Page 29 - 1956-03

/ DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI IN ACEST NUMĂR: LA POST, ZI ŞI NOAPTE ;j--------------

4 pagini 20 bani — Sesiuni ale sfaturilor populare

(pag. 2-a)

— Mai mult sprijin colectivului minei

Teliuc pentru sporireaproducţiei de

minereu ! (pag. 3-a)

— Comunicatul final asupra conferin­

ţei internaţionale în legătură cu

organizarea „Institutului unificat

de cercetări nucleare” (pag. 4-a)

— Explozie în soare (pag. 4-a)

Campania agricolă de primăvară C O M U N IC A T

- sarcină de mare răspundere In zilele de 23-25 martie a.c, a avut loc plenara lărgită a C.C. al 8
P.M.R., cu următoarea ordine de z l :

1. Raportul delegaţiei P.M.R. cu privire Ia lucrările Congresului al

Ne aflăm la începutul unei campa­ te această dată face să scadă pro­ XX-îea al P.C.U.S. (raportor tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej). 8
nii de o însemnătate deosebită — ducţia la ha cu un procent. 8
campania lucrărilor de primăvară. 2. Raportul cu privire la Bugetul R.P.R. pe anul 1956 (raportor tov. 8
Se poate spune pe drept cuvînt că Documentele celui de-al H-lea
de executarea la timp a acestor lu­ Congres pun în faţa oamenilor mun­ Manea Mănescu). i Asigurarea unei bune circulaţii pe calea ferată, este o sarcină de i
crări, atîrnă soarta recoltei din anul cii din agricultură nu numai sarcina
în curs. Numai în cazul cînd însă- măririi producţiei Ia ha, ci şi sarcina Plenara a adoptat hotărîri cofe spunzătoare. ; mare răspundere a impiegaţilor de mişcare. Aceasta a fost pe deplin în- ?
mînţările se execută în epocile op­ reducerii cheltuielilor de producţie pe
time şi la un înalt nivel agrotehnic, unitatea de produs. Această înseam­ ţeleasă de comunistul Gheorghiu Octavian de la staţia C.F.R. Orăştie, |
numai dacă culturile sînt bine îngri­ nă că trebuie avută în vedere creşte­
jite din primele zile ale primăverii şi rea productivităţii muncii în agri­ i care munceşte cu multă abnegaţie şi devotament. Pentru munca sa el a i
cultură. In scopul realizării acestei
In raionul llia 'T T 'p n n r < fost de curînd distins cu insigna „Pentru merit c e f e r i s t 8
s-au însămînţat peste 100 ha
L Pentru cea mai bună ] In clişeu: impiegatul Gheorghiu Octavian dînd „cale liberă" unui 8
Timpul frumos din ultimele zile, ia
l nou tren. jf

i corespondenţă“ J oooooooooooooooooooooooooooooooooooo Doo®eoooo®ocxjoooooooooooooooooooooocx)cx30ocx)cx30ooocooooooocx)ooooQooooooo«>ocjpoaw

pînă la recoltare, ne putem aştepta sarcini, mecanizatorii au datoria de diat posibilitate colectiviştilor şi ţă­ [_ In scopul îmbunătăţirii calităţii j Siderurgiştii hunedoreni obţin noi succese
a folosi tractoarele la maximum de ranilor muncitori din raionul Iliia, să I- corespondenţelor şi a cuprinderii j
la o recoltă îmbelşugată.

Lucrările agricole ce se cer a îl capacitate, prin cuplarea mai multor însămînţeze suprafeţe însemnate cu celor mai variate teme din viaţa ^ Iniţiativă care a prins viaţă noarelor. Fiind aprovizionaţi la timp
executate în această primăvară, sînt agregate la un tractor. Un mijloc de cereale de primăvară. Astfel, colecti­ cu lingouri de oţel, cele 3 schimburi
multe şl toate trebuie făcute într-un ridicare a productivităţii muncii îl viştii din comuna llia au însămînţat ^ şi activitatea oamenilor muncii din Iniţiativa pornită la oţelăria Sie- de laminoriştii conduse de maiştrii co­
termen scurt. Au mai rămas de arat constituie aplicarea pe scară largă a 3,30 ha cu orz şi 0,10 ha cu ceapă mens-Martin a Combinatului siderur­ munişti Andrăşescu Gheorghe, Con­
din toamnă suprafeţe însemnate care metodei graficului orar, metodă care şi dau bătălia pentru a termina în­ L regiune, redacţia ziarului nostru, ¦) gic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune­ stantin Petru şi Trifu Iosif, au făcut
trebuie arate de îndată ce se zvîntă în S.M.T.-urile din regiunea noastră, tr-un timp cît se poate de scurt însă­ doara, de a da fiecare schimb în a-
terenul, mai sînt de transportat în este prea puţin aplicată. Mecaniza­ mînţarea ovăzului. Pînă în prezent ( organizează un concurs pe tem a: ) cest an cîte 600 şarje rapide, a dat ca laminorul să producă mai mult.
torii trebuie să lupte pentru a evita pe raza raionului, s-au însămînţat rezultate îmbucurătoare pînă în pre­ Prin exploatarea la maximum a agre­
multe locuri cantităţi însemnate de defecţiunile pe brazdă, opririle inu­ peste 100 hectare. In frunte se situ­ L ,,Pentru cea mai bună corei- J zent. Schimbul maistrului Josan Go- gatelor, laminoriştii şi-au depăşit cu
gunoi la cîmp, avem de însămînţat tile, deplasările în gol, risipa de com­ ează comuna Hărău cu peste 30 ha gu, care a pornit această iniţiativă, 8.8 la sută sarcinile de plan.
cu diferite culturi de primăvară su­ ^ pomdenţă”. concurs pot participa 1-j
La acest

l toţi corespondenţii ziarului nostru, ¦)

[. activişti, cititori de orice profesie, ]

i. indiferent dacă au mal scris sau nu 1

prafeţe însemnate de teren. La toate bustibil şi piese de schimb şi pentru însămînţate şi comuna Certej cu coa. f. pînă în prezent ziarului. Articolele 1 a elaborat numai în perioada 1-26 Fruntaşi în îndeplinirea sarcini­
acestea se adaugă şi lucrările de în­ asigurarea unor lucrări de calitate. 15 ha.
treţinerea culturilor de toamnă, lu­ Realizarea unui volum cît mai mare De menţionat este faptul că şi în ^ scrise vor trebui să conţină date -j martie, 72 şarje rapide. In aceeaşi lor trimestriale
crările în vii şi în livezile de pomi, de economii trebuie privită de fiecare
statele de munte cum s în t: Vorţa, Vis- ţ ^exacte şi riguros verificate. -j perioadă de timp, schimbul condus
oa şi Băgiara, au început lucrările
curăţirea păşunilor şi fîneţelor na­ mecanizator şi de către fiecare mun­ agricole, însămînţîndu-se peste 12 Concursul se desfăşura în ¦) de Munteanu Nicolae a elaborat 72 Cu toate că secţia mecanică a
ha cu grîu şi ovăz. Din Băgara, ţă­
turale, ferirea semănăturilor de inun­ citor din G.A.S. şi gospodăriile a- ranii muncitori Miclăuş Iosif, Bota aprilie — 1 august j şarje rapide, iar schimbul tineretu­ combinatului este considerată ca auxi­
Ioan şi Miclăuş Petru, au fost primii
daţii şi de îmbăltirea apei, etc. nexe ca o îndatorire patriotică, ca care au ieşit pe cîmp Ia arat şi însă­ lui 70 şarje rapide. liară, totuşi ea îşi aduce un aport
mînţat.
Timpul s-a încălzit devenind favo­ un fapt care duce nemijlocit la ridi­ Ce succese a asigurat această me­ deosebit în ce priveşte asigurarea pie­
rabil începerii arăturilor şi chiar în- carea salariului real, la creşterea ni­ ??? todă de elaborare rapidă a şarjelor, selor de schimb pentru buna funcţio­
sămînţărilor de primăvară. In gos­ velului de viaţă al celor ce muncesc. aplicată de oţelarii hunedoreni ? Răs­ nare a agregatelor principale. Colec­
podăriile colective din Sebeş, Daia, In atenţia S.M.T., a G.A.S. şi a gos­ Şi în comuna Cut din raionul Sebeş ^ Un premiu I a 600 lei, diferite 1 punsul îl vedem pe graficul de pro­ tivul de muncă al acestei secţii, avînd
au început lucrările agricole de pri­ ducţie : echipa prim-topitorului Bîrlea la îndemînă utilaje moderne a folosit
Apoldu de Jos şi altele din raionul podăriilor anexe nu este deajuns să măvară. Ţăranii muncitori Cîndescu l cărţi şl un stilou. •, Traiian şi-a depăşit sarcinile de plan, în muncă metode avansate de lucru.
Simion şi Lazăr Ioan au ieşit primii cu. 20,1 la sută, echipa condusă de De pildă, strungarii Morro Francisc
Sebeş, Pricaz, raionul Orăştie şi al­ stea numai realizarea sarcinilor de la arat şi semănat. t Două premii II a 350 lei, diferite -j oţelarul Garamanlis Teodor şi-a în­ şi Adăscăliţei Constantin, au aplicat
trecut sarcinile de plan cu 14,8 pro­ metodele Kolesov şi Bîkov-Bortkevici,'
tele, arăturile pentru însămînţările de plan pe campanie, sau realizarea DRAGOMIR GRIGORE [• cărţi şl un stilou. J cente. iar cea condusă de prim-topito- şi în perioada 1-26 martie, şi-au de­
primăvară au început îndată ce te­ producţiei la ha prevăzută în plan. IACOB DRAGOMIR rul Miculic Ioan şi-a depăşit pla­ păşit sarcinile planificate cu 167 şi
renul a permis. Pînă în ziua de 25 In atenţia lor trebuie să stea totodată BLAGA ECATERINA r Trei premii III a 250 lei, diferite j nul de producţie , cu 9,8 la sută. A- respectiv 50 la sută. Exemplul aces­
martie, în gospodăria colectivă din şi problema reducerii cheltuielilor de corespondenţi ceste rezultate au contribuit la depă­
Sebeş s-au arat 40 ha teren. Supra­ producţie pe unitatea de produs. şirea planului de producţie al secţiei tor fruntaşi ai secţiei a fost urmat
în Răhău se face oţelărie, cu 6,2 la sută de alţi muncitori, printre oare morti-
feţe însemnate au fost arate şi în Sarcina ridicării productivităţii zorul Maier Liviu, şi echipele de lă­
controlul iernării plantelor Succesele laminoriştilor cătuşi conduse de Neagu Petru şi
gospodăriile colective, din Daia, muncii se pune şi în faţa gospodării­ j- ţelor, a tratării celor mal actuale ¦] Zlătior Aron. Eforturile întregului
lor colective şi a întovărăşirilor agri­ In a doua jumătate a lunii martie l şi variate probleme. Nu pot parti• j Succesele oţelarilor în sporirea pro­ colectiv, au făcut ca secţia mecanică
Apoldu de Jos, etc. a.c., timpul a devenit prielnic înce­ [ cipa la concurs ziariştii de p rofe- 1 ducţiei de oţel, i-au ajutat mult pe să-şi realizeze planul de producţie
cole. Fiecare colectivist şi întovărăşit perii campaniei de primăvară. Una laminoriştii hunedoreni să îmbunătă­ pe primul trimestru, cu 9 zile înainte
Datoria agronomilor de Ia secţiile trebuie să înţeleagă, că cu cît se dintre principalele lucrări, este şi con­ r ......... .................j ţească indicii de exploatare a lami- de termen.
şi punctele agricole, este de a sta­ cheltuieşte mai puţină muncă pentru trolul asupra felului cum au iernat
bili momentul optim de începere a plantele. Această lucrare se efectue­ Becul electric luminează
însămînţărilor în fiecare comună şi producerea unui kg de cereale şl cu ază şi în comuna noastră. Rezultatul satul Căstău
de a îndruma gospodăriile colective, cît producţia la ha este mai mare, cu mediu al probelor oare au fost
întovărăşirile şi ţăranii individuali atît este mai mare şi venitul lor per­ luate din acelaşi grîu şi din mai mul­ Pe uliţele satului Căstău, forfota
să însămînţeze fiecare cultură în sonal. Unele gospodării colective, în- te terenuri, este de 400 fire ,la m.p.
ţelegînd acest lucru, au depus şi pînă ceea ce înseamnă că vegetaţia este
epoca optimă. acum o oarecare străduinţă pentru a normală. Ne interesează şi cîte fire încă nu amuţise. Pe ici, colo, se mai
Insămînţînd Ia timpul optim, gos­ de grîu şi de alte cereale au înghe­
podăria colectivă din Miercurea a reduce cheltuielile de producţie. Gos­ ţat în timpul iernii. Pentru aceasta, auzeau încă vocile celor oar,e se Creşte sectorul socialist în agricultură
ohţinut anul- trecut peste 4.000 kg podăria colectivă din Şibot, raionul am luat probe în lădiţe (cu pămînt întorceau de la căratul bălegarului,
aşa cum au fost în cîmp), pe oare
porumb la ha. Asemenea producţie Orăştie, de exemplu, însămînţînd şi le-am pus în condiţiile necesare de sau de la dezgropatul butucilor de
căldură şi lumină. In felul acesta, ne
a obţinut şi întovărăşirea agricolă prăşind mecanizat porumbul în anul putem da seama cîte fire îşi continuă vie. 1 Măsurile Comitetului tă peste 1000 de cereri cu o supra­
din Mintia care a însămînţat porum­ trecut, a reuşit să reducă mult chel­ vegetaţia şi cîte mor în urma înghe­ Bădălău Ioan, gospodar de frunte faţă de cca. 1000 hectare pentru în­
ţului. Luînd aceste probe ne putem fiinţarea de noi întovărăşiri. Sînt
bul la timpul optim şi în cuiburi ă- tuielile de producţie. Pentru cultiva­ da seama şi cum va fi recolta de intră grăbit cu carul pe poar­ regional de partid depuse de asemenea 102 cereri cu o
şezate în pătrat. Gospodăriile colec­ rea unui hectar de porumb de pe care grîu din acest an. Dacă probele nu ta ogrăzii. De departe încă, au < prind viaţă suprafaţă de 100 hectare teren pen­
tive din Ostrov, raionul Haţeg, Boz, a recoltat 3,500 kg boabe, a cheltuit dau rezultate bune, înseamnă că hol­ zise un cîntec. Apoi, cînd se apro­ tru înfiinţarea de noi gospodării co­
da trebuie arată şi însămînţată cu lective.
raionul Seboş şi altele, au obţinut numai 33 zile de muncă ceea ce în­ grîu de primăvară, sau cu grîu de piase de casă, avusese impresia că se In nr. 566 din 8 martie a.c. al zia­
peste 20.000 kg cartofi la ha. Acea­ seamnă că s-a cheltuit aproape cu toamnă iarovizat. cînta chiar în casa lui. ,,Ce i-o fi a- rului „Drumul socialismului”, s-a pu­ Muncă intensă
stă producţie mare se datoreşte şi jumătate mai puţin decît în cazul pucat ?“ gîndi el în timp ce dejuga blicat un articol în oare sînt arătate
cînd lucrările de însămînţare şi între­ Din cele constatate de noi pînă în boii. Grăbit, rîndui vitele în grajd pe scurt măsurile luate de Comitetul în raionul Brad
faptului că aceste unităţi au însămîn­ ţinere a culturilor nu ar fi fost me­ prezent, culturile de grîu de pe tru­ şi se îndreptă cu paşi repezi spre regional de partid în vederea acce­
ţat cartofii la timp. Dînd o bună în­ pul de teren din asolament, nu au odaia cea mare. lerării ritmului de transformare so­ In raionul Brad, se duce o intensă
canizate. Prin urmare, preţul de cost suferit de dorire, prin faptul că te­ cialistă a agriculturii. Situaţiile sta­ muncă politică pentru lămurirea ţă­
grijire culturilor de toamnă în cursul al unui kg de porumb s-a redus a- renul este în pantă şi au fost posibi­ —- Tu nevastă, ce v-a apucat ? Dar tistice întocmite, ne arată că în urma ranilor muncitori de a păşi pe calea
primăverii, gospodăria colectivă „Pe- proape Ia jumătate faţă de preţul din lităţi de scurgerea apei. vorbele sale nu aduseră nici un răs acestor măsuri, ritmul de transfor­ socializării agriculturii. Şi ca armipre,
tofi Sandor“ din Deva, a realizat alţi ani. Gospodăria colectivă din puns. In casă nu era nimeni. mare socialistă a agriculturii a fost tot mai mulţi dintre aceştia, se con­
2.751 kg grîu la ha. Exemple de Şibot ar fi putut reduce şi mai mult Pentru a ne putea da bine seama impulsionat în întreaga regiune. ving de avantajele pe oare le oferă
acest fel sînt multe. Ele ne dovedesc de felul cum au iernat plantele, con­ — Ei, drăcovenie şi asta. Doar am lucrajea în comun a pămîntului, iar
însemnătatea efectuării fiecărei lu­ cheltuielile de producţie pentru culti­ tinuăm a executa aceste lucrări im­ auzit bine. Astfel, de la 1 ianuarie pînă la 25 numărul cererilor pentru crearea de
varea unui ha de porumb, dacă l-ar portante în campania de primăvară. martie a.c., au luat fiinţă 19 întovă­ întovărăşiri şi gospodării colective
crări agricole la timpul său, fi prăşit mecanic din două direcţii. Nevastă-sa, oare tocmai atunci in­ răşiri noi cu 477 familii şi o supra­ creşte cu fiecare zi. La Rişeuliţa de
UNGAR MONICA trase în casă şi auzi vorbele bărba­ faţă de peste 400 hectare teren. A mai pildă, 26 de familii au cerut înfiin­
Avem însă şi exemple care ne do­ Gospodăria colectivă din Obreja a tehnician agricol — comuna Răhău tului, îl lăm uri: luat fiinţă o gospodărie colectivă la ţarea unei întovărăşiri agricole, în
vedesc că în acele locuri unde anul însămînţat anul trecut porumbul în Turdaş cu 23 familii şi 70 hectare te­ satul Tiuleşti şi-au făcut cereri penr
trecut însămînţările nu s-au făcut la cuiburi aşezate în pătrat, ^obţinînd Folosesc din plin — Măi omule, ai rămas în urmă ren, iar alta (la Turmaş — raionul tru constituirea unei întovărăşiri 15
timpul optim, producţia la ha a fost astfel o producţie de peste 4.000 kg cu întîmplările din sat. S-a instalat Orăştie) este în curs de a fi consti­ familii, la Cărăstău 16 familii, iar
slabă. Gospodăria colectivă din Pia- la ha. Important este că această pro­ timpul prielnic un difuzor şi s-au aprins becurile. tuită. la Baia de Criş şi Tătărăşti cîte 9
nu de Sus de exemplu, neînsămîn- ducţie a fost obţinută cu un volum Mergi şi tu în sat şi minunează te. familii.
ţînd la timp şi neîngrijind culturile de muncă mai mic decît în anii an­ Gospodăriile agricole colective şi Numai în cursul lunii martie, în
după regulile agrotehnice a obţinut ţăranii muncitori din raionul Orăştie, Şi s-a dus Bădălău' în sat. Pe stră­ gospodăriile colective existente s-au De asemenea, în satul Oci, comu­
au început însămînţările de primăva­ zi, străluceau becuri. Se instalaseră înscris 119 familii cu o însemnată na Vaţa de Jos, 12 familii de ţărani
producţii scăzute Ia hectar. La car­ teriori, ceea ce a dus la scăderea ră. Pînă la data de 26 martie a.c., chiar şi prin cîteva case. Ivaş :u, Lun- suprafaţă de teren. In cursul acestei muncitori au depus cereri pentru
colectiviştii din Turdaş şi Şibot au în- gu, Moise, Matei Crăciun, Zaharie luni, în întovărăşirile agricole exis­ înfiinţarea unei gospodării agricole
tofi, a realizat numai 6.000 kg la ha. simţitoare a preţului de cost pe uni­ sămînţut 20 hectare cu grîu de primă­ Alexe şi alţii, tare se mai mîndreau. tente au intrat 634 familii de ţărani colective.
vară şi 10 hectare cu orz. muncitori.
, La culturile cerealiere de primăvară tatea de produs. Prin însămînţarea Bădălău ştia că în sat se 'ucrează
porumbului, cartofilor, îlorii-soarelui la electrificare şi radioficare, dar nu
— orz şi ovăz — a realizat producţii în cuiburi aşezate în pătrat, gospo­ crezuse că se vor face aşa de re­
sub 600 kg la ha, iar la grîu a rea­ dăriile colective şi întovărăşirile îşi pede.
lizat 919 kg la ha. Aceasta a făcut asigură, pe de o parte creşterea sim­
ca şi veniturile colectiviştilor să fie ţitoare a producţiei la ha, iar pe de — Buni băieţi, electricieni: ăştia ! In satele regiunii noastre mai exis­
mici. Iată deci cît de păgubitoare altă parte, reduc cheltuielile de mun­
este întîrzierea însămînţărilor şi că pe unitatea de produs ceea ce are exclamă el.
proasta întreţinere a culturilor. drept urmare întărirea puterii lor e-
conomice. Apoi, făcu cunoştinţă şi cu difu­
Aceste cîteva exemple ne ilustrea­
ză cît de important este să însămîn- Este o sarcină de seamă a orga­ zorul. Era aşezat într-un st'lp şi O consfătuire plină de învăţăminte
ţăm la timp şi să acordăm atenţie nelor de partid, de stat şi agricole împodobit cu ghirlande de brad. Se
deosebită întreţinerii fiecărei culturi.
0 experienţă a I.C.A.R. ne dovedeşte de a sprijini gospodăriile colective, lămuri astfel şi de unde veneau vo­ Redacţia ziarului „Drumul socialismu­ ducţie le-au adus venituri însemnate, ve­
că momentul cel mai potrivit pentru întovărăşirile şi pe ţăranii muncitori cile puternice, cîntecul acela plin de lui“ în colaborare du Comitetul raional de nituri dare au contribuit atît La întărirea
însămînţarca culturilor de primăvară individuali, atît în ce priveşte ridica­ viaţă tinerească. partid Sebeş, au organizat duminica tre- economică a gospodăriei colective cît şi
din urgenţa I-a (grîu, orz, ovăz, rea randamentului Ia ha, cît şi pen­ oută în comuna Miercurea, o consfătuire la ridicarea nivelului de viaţă al colec­
Intorcîndu-se spre casă, Bădălău pe tem a: „Toate gospodăriile colective tiviştilor. Ei au arătat de asemenea că
borceag, etc.), este pînă fa data de tru a reduce sistematic cheltuielile se gîndea că pînă în luna mai, mu­ rămase în urmă, la nivelul celor frun­ organizarea muncii pe brigăzi şi echipe,
sai să-şi bage şi el „electrica” în ca­ taşe“. respectarea normelor individuale, ţine­
1 aprilie. Fiecare zi de întîrziere pes­ de producţie pe unitate de produs. mere. rea unei stricte evidenţe a muncii, au
Sctopul acestei consfătuiri a fost cu­
RADU C.

noaşterea aprofundată a experienţei -po­ avut drept urmare întărirea disciplinei

AU PORNIT TRACTOARELE zitive cîştigată de gospodăriile colective în muncă, creşterea interesului colecti­
fruntaşe, pentru a putea fi generalizată viştilor de a participa regulat la lucrările

atît în raionul Sebeş, cît şi în toate gos­ din cadrul gospodăriei şi îmbunătăţirea

Vw.* S S • podăriile colective din regiunea Hune­ întregii activităţi a gospodăriei colective.

doara, prin coloanele ziarului. Consfătu­ In cea mai mare parte a referatelor

</* ¦ irea a urmărit de asemenea cunoaşterea şi în discuţiile ce s-au purtat pe m ar­
amănunţită ra cauzelor oare au frînat dez­ ginea lor, au fost criticate cauzele care
m wMWMmmMmwk
voltarea-unor-gospodării colective în ra­ au frînat dezvoltarea unor gospodării oo-

port cu posibilităţile ce le au. lective. S-a arătat de pildă că gospodă,

Referatele prezentate la consfătuire, ria colectivă din Pianu de Sus nu se

disduţiile şi concluziile, au scos la iveală străduieşte să facă la timp însămînţările,

o serie de metode bune folosite de gos­ lucrările de întreţinerea culturilor şi de

podăriile colective care au reuşit să se recoltare. Din această cauză, obţine pro­

întărească din punct de vedere organi- ducţii slabe. Nu s-a străduit de asemenea

zatorico-economic. S-a scos în evidenţă să dezvolte ramurile anexe de producţie

faptul că acele gospodării colective care în raport cu posibilităţile ce le are. Dis­

au ales în conducerea lor cadre price­ cuţiile au mai arătat că multe gospodării

pute, cu bogate cunoştinţe politice şi cul­ Colective bat pasul pe loc din cauză că

turale, cu spirit gospodăresc şi organi­ nu-şi dezvoltă fondul de bază indivi­

zatoric, cadre care-şi însuşesc şi stimu­ zibil. In gospodăriile colective din Păuca,

lează critică şi autocritica, Care sînt prin­ Doştat şi Boz, fondul de bază nu a cres­

cipiale şi cinstite, au reuşit să se dezvol­ cut aproape eu nimic de la înfiinţarea

te an de an, devenind din gospodării co­ lor. Din această cauză, nici valoarea zi-
daşe, gospodării colective fruntaşe. Co­
La 21 martie, brigada a V-a de tractoare de la SM.T. Miercurea atras primele brazde pe ogoarele gospodăriei colective 'din Sebeş lectiviştii din gospodăriile fruntaşe care lei-muncă nu a crescut în mod simţitor.

de Cioran°Comei ^ din iracloarele brigăzii, iăcînd arătură. Primul tractor este condus de utemistul Florea Ioan, iar cel deal doilea au luat ouvîntul, au arătat că dezvolta­ In numărul viitor al ziarului nostru vom

' w--. ‘x/s*v. v\AA/ >- rea continuă a fondului de bază şi înfiin­ publica referatele prezentate la consfătu­

ţarea mai multor ramuri anexe de pro­ ire şi discuţiile redate mai pe 'are.