Page 3 - 1956-03

Nr. 564 DRUMUL SOCIALISMULUI ______ Pag- 3

Există toate posibilităţile pentru ridicarea Noi succese ale turnătorilor Aplicînd metoda de remorcare a trenurilor

productivităţii muncii la minele de cărbuni din Călan cu tonaj sporit

Pantera dezvoltarea necontenită a indus­ F Senara Comitetului raional maistrului miner este redus în mulţe „Patriei — mai multe piese turnatei“ Pentru a se putea remorca trenuri că fără oprire, calculez timpul de
triei carbonifere, partidul şi guvernul P. M. P. Petroşani cu activul locuri la cel de pontelor al oamenilor, — a fost lozinca cu care turnătorii cu tonaj sporit, la Depoul C.F.R. Si- mers şi merg în aşa fel ca să nu a-
Republicii Populare Române acordă o gri­ de cărăuş al goalelor spre abaitaje. de la uzina „Victoria“ Călan au por­ meria s-a trecut la studierea în mod jung înainte la semnalul de distan­
jă deosebită. In anii cincinalului_minele de partid nit întrecerea în cel de-al doilea cin­ organizat a metodei Blinov. ţă şi să nu fiu oprit.
de cărbuni au fost dotate cu utilaj mo­ E necesar să se acorde o atenţie deo­ cinal.
dem în valoare de peşte 3 miliarde lei. La mina Uricemi, din 24 de locomotive sebită organizării şcolilor de calificare, a In acest scop, organele politice, întotdeauna în capul trenului gata
Minele din Valea Jiului au primit în de transport, funcţionează doar patru, cursului de minim tehnic, de atragerea A trecut prima lună... Munca or­ sindicale şl administrative, au îndru­ de plecare, am ridicat presiunea ma­
decuirsul primului cincinal în afară de minerilor spre noi funcţii e a : havator, ganizată mai bine, cele 480 minute mat şi sprijinit personalul de loco­ ximă, apa în sticla de nivel trei
oomlbineri, mecanici, rambleafori, etc. atît de lucru folosite din plin şi întări­ motivă, organizîndu-se mai multe şe­ sferturi, focul bine întreţinut ca bolta
rea disciplinei în muncă, aşa cum dinţe în cadrul cabinetului tehnic, să fie bine încălzită asigurînd un
au învăţat din documentele Congre­ unde s-au discutat importanţa şi sco­ strat mai gros de cărbuni pe grătar
sului partidului, i-au făcut să obţină
utilaje de miare randament, peste 3.000 iar conducerea minei se plânge de greu­ de uitili unei tehnici avansate, menite pul aplicării acestei metode. pentru a nu se face găuri în foc, din
perforatoare şi ciocane de abataj, aproa­ primele succese în depăşirea planu­ După studierea şi însuşirea aces­ care cauză presiunea ar fi scăzut şi
tăţi de transport. să ridice productivitatea muncii la nivelul l u i : cu peste 11%, a fost depăşită

pe 500 transportoare cu raclele, peste Lipsă de grijă faţă de utilaj se mani­ sarcinilor trasate de Congres. productivitatea muncii şi cu 15% a tei metode, s-a trecut la aplicarea ei n-aşi mai fi putut obţine demararea
fost depăşit planul de producţie. în practică. în bune condiţiuni.
6.000 de vagoane şi zeci de locomotive festă şi la mina Lupeni unde zilnic se Orientarea organizaţiilor

electrice şi compresoare. Construcţiile găsesc perforatoare aruncate în surpare. Oare numai atît se poate face ? Cum aplic eu această metodă şi ce Pe linie am folosit forţa vie a tre­
s-au întrebat atunci harnicii turnă­ rezultate am obţinut nului în aşa fel ca la piciorul ram ­
miniere menite să asigure modernizarea şi Există un alt obicei rău în Valea Jiu- de partid, înspre problemele

mecanizarea procesului de extracţie a : lu i, şi anume acela că eçhi pale dela imsta- cheie ale productivităţii muncii tori, parcă nemulţumiţi. Şi într-ade- Brigada de pe locomotiva 230.236, pei să obţin viteza maximă admisă,
văr nu s-au mulţumit cu atît. Bilan­ dă o mare atenţie stării locomotivei, ca la vîrful rampei să nu scad mai
cărbunelui, însumează investiţii de pes­ laţii şi revizii nu execută un control pla­ făcînd revizie amănunţită tuturor or­ jos de 15 km pe oră. Nisipul l-ani
ganelor şi pieselor locomotivei pen­ folosit în mod raţional şi numai pen­
te 200.000.000 lei. In decursul primului nificat al utilajelor ca să preîntîmpine Plenara comitetului raional de partid ţul celor 25 de zi ie din luna februa­ tru întreţinerea lor în bună stare dc tru evitarea patinării locomotivei.
funcţionare. Punctele periculoase îmi sînt bine cu­
cincinal, pentru mineri s-au construit pes­ defectele- Din această cauză se fac gâtuiri a sulbliniat cu putere necesitatea ridi­ rie, a arătat din plin aceasta: pro­ noscute şi pentru a evita patinarea
Purjările cazanului pentru elimina­ am nisipat linia din timp.
te 1.000.0-00 m.p. locuinţe, numeroase de producţie, abatajele intră în presiune cării la un nivel mai înalt al conducerii ductivitatea muncii în kg om-ore a rea nămolului, le facem în mod re­
gulat şi cît mai des acolo unde lo­
cluburi, colţuri roşii, dispensare, pcliidi- şi producţia planificată nu se poate rea­ de către partid a economiei — garanţia fost ridicată pînă la 117,6%, iar pla­ comotiva lucrează cu capacitatea ei
maximă, fără a face însă risipă de
nid, magazine de stat, iar pentru copii liza. lichidării rămânerii în urmă a producţiei nul de producţie a fost întrecut cu apă, făcînd purjări cu robinetul mult
timp deschis.
minerilor, şcoli, oraşe şi cămine de zi. Fdosirea utilajelor existente, la întrea­ de cărbune. 22,8%. Simple cifre în aparenţă, dar.
Ţevile de fum, sînt menţinute în
Şsailairiul mediu ol minerilor faţă de 1931 ga lor capacitate, repartizarea lor judi­ începând de . la comitetul raio­ asta înseamnă sute de bunuri de larg perfectă stare de curăţenie, fiind cu­ Aplicînd această metodă am ajuns
răţate la fiecare cursă, iar nisiparul a împreună cu brigada cu care lucrez
a fost aproape dublat. cioasă, educarea muncitorilor în spiritul nal de partid şi pînă la orga­ consum şi alte piese, turnate în plus, fost întotdeauna în bună stare de pe locomotiva 230.236, să remorcăm
funcţionare folosind nisip uscat şi un tonaj sporit cu 15%.
Faţă de această grijă a partidului şi grijii faţă de utilaj, aceasta trebuie să nizaţiile de bază, se studiază insufi­ reducerea simţitoare a preţului de cernut, iar în cursă am eliminat apa
din rezervorul de aer pentru a nu a-
guvernului, minele din Valea Jiului au fie o preocupare de bază a organizaţiilor cient corelaţia ce trebuie să existe între cost dînd valori cu care se pot face junge aerul umed în domele de ni­
sip. De asemenea verificăm pentru a
realizat o creştere a producţiei de căr­ de partid ale minelor, a tehnicienilor şi indicii de plan. Reducerea efectivului ne­ alte sute de bunuri pentru oamenii fi în bună stare de funcţionare, a- Datorită aplicării metodelor înain­

bune nurnai de 159% faţă de anuil 1950. inginerilor. productiv, lichidarea stocurilor de mate­ muncii. Acestea sînt adine săpate în paratele de uns, manometrele şi su­ tate de majoritatea mecanicilor de­
papele de siguranţă.
Dar şi această creştere a producţiei a Metodele avansate de muncă riale supranormiative, repartizarea justă conştiinţa oamenilor de aici şi con­ poului nostru, am reuşit ca în luna;
fost realizată numai pe seama măririi a forţelor de muncă şi a utilajelor în ra­ stituie principalul izvor al succeselor Avînd toate acestea puse la punct,
iau legătură cu serviciul de exploa­ trecută să depăşim planul de pro­
port cu necesitatea sectoarelor, nu au obţinute. tare feroviară, pentru a-mi pune la
efectivului de muncitori şi nu pe sea­ Metoda de mutare a craterului prin îm­ stat la baza activităţii organizaţiilor de : Sînt oamenj modeşti, turnătorii. Cu ducţie faţă de perioada anului tre­
dispoziţie tonaj sporit.
ma creşterii continue q productivităţii pingere şi nu prin demontare, este o me­ partid. însăşi comitetul raional de partid greu îi-poţi face să vorbească despre Odată venit în capul trenului, iau cut cu 16,50%; să sporim producti­
todă ce contribuie serios la sporirea pro­
muncii. ductivităţii muncii. Ea se aplică ca suc­ a studiat slab posibilităţile ridicării pro­ succesele lor. Tînăra Niţulescu Geor- legătura cu lăcătuşii de revizie, re­ vitatea muncii cu 18,25%; sutele de
*' vizuim trenul, slăbim frînele care sînt
prea ajustate şi după aceea iau le­ tone brute km au crescut fiaţă de pe­
ductivităţii muncii. El n-a combătut cu geta, de pildă, a înscris pe graficul gătura cu operatorii de circulaţie
Atît din raportul prezentat de tovară­ ces în sectorul II si minei Pebrila cît şi ei de producţie peste două norme în pentru a nu fi oprit la puncte grele, rioada lunii decembrie 1955 cu 4% ;
şul Barna Ioan, prim-şecr-etar al Comi­ la mina Lupeni. Din păcate însă, această această perioadă. Şi dacă o vei în­ iar în caz cînd am cruce cu vreun
destulă tărie manifestările de birocra­ treba ceva în legătură cu aceasta, îţi iar tonajul mediu la tren marfă cu
tism şi de conservatorism al unor con­ va răspunde sim plu: „Am muncit
tetului raional de partid Petroşani, cît metodă este aplicată numai de cîteva bri­ ducători din Direcţia generală a mine­ mai bine şi am turnat mai mult, 8,83%. " •i
fiindcă aşa trebuie. Doar muncim
şi din discuţiile pontate de numeroşi par­ găzi de mineri ; ea va trebui extinsă în lor. pentru noi“. Şi aceleaşi vorbe, poate Pentru obţinerea de succese şi mai
Slab a organizat comitetul raional de sub altă formă, le vei auzi şi de la mari este necesar să se înlăture unele
ticipanţi la plenara comitetului raional toate abatajele frontale din minele noas­ turnătorii echipelor lui Munteanu Va­ lipsuri care frînează aceasta, luîn-
de partid în cadrul căreia s-au dezbă­ tre, acolo unde condiţiile permit. partid şi îndeplinirea hotărârilor proprii ier, Groza Ioan, Şomut Nicolae, de du-se măsuri pentru compunerea tre­
şi ale comitetului regional de partid în­ la turnătoarele Laszlo Berta, Tomescu nurilor conform instrucţiunilor, sa
tut documentele cotai de-al II-lea Con­ Despre metoda graficului ciclic plenara dreptate înspre o mai bună organizare Eugenia, Tofolvi Terezia şi alţii, ca­ se evite oprirea nejustificată a tre­
gres, a reieşit că se poate ridica produc­ a arătat că brigăzile conduse de tovară­ a muncii în subteran, măririi producti­ re au adus cea mai preţioasă contri­ nurilor la semnale, să se caute că
tivitatea muncii în Valea Jiului, cu mij­ şii Haldiu Iul iu, Costinaş Mircea, Lancu vităţii abatajelor. Mai sînt şi acum unii buţie la obţinerea succesului comun. încrucişările trenurilor să se facă în
loacele existente. Oobavian, Cozraa Alexandru, Ordog Aron membrii ai comitetului raional de partid, staţiile unde se fac şi operaţiile teh­
unii inslnucfori ca Nelega Ican, Chinţa nologice, să fie manipulate şi ilumi­
Pentru aceasta, e necesar însă a se şi alţii, o aplică cu mult suicces. Datori­ Teofi'l, Lombrea Cornel, care se mulţu ­ nate la timp semnalele şi să se lupte
elimina toţi acei factori care pînă acum, tă acestei metode, s-au înregistrat suc­ mesc numai cu sezisarea lipsurilor fără să pentru înlăturarea restricţiilor de vi­
au stânjenit ridicarea productivităţii mun- cese la înaintări de 80—90 metri liniari teză în staţii şi linii curente.

d i- (lancu, Haidu, Ordog), s-au dat peste

Neîncrederea faţă plan între 1.000—2.200 tone de cărbune. indice organizaţiilor de bază, comunişti­

de tehnica nouă Dacă la mina Pebrila, s-ar aplica de că­ tren într-o staţie despre care sînt
tre 50 la sută din brigăzile de mineri me­ lor, măsurile ce trebuie luate pentru în­
Ş tiaţi că...In Directivele Congresului cu privire lăturarea lor. anunţat şi care trebuie să oprească, LĂDARU AUGUSTIN
toda graficului ciclic, s-ar executa în Munca de propagandă şi agitaţie des­ iar trenul remorcat de mine să trea- mecanic de locomotivă lă
la cel de-al doilea plan cincinal se pre­ plus într-un an de zile. 2.250 metri li­ Depoul C. F. R. Simeria
niari de galerie ou aceleaşi poisţuri pres­ făşurată în majoritatea organizaţiilor de In ianuarie, indicele calitativ cobo-
Îvede mărirea producţiei de cărbuni în partid se duce în mod şedastic, nelegat rîse brusc în majoritatea secţiilor şi Un progres incontestabil a fost
tate ca şi-n prezent. de principalele sarcini ale sporirii pro­ la principalele agregate. Se raportau marcat prin organizarea controlului
1960, cu 80-90% faţă de 1955. Dar în privinţa aplicării metodei gra­ ductivităţii muncii. Agitaţia nu-i încă zilnic cantităţi mari de oţel de­ tehnic calitativ al producţiei, pe toa­
de ajuns de combativă şi operativă, ea clasat, şarje rebutate, mii de kilo­ te schimburile. Verificarea preven­
Graficu! calităţii — la înălfimea sarcinilorAceste cifre nu' se vor putea realizaficului eidio. există multe lipsuri. Unanu este îndreptată încă înspre lămuri­ grame fontă necorespunzătoare. tivă şi de recepţie, s-a îmbunătăţit
dintre ele este aceea a întocmirii cidlo- rea esenţei metodei graficului ciclic şi a simţitor datorită folosirii în releul de
cu metodele actuale de lucru. Un exem­ grarnei de lucru î-n mod nprs3l birocratic. celorlalte metode înaintate oare asigură Faţă de admis, furnalele depăşi­ control, a unor oameni calificaţi, cu­
plu : o fâşie de frontal de 90 metri este Ciologramele trebuie făcute în ocnforali­ o înaltă productivitate. Agitatorii nu sînt seră cu 3,48%’ procentul de decla­ noscători ai proceselor tehnologice şi
scoasă de 15 tăietori buni îmtr-o zi, care tate cu monografiile de armare şi nu la îndeajuns îndrumaţi de către birourile sate, iar turnătoria de tuburi înre­ exigenţi în respectarea lor.
întâmplare. De asemenea, brigăzile trebuie organizaţiilor de bază şi nu sînt con­ gistrase 16,3%, ceea ce întrecea cu
lucrează cu ciocanul de abataj. Dacă însă să cunoască çiclogramele, esenţa muncii trolaţi în muncă. mult plafonul admis. Merită amintit, interesul ce’-l mani­
o combină va tăi.a, în 8 ore aceeaşi fîşie după ciclu şi trebuie antrenate să-şi spu­ - Plenara a atras atenţia asupra slabei, festă în complectarea utilajului şi
şi în alte 8 se va arma, cu un efectiv nă părerea la întocmirea lor şi chiar să muncii *desfăşuriată'. de . către •organiza-1 O asemenea stare de lucruri, nu îmbunătăţirea, controlului tehnic ca­
mai puţin de jumătate decât s-ar folosi le îmbunătăţească. Metoda graficului ci- ţiile de partid în direcţia întăririi capa­ litativ pe faze de producţie la turnă­
la ciocanul de abataj, se obţine o creş->> clic trebuie extinsă ®côiio unde cerin-' cităţii organizatorice a. partidului. Mem­ torii, inginerii Ciocîrlie Sabin şi Iu-
tere simţitoare a productivităţii muncii. ţele se impun. hasz Iosif, sau tovarăşii Cadaru
A introduce o combină la un- front -de Gheorghe şi Vîlceanu Aron.
lucru nu este tocmai uşor. Ea necesită
studiu, bătaie de cap. Trebuie să fie e- Consecinţe fireşti
n timp ce minerii de la mina
daptată condiţiilor straturilor Văii Jiu­ Urlcani au nevoie de vagonete, Cînd atenţia oamenilor are ca
obiect munca, cînd sînt utilaje şi nu
pe tot parcursul liniei ferate Lupeni- lipseşte controlul, îndrumarea, e fi­
Uricani, se găsesc vagonete răstur­ resc să se schimbe faţa lucrurilor. E
nate, iar un cetăţean cu numele de firesc — aş spune aşa, să se facă
Casian, demontează osiile şi roţile vizibil, progresul calitativ.
vagonetelor părăsite şi le predă
I.C.M.-ului ? Indicii de calitate înregistraţi la
producţia secţiilor Combinatului si­
Acest lucru este cunoscut de mulţi derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din
tovarăşi. Ar trebui însă să-l cunoa­ Hunedoara, confirmă aceasta. In fe­
scă şi direcţia minei Uricani şi să bruarie a.c., procentul de declasate
treacă îndată la remedierea lui.
la furnalele 1, 2, 3 şi 4, a scăzut faţă
k de luna ianuarie cu 6,75%, situîn-
du-se mult sub plafonul prescris. La
1 a LF.E.T. Lupeni se duce lipsă furnalul 6, care în luna ianuarie a
L de combustibil pentru încălzi- înregistrat declasate în procent de
rea birourilor ? peste 22%, calitatea fontei s-a îm­
bunătăţit cu 18%. De asemenea au
lui. Combina cere mecanici desfoaiei, Cadrele hotărăsc brii de partid n-au fost îndrumaţi sufi­ In ziua de 18 februarie, la ora 7,30, putea fi trecută cu vederea. Faptul fost reduse cu 4%, rebuturile la tur­
creatori, ca Harapii Ştefan, sau tehni­ cient să se ocupe de cei mai harnici şi — ora începerii programului de lu­ că în cele mai de seamă sectoare ale nătoria de tuburi şi cu 3% la total
soarta cifrelor de plan destoinici mineri care manifestă dorinţa cru — nu era încălzit nici un birou Combinatului siderurgic „Gh. Gheor- piese turnate (simple+dificile). Indici
calitativi sporiţi s-iau înregistrat şi
cieni curajoşi ca inginerul Cenuşă care Tehnicii noi, trebuie s$-i corespundă de a intra în rândurile partidului. Comi­ deeît numai al tovarăşului director. ghiu-Dej“ se produceau sortimente la alte secţii.
nu se sperie de primele greutăţi, sau cadre noi. In Valea Jiului s-a obţinut tetul de partid al minei Aninoasa de Aceasta face ca personalul tehnico- necorespunzătoare, impunea măsuri
care, ştiu să introducă eventual o per­ rezultate frumoase în aailificarea cadra- pildă, în acest an, n-a primit nici un can­ administrativ să nu poată lucra în practice şi imediate. Cîteva indicaţii
fecţionare tehnică la acest utilaj de înal­ lor, rezultate oare înlsă, au fost umbrite didat de partid. Există încă multă lipsă birourile friguroase.
tă productivitate. în mare parte, de o fluctuaţie excesivă de operativitate la comitetul raional de Atenţie, utilaje şi control E necesar să se asigure aprovizio­
a acestor cadre. In Valea Jiului au venit partid în rezolvarea cererilor candida­ Dorim să ştim ce îşi propune con­ narea permanentă a turnătoriei de
Conducerea minelor din Valea Jiului, mii de muncitori din toată ţara ca să în­ ţilor primiţi de către organizaţiile de fontă, cu nisip şi cocs de turnăto­
n-u sprijină cu destulă tărie introducerea veţe frumoasa meserie de miner. bază. ducerea I.F.E.T.-ului Lupeni pentru Cei drept, povestea reţetei părea rie. La cuptorul de 5 tone trebuie
tehnicii noi. La Vulcan de pildă, com­ confecţionată şi pusă în lucru, toba
bina Dcnbas, de trei ani se fot „ex­ Numai la mina Lupeni, în cursul anu­ Trebuie de asemenea., pus capăt lip­ remedierea acestei situaţii. îritrucîtva neverosimilă. Să încarci un pentru prepararea vopselelor nece­
perimentează“ ou întreruperi, dar nu­ lui 1955, s-au calificat în diferite munci surilor ce se manifestă în conducerea de M. BRADaUsemenea colos respectînd prescrip­ sare turnării cilindrilor şi evitată
mai în abataje de rezerve! De aceeaşi un număr de 1406 tovarăşi. Asemenea re­ către partid a organizaţiilor de masă şi în astfel aderenţa formei la metal. Da­
zultate au fost mai la toate minele, dar special a organizaţiilor sindicale, în a că­ corespondent ţiile fiţuicii ? Să cîntăreşti cu atîta toria conducerii sectorului turnătorii—•
Ltimiditate dau dovadă şi conducătorii acestor succese nu le-a corespuns o grijă ror muncă s-a înrădăcinat birocraţia şi k chibzuinţă materialul de încărcătu­ interesată în progresul calitativ al
mlai bună din partea conducerilor mine­ formalismul, mai ou seamă în organiza­ a căminul cultural „Horia, Cloş­ ră ? Ei bine, asta-i treabă de „spi- producţiei, este de a relua instruirea
minei Lupani, în frunte cu directorul lor, a sectoarelor respective. Oamenii noi rea întrecerii socialiste. Plenara a cri­ ca şi Crişan“ din comuna Bal- ţer“, nu de furnalist! muncitorilor, pe baza cursului de
Cristea Aron. au fost daţi la început la hătzi şi ţinuţi ticat ou multă asprime pe acei conducă­ minim tehnic, îndeosebi la turnătoria
acolo chiar cu lunile, în loc să li se satis­ tori sindicali şi U.T.M. c a : Smida Ioan şa, raionul Orăştie, activitatea cultu­ Dar, în scurt timp, urmările în­ de tuburi. La aspectul exterior al tu­
Exemple din acestea, din păcate, sînt facă cererea lor de a lucra în mină. De Iacob Petru, Lungu Iosn, Morar Ioan şi rală este moartă ? burilor turnate în combinat, trebuie
multe. La Aninoasa sînt 29 de locuri de asemenea, deşi în Valea Jiului s-au con­ alţii, care s-au birocratizat, nu se orien­ cărcăturii „la ochi“, s-au făcut vizi­ să-şi aducă contribuţia şi fabrica de
muncă unde se pot introduce maşinile struit mii de apartamente pentru munci­ tează înspre rezolvarea problemelor e- Aparatul de radio cu care a fost bile : creştea continuu cantitatea de­ talc. Deocamdată, materialul ce-1
de încărcat. Cu toate acestea, două ma­ tori, totuşi, multe din aceste locuinţe senţiale şi nu pun capăt formalismului
şini de încărcat zac neutilizalt© de luni s-au repartizat pe bază de favoritisme ce se manifestă în munca multor comi­ înzestrat acest cămin nu a fost fo­ clasatelor, micşorînd — natural — furnizează turnătoriilor, nu prea e
de zile. Nici armăturile din şine confec­ unor persoane care n-au nimic cu mun­ tete de secţii sindicale şi a .organiza­ de calitate. Mai precis, nu e de ca­
ţionate nu sînt extinse pe scară largă ca din adîncuri. ţiilor de bază U.TJVL losit de locuitorii comunii de peste indicele calitativ al producţiei. litatea contractată.
în întreprinderile carbonifere a arătat
tovarăşul Farcaş Imbre directorul Uzi­ k un an de zile, iar echipa artistică e Cu toată seriozitatea, se discută L. ZEICONI
nei de reparat utilaj minier. In schimb,
se tot plîng unii conducători oă n-au pe cale de destrămare. Lipsa activi­ acum necesitatea sporirii atenţiei în

tăţii culturale se resfrînge şi asupra munca la furnale, inginerii şi tehni­

bibliotecii din cadrul căminului, ca­ cienii secţiei, corpul de control teh­

re are un număr foarte mic de ci­ nic şi însăşi conducerea combinatu­
titori.
lui, supraveghează procesul încărcă­

întrebăm organizaţiile de partid, rii furnalelor. Utilizarea calcarului

U.T.M., pe directoarea căminului cul­ de granulaţie corespunzătoare, cîn-

lemn de armat, că-i verde, că nu so­ Un ca? caro trebuie să fie judecat cu In încheierea lucrărilor plenarei, a luat tural, precum şi secţia culturală a tărirea materialelor — respectarea
seşte la timp şi tocmai acum, cînd toată asprimea de către Comitetul de cuvântul tovarăşul Cotoţ Ican membru Sfatului popular raional Orăştie, cînd reţetei de încărcare — devin cu fie­
U.R.U.M.P. a venit ou aceste armături partid al minei Petrila, de direcţiunea al Comitetului Central al Partidului Mun­ au de gînd să treacă la organizarea care zi mai mult, prescripţii tehnolo­

de şine de fier, ele nu sînt întrebuinţate. mipei şi de Direcţia generală a cărbune­ citoresc Român, prim-secretar al comi­ activităţii culturale din cadrul aces­ gice de neabătut. Oamenii lucrează
De obiceiul plângerii ar trebui să fie lui Petroşani este acela al gospodarului tetului regional de partid
dezvăţate cadrele conducătoare ale mi­ Csentery de la Petrila, care din dorinţa tei comune ? atenţi şi cu băgare de seamă.
nelor şi în loc de aceasta să studieze şi de a nu mai avea „bătaie de cap” cu Vorbinid despre sarcinile oare stau în
să aplice în practică aceste armături de crearea condiţiilor d.e cazare a noilor faţa minerilor, tovarăşul Cotoţ Ioan a I. MOGAIn sensul calităţii, s-au luat multe
tip nou. La Lupeni, la sectorul 7 inves­ veniţi la Petrila, din oare cauză mulţi arătat că în Valea Jiului există toate
tiţii se lucrează într-o galerie cu ast­ dintre ei au părăsit mina. condiţiile de a se îndeplini prevederile corespondent măsuri şi la turnătorii. Predomină
fel de armături şi rezultatele sînt din­ Directivelor Congresului ou privire la cel
tre cele mai bune. Nu e greu de văzut In plenară s-a arătat de asemenea, des­ de-al II-lea plan cincinal. Sarcina orga­ k aci, grija pentru complectarea cu
şi nu e greu de generalizat această me­ pre nefoloşirea justă a cadrelor la locuri nizaţiilor de partid este aceea de a folo­
todă ; trebuie doar un singur lucru: a corespunzătoare. Există o corelaţie defec­ si din plin posibilităţile existente, de o |n satul Boz, raionul Sebeş, pre- utilaj a secţiilor şi îmbunătăţirea
avea simţul noului. Dar şi unele orga­ tuoasă între numărul muncitorilor pro­ fi în fruntea luptei pentru mărirea pro­
nizaţii de partid de la mine dau dova­ ductivi şi neproductivi în special la mim ductivităţii muncii şi a reducerii preţu­ " sa se difuzează defectuos ? procesului tehnologic de turnare.
dă de un dezinteres vădit faţă de in­ Lonea. lui de cost, lucru care va duce ne­ Ziarele ajung numai după 5-7 zile Cernutul manual al pămîntului pen­
troducerea a tot ce este nou. Tovarăşul mijlocit la lichidarea rămânerii în urmă
Zborvschi Au-gustin s-a obişnuit şi el să Plenara a arătat însă şi aoţiuni pozitive a industriei carbonifere. Organizaţiile de în mîna abonaţilor. tru forme, a fost mecanizat prin in­
motiveze după obiceiul unor tehnicieni în acest sens. Astfel, la sectorul IV al partid, a arătat tovarăşul Coteţ Ioan, au
rutinaţi, de ce cuibare sau cutare utilaj minei Aninoasa condus de tehnicianul datoria să ducă o astfel de muncă educa­ Acest lucru este motivat de tova- stalarea — în toate secţiile, a mori­
nu se poate introduce la mina Lupeni. Bulea Teodor, s-a redus numărul postu­ tivă. c.a fiecare miner să înţeleagă răs­
înfrângerea rutinei, a neîncrederii, a scep­ rilor neproductive, s-a stabilit numărul punderea ce o are faţă de ridicarea răşul diriginte al oficiului poştal co­ lor mecanice, care, pe lîngă faptul
ticismului faţă de nou, aceasta este prin­ posturilor de regie. Aci, se studiază săp­ productivităţii muncii şi reducerea preţu­
cipala sarcină a activiştilor de partid din tămânal toţi indicii de plan şi corelaţia lui de cost al cărbunelui. Membrii de munal Cunţa, cu faptul că „întţrzie că înlocuiesc munca a peste 20 de
Valea Jiului. ce. trebuie să existe între ei, după prin­ partid trebuie să fie în fruntea bătăliei,
cipiul minunat al gospodăririi chibzuite. la cale mai grele locuri de muncă. Ei tre­ trenurile“, iar factorii poştali mai au oameni, asigură calitatea corespun­

O atenţie deosebită trebuie acordată — şi „alte treburi“ nu numai să difu­ zătoare a pămîntului şi o înaltă pro­

zeze ziarele. Credem că în această ductivitate în lucru. S-au reparat us-

direcţie are un cuvînt de spus şi to­ cătoriile turnătoriilor şi a fost com­

varăşul diriginte al Oficiului PTTR plectat cu elemente noi, utilajul de
formare. Deosebită atenţie s-a acor­
Sebeş.

T. BUTAŞ dat funcţionării fără avarii a maca­
corespondent ralelor şi aprovizionării continuă a
cubiloului cu fontă. Cochile, scheleţi

CITIŢI ZIARUL şi mufe noi au fost repartizate tur­
nătoriei de tuburi.

Lipsă de grijă faţă de utilaj ^?em.e.rţul w e ia l l itau arătat vorbitorii — asupra constitu­ buie să fie înarmaţi cu cunoaşterea pro­ La secţia lămpărje a minei Pefrila

irii brigăzilor, a stabilităţii lor, a intro­ fundă a problemelor economice, a căilor

Obiceiul de a se plânge de vagoneto ducerii cu curaj a cadrelor noi în bri­ ce duc la ridicarea productivităţii mun­ Organ al Ministerului Comerţului In­ Printre cei mai vechi şi mai buni cestei secţii au avut sprijinul preţios
geale, de craţere şi de alte deficienţe de găzi şi educării lor în muncă. cii Şi la scăderea preţului de cost, să muncitori ai secţiei lămpărie sînt to­ al tovarăşului Gabor Gheorghe. La
ordin elementar câteodată, s-a făcut sim­ fie primii oare aplică metode înaintate terior, apare în fiecare marţi. Ziarul se varăşii Dorody Emil, şi Boroş Iulia- început, multe nu erau cum trebuie
ţită din nou, De dpi ani se ,.s tu ­ Plenara a mai scos în evidenţă necesi­ de muncă, care preţuiesc tehnica nouă. adresează lucrătorilor din comerţul socia­ na. Aceşti harnici muncitori îşi de­ la secţia lămpărie. După un scurt
diază” introducerea graficului de tran­ tatea de a se acorda o grijă mai mare list şi consumatorilor din întreaga ţară. păşesc norma cu peste 45%, respec- timp însă, comunistul Gabor Gheor­
sport şi... tot în studiu a rămas. Colec­ cadrelor tehnice şi inginerilor pentru m ă­ Organizaţiile de partid au datoria să tîndu-şi întotdeauna angajamentele
tivul de conducere a,l minei Petrila şi-a rirea responsabili taţii lor personale şi se ocupe mai mult de educarea tehnicie­ Comerţul socialist luate în întrecere. Muncitorul Kaproş ghe a făcut deplină ordine aici, reu­
luat nenumărate angajamente că va in­ stimulării lor. Maistrului miner trebuie să nilor şi inginerilor în spiritul măririi Iuliu, lucrează la această secţie de şind ca împreună cu colectivul să a-
troduce transportul de vageneţi după i se acorde o atenţie mai mare. El tre- responsabilităţii personale, să întărească Publică : Articole, ştiri, note despre ac­ mai bine de 15 ani, perioadă în care sigure o bună deservire a minerilor
un grafic bine stabilit. Există de altfel buie să devină responsabil al producţiei prestigiul lor la locurile de muncă. tivitatea întreprinderilor şi organizaţiilor norma lui a fost întotdeauna învinsă. cu lămpi de mină. Pe lîngă aceasta,
şi o hotărâre a comitetului regional de pe revirul său, îndrumător tehnic al lucră­ comerciale de stat din sistema Ministe­ In ultimul timp el a obţinut o depă­ colectivul secţiei a realizat, de doi
partid , în şceaşţă privinţă. Ea trebuie rilor pe care le are în sarcină. De mo­ Organizaţiile de partid au datoria de rului Comerţului Interior, din sistema şire de normă de peste 84%. De ase­ ani încoace, economii lunare în va­
doar aplicată. dul oum maistrul miner îşi face datoria, a asigura prin măsuri juste tehnico-or- comercială a altor ministere, precum şi menea tînăra Gundel Elisabeta de la loare de peste 1.500 lei la materiale.
atârnă in mare măsură realizarea nemij­ ganizatorice şi prin introducerea, unei dis­ din cea a cooperaţiei de consum. încărcarea lămpilor, îşi depăşeşte lu­
La mina Jieţ — Lenea, o sumedenie de locită a planului de producţie. Rolul cipline socialiste, îndeplinirea în mod nar, împreună cu echipa sa, cu peste Munca depusă cu abnegaţie de că­
vagoneţi care se pot repara uşor şi reda ritmic a planului de producţie la toţi Abonamentele se fac prin oficiile poş­ 30% norma. tre colectivul secţiei lămpărie al mi­
circulaţiei sînt aruncaţi pe Jîngă linie. indicii, pentru a asigura economiei na­ tale, factorii poştali şi difuzorii volun­ nei Petrila, l-a situai în fruntea tu­
ţionale cărbune suficient, de bună ca­ In succesele obţinute muncitorii a- turor colectivelor secţiilor de lămpâ-
litate şi la un preţ de cost redus. tari din întreprinderi şi instituţii, 4l rie din .Valea Jiului,

pagini 25 bani.