţională fran­               turor locuitorilor din teritoriile de                                                                                                           denţă şi pace, pentru o viaţă mai bună,
                                               ceză a aprobat cu o mare majorita­               peste mări, inclusiv femeilor; crearea             lărgirea relaţiilor culturale între cele
                                               te de voturi proiectul de lege prin              unei singure categorii de !alegători               două ţări.                                                                                   ia amploare şi de această luptă trebuie să
                                               care se acordă guvernului împuterni­             în Africa Ecuatorială Franceză, Ca­
                                                                                                                                                                                                                                                ţină seamă chiar şi acei care au încer­
                                               ciri pentru a înfăptui pe biază de de- merun şi Madagascar ; lărgirea îm­ PEKIN. — După cum anunţă zia­ rii, înţelegere care să asigure un viitor
                                               cr,ete o serie de reforme în terito­ puternicirilor !acordate organelor elec­ rele din Singapore, în cadrul „Săp- paşnic omenirii.                                                               cat sau mai încearcă încă să o ignoreze.
                                                                                                torale locale; înfăptuirea unor re­ tămînii mişcării pentru independenţa                           însufleţite de aceeaşi dorinţă de a ve­
                                               riile de peste mări ale Franţei (res-            forme administrative pentru ia da Singaporelui“, cererea privind acor­                           dea asigurată pacea în lume, popoarele
                                               peotiv în coloniile şi protectoratele            populaţiei locale posibilităţi mai darea independenţei acestei colonii                           din toate ţările au salutat iniţiativele

                                               franceze din Africa Neagră, Madagas­ mari de a participa la organele !admi­ britanice a fost semnată de peste luate în ultima vreme în vederea norma­

                                               car, Noua Caledonie şi Oceania).                 nistrative.                                        100.000 de persoane.             . 1 lizării relaţiilor dintre state ou orînduiri

        NOUL ÎN ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICA                                                                                                                 de constructorii de maşini, de metalur=       excelentă care se menţine timp îndelun­        gine şî alte impurităţi dăunătoare. Şi în
                                                                                                                                                   gişti, de constructori. Ultrasunetul s-a do­  gat. Acţiunea ultrasunetului asupra lichi­     acest domeniu, în ajutorul omului vine ace­
        Atenţie, lucrează ultrasunetul!                                                                                                            vedit a fi cel mai vigilent şi sever con­     delor este folosită în diferite ramuri ale     laşi lucrător universal — ultrasunetul. Un
                                                                                                                                                   trolor. In numeroase ramuri ale tehnicii      producţiei. Cu ajutorul Iui se micşorează      dispozitiv special, aşa-numita sirenă ultra'-
                                                           de prof, L. ROSENBERG                   Pînă la ce.l de-al doilea război mondial,       el a înlăturat aparatul Roentgen, volumi­     de opt ori timpul necesar tăbăcirii piei­      sonică, depune în nişte rezervoare speciale
                                                                                                ultrasunetul era însă folosit relativ în mi­       nos şi costisitor.                            lor, se accelerează simţitor impregnarea       particulele nearse de combustibil, praful şî
                                               practică. Oamenii nu ştiau încă cum să-l         că măsură. Abia în ultimii ani, cînd au                                                          ţesăturilor în producţia de cabluri.           alte impurităţi.
                                               folosească, şî nici aparatele nu erau per­       fost construite noi şi puternice aparate pen­           Ultrasunetul prelucrează
        Ce este ultrasunetul                   fecţionate.                                      tru obţinerea ultrasunetului, sfera lui de                                                         Ultrasunetul este o admirabilă spălăto­        Intr-unui din cabinetele Institutului de
                                                                                                acţiune s-a extins nemăsurat de mult. In                            materiale                     reasă. S-a făcut următoarea experienţă. O     stat de fizioterapie din Moscova a fost ins­
    In urmă cu un deceniu ar fi părut ciu­        In 1912, uriaşul transoceanic „Titanic"       prezent există instalaţii emiţătoare de                                                          bucată de stofă a fost fiartă într-o solu­     talat un aparat special ultrasonic. Sora me­
 dată afirmaţia1 că sunetul taie metalele,      s-a ciocnit de un aisberg în largul oceanului.  ultrasunete de o intensitate neobişnuită,            Există materiale în care se pot face cu     ţie de săpun şi sodă timp de trei ore. O       dicală mînuîeşte uşor un mic cilindru me­
 spală rufele, tratează cariile dentare. Şi    Vestea acestei catastrofe a făcut înconju­       egală cu cea a sunetului care s-ar forma           uşurinţă găuri. Burghiul intră cu uşu­        altă bucată din aceeaşi stofă, muiată în       talic pc corpul pacientului. Iradierea cu ul­
  totuşi, toate aoestea au devenit realitate.  rul lumii. In numeroase laboratoare şi in­       dacă 1.000.000 de oameni ar ţipa toţi deo­         rinţă în lemn, babit, fontă. Totuşi este a-   aceeaşi soluţie, a fost iradiată cu ultra­     trasunet împiedică dezvoltarea proceselor
 Oamenii de ştiinţă au învăţat să folosea­     stitute s-a început căutarea unui aparat         dată I                                             proape imposibil să se execute găuri în       sunet. Cînd după zece minute a fost scoa­
 scă în mod cu totul surprinzător proprie­     care să poată avertiza din timp pe mari­                                                            sticlă, porţelan sau în plăcile de cera­      să, aceasta era mai albă şî mai curată de-     inflamatorii, calmează durerile provocate de
tăţile vibraţiilor ultrasonore.                nari de diferite primejdii. In ajutorul lor         Şi acum cîte ceva despre unele procedee         mică. In acestea se formează fisuri şi alte   cît prima bucată de stofă. S-a şi început
                                               a venit ultrasunetul.                            de folosire a ultrasunetului.                      defecte. Este însă suficient să se folosea­   construirea de maşini de spălat.               radiculită, nevralgii şî de alte boli.
   Prefixul „ultra“ înseamnă în limba la­                                                                                                          scă un aparat ultrasonic pentru ca şi cele
 tină „supra”. Aşadar, cuvîntul „ultrasu­         Oamenii de ştiinţă au folosit proprieta­               Un controlor sever                        mai „încăpăţînate” materiale să devină          Proprietatea ultrasunetelor de a acţiona     Ultrasunetul poate fi folosit şî pentru
 net“ înseamnă „suprasunet“.                   tea pe care o au sunetele de a se reflecta                                                          docile. Cu ajutorul ultrasunetului, în sti­   asupra lichidelor este folosită pe scară
                                               atunci cînd se lovesc în drumul lor de un          Una din proprietăţile cele mai remar­            clă, cuarţ şi ceramică se pot da nu numai     largă şi în industria radiotehnică. Pînă       sterilizare, el distruge diferitele microorga­
   Se ştie că sunetul se formează din osci­    obstacol. Această proprietate este bine cu­      cabile ale ultrasunetului este capacitatea         găuri rotunde, ci şi de diferite alte forme:  nu de mult, la- fabricile de lămpi de radio
laţiile aerului. Auzul omului nu poate însă    noscută din exemplul ecoului obişnuit. Au        sa de a pătrunde în corpurile solide: me­          romboidale, poligonale sau în formă de        se acumula un mare număr de mici tu­           nisme. Ultrasunetul distruge atît de rapid
nici pe departe să perceapă toate sunetele.    fost construite • dispozitive speciale care      tale, aliaje, obiecte clin ceramică. Această pro­  ster. In prezent, cu ultrasunetul se taie     buri catodice care nu puteau în nici un
Noi auzim numai acele sunete a căror           emiteau în sensul mersului unei nave unde        prietate este folosită în prezent pe scară         chiar şi aliaje supradure.                    fel fi curăţite repede de Impurităţi şi de     învelişurile microbilor, încît materiile pe
 frecvenţă variază 40 şi 15.000 de oscilaţii   sonore imperceptibile auzului. Intîlnind în      largă dcfecioscopia ultrasonîcă.                                                                 particule infime. Au fost încercate nume­
pe secundă. Dacă frecvenţa oscilaţiilor este   drumul lor un aisberg sau o navă, undele                                                              Ultrasunetul şî-a găsit folosirea şî în     roase procedee, dar rezultatele nu au fost     care le conţin aceste învelişuri pot fi apoi
mai mare, urechea nu ie mai percepe.           Se reflectau. Undele reflectate erau perce­         Cu ajutorul unor aparate speciale, oa­          alte domenii ale metalurgiei prelucrătoare.   satisfăcătoare. Tuburile au fost spălate cu
                                               pute instantaneu de. aparate sensibile. Ma­      menii muncii din producţie pot pătrunde în         De pildă, aluminiul care în condiţii obiş­    un solvent organic fierbinte, au fost cură­    folosite la prepararea unor seruri şi vacJ
   Oscilaţiile mecanice de înaltă frecven­     rinarii dispuneau în sfîrşit de un mijloc        interiorul pieselor, pot afla dacă materialul      nuite se pretează greu la lipire, cu aju­     ţite cu o perie specială, totuşi dintr-un
ţă sau vibraţii, se numesc ultrasunet.         care să-î prevină de pericole în timpul          nu conţine defecte. Ultrasunetul detectează        torul ultrasunetului se lipeşte cu uşurinţă.  mare număr de tuburi nu s-a reuşit să          cinuri.
                                               nopţii sau pe timp de ceaţă.                     cu uşurinţă fisurile, suflurile şi alte de­        In contact cu aerul, el se acoperă cu o       se extragă impuriiăţiie.
   Se ştie că animalele şi mai ales cîinii,                                                     fecte.                                             peliculă care nu se îmbină cu aliajul de                                                     Medicii încearcă să folosească proprieta­
avînd auzul mult mai fin, pot percepe             Dacă undele sonore se reflectă atunci                                                            lipit. Ultrasunetul rupe cu uşurinţă acea­       Isteţul şi mereu prezentul ultrasunet „se
ultrasunete, inaccesibile urechii omului. A-   cînd se lovesc de un munte de gheaţă,              Cu ajutorul ultrasunetului, tabla de oţel        stă peliculă de pe aluminiu, permiţînd ast­   infiltrează“ în părţile cele mai inaccesibile  tea îndeobşte cunoscută a ultrasunetului
ceastă proprietate o folosesc adeseori dre­    ele se vor reflecta la fel de bine şt de fun­    sau pereţii de beton pot fi uşor „exploraţi“.      fel lipirea pieselor. In acelaşi fel, ultra­  ale pieselor şi acţionează neobservat, ac-     de a se reflecta atunci cînd întîlneşte în
sorii, cînd fac clinilor diferite semne mas­   dul mărit. Viteza propagării sunetului în        Cuvîntul a explora nu a fost folosit la în-        sunetul ajută la lipirea şî cositorfrea oţe­  tivînd lichidul care spală tuburile cato­      calea sa un obiect, la construirea unei in­
cate de ultrasunete.                           apă este cunoscută. Cunoscînd exact tim­         tîmplare. Fapt este că undele ultrasonore,         lului inoxidabil, a wolframului şi a altor    dice.                                          stalaţii ultrasonîce portative care va ajuta
                                               pul fn care sunetul parcurge distanţa de         la1 fel ca şî razele luminii pot fi concen­        metale care în condiţiile obişnuite se pre­                                                  orbilor să se orienteze pe stradă, fără să
   Ultrasunetul posedă o proprietate foarte    Ia navă pînă în fundul mărîî şî invers, se       trate într-un fascicol subţire, cu alte cu­        tează greu la aceste operaţii.                   Ultrasunetul lucrează pentru 15-20 de       se împiedice de diferite obstacole.
preţioasă, el pătrunde cu uşurinţă în gaze,    poate calcula rapid şî exact adîncîmea mă­       vinte,. ele focalizează. Omul de ştiinţă                                                         oameni, dar mult mai curat şi cu mai
lichide, corpuri solide şi se propagă liber    rii. Pe acest principiu a fost construită        sovietic, prof. S. I. Sokolov, a conceput un                Stăpînul lichidelor                  multă minuţiozitate. La fiecare şase mi­       An de an gîndirea inventivă a omului
prin ele. De această particularitate s-au fo­  sonda-ecou ultrasonîcă. înainte, pentru a        aparat absolut nou, care permite nu nu­                                                          nute, din baie se şcot 900 de piese foarte
losit oamenii de ştiinţă şi inginerii, care    măsura adîncîmea oceanului se utilizau           mai să se descopere un defect, ci să se şi           Oricare elev ştie că este aproape impo­     bine curăţite. Aceasta a permis să se „cure­   pătrunde tot mai adînc în tainele naturii.
utilizează pe scară largă undele ultra-        sonde obişnuite, ceea ce implica mari efor­      vadă contururile acestuia. In prezent, multe       sibilă dizolvarea mercurului' în a p ă ; el   ţe“ mormane de piese pline de impurităţi.
sonore.                                        turi şî nu ducea întotdeauna Ia rezultatele      materiale au devenit pentru noi translu­           se încheagă în picături. ¦Aceiaşi lucru se    Un procentaj de OOO'/o din tuburile rebúta­    In zilele noastre, tehnica progresează cu
                                               scontate. Acum, cu ajutorul sondel-ecou se       cide. Controlorul poate vedea astfel ca prin-      poate spune despre ulei, care nu se ames­     te au fost repuse în fabricaţie.
             Puţină istorie                    poate afla în cîfeva secunde - adîncîmea         fr-o sticlă fisura care s-a format în me­          tecă cu apa. Este însă suficient ca lichi­                                                   paşi uriaşi. In ultimii ani, omul a pus în
                                               oricărui Ioc. din ocean.                         tal.                                               dul să fie iradiat cu ultrasunet, pentru            Un aliat al sanitarilor
  încă în secolul trecut, ştiinţa cunoştea                                                                                                         ca mercurul sau grăsimea să se dividă în                                                     slujba sa energia atomică, a reuşit să fo­
existenţa unor sunete Imperceptibile. Cu ¦a-                                                      Defectoscoapele ultrasonîce sînt folosite        particule minuscule. Se obţine o emulsie                     şi medicilor
jutorul unor aparate speciale, oamenii de                                                                                                                                                                                                       losească calităţile remarcabile ale semicon-
ştiinţă le-au rpprodus pe cale artificială                                                                                                                                                          Ştim cît este de important ca aerul pe
în laboratoarele lor. Dar pe vremea aceea                                                                                                                                                        care-1 respirăm să fie ferit de fum, funin­    ductorilor, a construit cele mai complicate
ultrasunetul nu-şî găsise o întrebuinţare
                                                                                                                                                                                                                                                maşini de calculat. Printre lucrările cele

                                                                                                                                                                                                                                                mai remarcabile, un loc însemnat îl ocupă

                                                                                                                                                                                                                                                cercetările în domeniul ultrasunetului.

                                                                                                                                                                                                                                                In prezent, oamenii de ştiinţă, în cola­

                                                                                                                                                                                                                                                borare cu inginerii, elaborează noi tipuri

                                                                                                                                                                                                                                                de generatoare, -oferind mari avantaje ecos

                                                                                                                                                                                                                                                nomice — surse de vibraţii electrosonore

                                                                                                                                                                                                                                                puternice şt ieftine.

                                                                                                                                                                                                                                                                       (Agerpres)

        Redacţia şi Adm. ziarului sfr, 6 Mariie, nr. 9. Telefon : • 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 2361320 din 6 noiembrie 1949 —Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32