Page 30 - 1956-03

Pag. 2
Se si uni ale sfaturilor populare
Trebuie întărită gospodăria Campania agricolă de primăvară —
colectivă şi întovărăşirile
din comună
Duminică 25 martie a.c., la Sfatul
popular al comunii Beriu, raionul
Orăştie, a avut loc prima sesiune ia
deputaţilor noi aleşi. Ei au luat în primăvară, comitetul executiv a luat însămînţa mecanic în întregul ra­
discuţie munca ce trebuie să se des­ o seamă de măsuri tebnico-organiza- ion. In unităţile socialiste, pentru ob­
făşoare în vederea întăririi gospodă­ torice de a îndruma sfaturile popu­ ţinerea de recolte sporite se va în-
riei colective şi a îr^ovărăşirilor din lare comunale şi conducerile din sămînţa numai cu maşina, iar loturile
comună şi atragerea’ de noi membri, unităţile socialiste pentru executarea seminciere se vor însămînţa după
în aşa fel, încît în scurt timp, tar­ lucrărilor de pregătirea campaniei. metoda avansată în rînduri încruci­
laua colectiviştilor şi a întovărăşiţi- Astfel, s-au întocmit planurile de pro­ şate.
lor să depăşească 300 hectare ’ de ducţie în toate unităţile socialiste, Comitetul executiv al sfatului
pămînt.
Deputaţi ca Floran Aurel din sa­ în campanie şi s-au pus în funcţie une să popularizeze prin demonstra­
tul Orăştioara de Jos, Crîsnic Vio- toate centrele de curăţat seminţe, fă- ţii practice, pe grupe de comune, în-
rel din Că-stău şi alţii, au făcut pro­ cîndu-se totodată şi încercarea pute­ sămînţarea culturilor prăşitoare în
puneri preţioase pentru îmbunătăţi­ rii de germinaţie.
rea muncii comitetului executiv şi a Avînd în vedere condiţiile grele pe raion să se realizeze o suprafaţă
tuturor deputaţilor.
Deputatul Mertoiu Constantin de
pildă, a spus că în afară de munca
ce trebuie să se desfăşoare pentru
dezvoltarea sectorului socialist al
agriculturii, comitetul executiv şi de­
putaţii trebuie să dea o ate«ţie deo­
sebită cultivării legumelor şi zarza­
vaturilor, precum şi sădirii pomilor.
El a arătat apoi că din comuna Be­
riu trebuie să se recolteze peste 180
tone cartofi timpurii, peste 5 tone de
roşii, 3 tone de ardei, etc., iar în sec­
torul pomicol trebuie să se planteze
în livezi peste 2000 de puieţi de di­
ferite soiuri.
In continuarea sesiunii s-a trecut
la alegerea comitetului executiv al
comunii Beriu,
Eroziunea solului şl combaterea ei
Jn Raportul de activitate al C.C. al
P.M.R. ta Congresul al II4ea al pairti'du-
tai, se anaită că.: „Din cauza, despăduriri­ a ţăranilor cu gospodării individuale.
lor prădalnice din trecut, a exploatării
nenaţionale a salului de către regimul
burghezo-moşieresc, eroziunea solului a
feiait ta noi în ţară o -întindere mare în
regiunile ou relief .accidental.
Stăvilirea eroziunii şi restaurarea te­
renurilor erodate trebuie socotită oa o
problemă de .stat, iar rezolvarea ei va
trebui să înceapă încă în cursul celui
de-al doilea plan .dnciruaâ“.
Prin erozirunea solului se înţelege acel
proces de distrugere şi transport al solu­
lui de pe coaste, ca urmare a scurgerii
apei provenită din ploi şi topirea zăpe­
zilor. Moştenirea pe care ne-a lăsat-o re­
gimul burghezo-moşieresc în privinţa
efectelor eroziunii, este din cele miai de­
zastruoase. Defrişarea pădurilor pentru
export de lemn şi acaparări de noi tere­
nuri pentru agricultură, secătuirea pă­
mântului prin cultivarea unei singure cul­
turi, păşunatul exbesiv al ogoarelor, mi­
riştilor şi pădurilor, arăturile făcute din
deal în vale, lipsa de sistematizare a par­
celelor şi drumurilor de exploatare pre­
cum şi regimul juridic al proprietăţii
prin fărâmi(acrea intr-o sumedenie de
parcele, au făcut să scadă fertilitatea te­
renurilor agricole, .solul să Jie spălat de
pe multe coaste, iar în unele locuri să
apară ogaşe, rîpi, toreoţi, etc.
In regiunea Hunedoara, după datele
cadastrale, suprafaţa terenurilor degra­
date depăşeşte 50.000 hectare.
Eroziunea este un proces de degradare
continuă, ameninţând şi alte terenuri da­
că nu se iau măsuri eficace de combate­
rea ei. Materialul rezultat din procesul
de eroziune al solurilor, acoperă terenu­ La Geoagiu şi Beriu raionul Orăştie, ne arată cu prisosinţă că iuînd din timp
rile de la baza versantelor, înfundă al­
biile rîuirilor şi provoacă inundarea tere­
nurilor.
.Lichidarea procesului de eroziune a
solului este o sarcină principală .a gos­
8><»•<L>.
Metoda de bază pentru a ne itn-
suşi cunoştinţe noi necesare perfec­
ţionării profesionale, este studiul in­
dividual. Însuşirea profundă şi .du­
rabilă a unui material nou, iniţele-
gerea şi folosirea lui drept •căilauzâ
în rezolvarea problemelor profesio­
nale care se ivesc zilnic în munca
noastră, nu se !poate concepte fără
un studiu sistematic şi atent, fără
munca personală cu cartea. Fiecaie
problemă -expusă în materialul stu­
diat trebuie gîndită, prelucrată tema­
tic în minte şi apoi notată.
Conform regulamentului -privind
sistemul de stat pentru perfecţiona­
rea cadrelor didactice, se prevede a-
tît în perioada cursurilor cît şi în cei
patru ani dinlr.e .cursuri, o muncă de
studiu individual pentru care se sta­
bilesc următoarele forme principale:
a) studiu pe baza programelor de
cursuri, seminarii şi lucrări practice
în anul de perfecţionare;
b) studiul pe baza unui plan indi­
vidual de ridicare a nivelului ideo­
logic, politic şi !profesional, în peri­
oada dintre anii de perfecţionare ;
planul de studiu individual se .întoc­
meşte de cadrele .didactice şi -se a-
probă de directorii şcolilor respec­
tive ;
,c) cercetarea unor probleme meto­
dice sau pedagogice sub conducerea
institutelor de perfecţionare a cadre­
lor didactice, a cabinetelor pedago­
gice sau a cercurilor pedagogice.
Deşi in privinţa studiului indivi­
dual nu se pot indica reţete univer­
sal valabile .sau metode şablon, de­
oarece în procesul studiului fiecare
îşi formează felul lui propriu de a
munci. Totuşi, este bine să cunoaş­
tem unele metode de muncă care ne
pot orienta în desfăşurarea cu suc­
ces a studiului nostru !individual.
Foarte important este că din ca­
pul locului, după ce am stabilit ce
vom studia şi avem evidenţa m ate­
sarcina cea mai importantă
In sesiunea Sfatului popular raio­
nal Sebeş, s-a arătat că pentru spri­
jinirea sectorului socialist cît şi a
sectorului individual în campania de
s-a reparat tot inventarul ce va lucra popular raional, s-a angajat în sesi­
în care se va desfăşura campania de de 3.120 ha.
primăvară, din cauza timpului îna­
intat şi a cantităţilor mari de apă din
sol, precum şi faptul că în raion sînt
puţine arături adînci de toamnă, co­
mitetul executiv şi-a luat angaja­
mentul în faţa sesiunii că va de­
pune eforturi deosebite pentru ca în-
tr-o perioadă scurtă să execute un
volum mare de lucrări.
In primăvara acestui an, trebuie
însămînţată o suprafaţă totală pe
raion, de 26.410 ha din care în gos­
podăriile colective 2.577 hectare.
Sfaturile populare comunale, cu
sprijinul inginerilor şi al tehnicieni­
lor, al deputaţilor şi organizaţiilor
de masă, vor trebui să mobilizeze
marea masă a colectiviştilor, -înto­
vărăşiilor şi ţăranilor muncitori, la
terminarea grabnică a ultimelor lu­
crări pregătitoare.
podăriilor agricole de stat, a gospodării­
lor agricole defective, a întovărăşirilor şi
Pentru aceasta, este necesar să se aplice
toate măsurile agrotehnice, hidrotehnica,
economice ,şi administrative, cu .scopul de
a menţine .solul fertil, în starea lui de
echilibru.
Inginerilor şi tehnicienilor agronomi din
regiunea noastră le revine sarcina de a
lămuri şi sprijini toate acţiunile de (tom­
batere a eroziunii în vederea valorificării
la maximum a terenurilor slab produc­
tive.
In urma organizării' teritoriului, la gos­
podăriile colective „Steagul rcşu‘‘ din co­
muna Miercurea şi „Ilie Pintiiie“ din Do-
bîrcn raionul Sebeş, arăturile şi toate
lucrările pământului nu se mai fac din
deal în vale ci de-a curmezişul coaste­
lor, oprind scurgerea apelor şi .deci ero­
ziunea solului. Pe terenurile în pantă §ă
aplică îngrăşăminte organice pentru re­
facerea structurii solului, se ¦cultivă mai
mult păioase pentru a împiedica scur­
gerea apelor sau culturi care nu cer lu­
crări permanente, deoarece sdlul afinat
este uşor cărat de pe coaste, alunei când
•apele se -scurg la vale.
Acolo unde coastele sînt prea mari, se
plantează pomi fructiferi, viţă de vie,
sau ierburi perene, oare fixează bine sa­
lul şi nu-1 lasă să fie spălat de ape.
Gospodăria agricolă colectivă din Mier­
curea şi-a produrat pomi fructiferi pen­
tru plantarea coastei ,,Coşcani“, (o stapra-
faţă de 22 hectare), încă din anul trecut.
Plantaţia se va face în rînduri paralele
cu curbele de nivel, iar printre rînduri
se va cultiva ovăz şi leguminoase care
acoperă bine .solul.
unde siînt condiţii optime pentru culti­
varea pomilor fructiferi, * au început să
se facă plantaţii de pomi pe toate coas­
tele care nu produceau nimic. Pentru a
ajuta la combaterea eroziunii, este nece-
In ajutorul cadrelor didactice
STUDIUL INDIVIDUAL
rialului bibliografic, să -ne facem un
.plan .de studiu. Materialul de stu­
diat se repartizează în plan pe zi­
lele şi orele dedicate studiului. Este
bine ca timpul de studiu să fie asliei
ales, incit să fim odihniţi, de prefe­
rinţă dimineaţa de la ora 7 la 9, de­
oarece după orele de muncă, în spe­
cial seara, din pricina oboselii, ran ­
damentul în studiu este mai scăzut.
La început, putem prevedea în
plan mai puţine pagini de studiat în
Tiecare săptămînă. Pe baza experien­
ţei cîstigate, putem mări numărul
paginilor, pe măsură ce înaintăm în
timp.
Pentru a învăţa mai ordonat şi
sistematic, pentru a întări mai bine
în memorie ce am învăţat, pentru a
găsi cu uşurinţă cînd avem nevoie
exemplele şi datele pe care le-am stu­
diat, este foarte important să avem
un caiet special în care conspectăm
separat pe lucrări şi probleme, mate­
rialul bibliografic studiat, să facem
diferite însemnări asupra celor citite
şi să notăm diferite date şi exemple
luate din alte materiale în afară de
materialul de bază.
Unii tovarăşi fac notiţele despre
cele studiate pe mai multe caiete sau
ne foi separate .grupate pe probleme.
Acest sistem are avantajul că pro­
blemele respective pot fi complectate
.cricînd cu conspecte făcute în baza
unui material bibliografic nou, cu
condiţia însă ca foile separate să fie
ţinute în perfectă ordine. Recoman­
dăm tovarăşilor care lucrează cu foi
separate, grupate pe probleme să fo­
losească un dosar c.u nene metalice,
în care se prind aceste foi separate pe
probleme. Asftel pot fi uşor complec­
tate cînd se studiază o bibliografie
DRUMUL SOCIALISMULUI
In sesiune, s-a hotărît să se dea
o atenţie mare punerii în funcţiune
şi folosirii la maximum, a tuturor
semănătorilor existente, pentru a se
cuiburi dispuse în pătrat, astfel ca
Una din sarcinile importante ce
stă în faţa sfaturilor populare şi ca­
re s-a dezbătut în sesiune, este în­
drumarea cultivatorilor de a produce
cît mai multe legume şi zarzavaturi-
marl'ă. Pentru aceasta, s-au luat
măsuri din timp să se producă ră­
sadurile necesare prin însămînţarea
unei suprafeţe de 4.130 m.p. răsad­
niţe calde, din care în gospodării co­
lective 1.302 m.p.
In comunele cu specific legumicol,
prin deputaţi şi aparatul tehnic de la
punctele agricole, s-au luat măsuri
de intensificarea muncii de convinge­
re a cultivatorilor în vederea consti­
tuirii ide asociaţii şi întovărăşiri le­
gumicole în scopul unei mai bune
aprovizionări a oamenilor muncii.
CL.EMNIC AB-EL
sar însă ca pe coastele repezi, să se .plan­
teze pomi fructiferi pe terase (trepte), sau
în locul teraselor să se facă gărduleţe
din nuiele împletite pentru reţinerea apei
şi pământului lingă rădăcinii© pcrnilor.
In comuna ¦Blândiama raionul Orăştie,
s-au plantat peste 40 ha du salcâmi, vn-
lorifioîndu-se o mere suprafaţă de teren
neproductivă şi s-a oprit scurgerile de
apă de pe coaste, care distrugeau .(atunci
cînd veneau mari şi cu bolovani') chiar şi
oasele ţăranilor.
Astfel de plantaţii s-au mai făcut în
satele Balomir, Aomar, Tur.d>aş .şi altele.
Acolo unde sînt şanţuri adînci şi ogaşe,
făcute de a.pă, trebuie să se astupe cu
crengi, mărăcini şi bolovani de piatră pen­
tru a nu mai permite adâncirea lor, iar
apele scurgîndu-se, să depună -materialul
cărat până la astuparea şanţurilor.
Alte lucrări care se pat aplica, sânit
•'Cleioriajele şi barajele. Acestea constituie
obstacole ¦puternice, .transversale pe fun­
dul navenelcr şi râpelor, forţând apele
să depună în spatele lor materialul că­
rat, iar puterea de roadere şi transport
să se micşoreze.
Albiile plaiurilor înfundate .se rectifică
şi se desfundă pentru oa .apele mari să
mu inundeze terenurile învecinate. Un
exemplu demn de urmat în acest seas,
sînt ţăranii muncitori din comunele Ighiu
şi Cricău raionul Alba, care sprijiniţi de
sfatul popular şi organele agricole da
specialitate, prin muncă voluntară au
executat desfundări pe o distanţă de pes­
te 5 km. Astfel, ei au salvat sute de
hectare de teren arabil care era inumdaf
aproape în fiecare an de apele repezi ale
văilor: Ighiel, Ţalna şi Buoerdea.
Bogata experienţă a Uniunii Sovietica,
măsurile necesare de protecţie a solului,
vom reuşi să transformăm pătura, obli­
gând-o să dea bunuri tot mai multe şi
de calitate .superioară. N. SBÎRLEA
inginer agrosilvic
»v* >«*»-©> <*¦<«>o o o <»•-s>o o o ¦>&¦<»O o
nouă. Lăsînd o margine suficientă,
putem face acolo însemnări ulteri­
oare Ia problemele respective sau
complectari cu exemple din activita­
tea noastră practică.
In procesul studiului individual,
cititul şi adîncirea problemelor cu­
prinse în bibliografie reprezintă
etapa cea mai importantă. Trebuie
să citim atent şi să aprofundam ma­
terialul, să nu trecem cu vederea
adnotările din text, trimiterile la
anexă, cuvintele tipărite cu litere
deosebite.
Pasajele mai grele trebuie sa ie
citim rar şi cu atenţie, eventual de
mai multe ori şi chiar cu glas tare.
Dacă tot nu am înţeles, continuăm
lectura, pentru a căpăta o perspec­
tivă mai clară asupra conţinutului.
Apoi revenim asupra pasajului ne­
clar. La nevoie cerem o consultaţie
în problema respectivă.
In timpul citirii, trebuie să urmă­
rim firul logic al expunerii, ideile
principale pe care le expune autorul,
argumentele aduse în sprijinul ideii
şi concluziile autorului.
De obicei,'într-un fragment se lă­
mureşte o anumită temă care la rîn-
dul ei cuprinde o serie de subteme
dezbătute în ordine, una după alta.
Pe baza temelor şi a subtemelor cu­
prinse în materialul bibliografiei stu­
diat, putem întocmi planul fragmen­
tului. De exemplu: în fragmentul
„Problemele şcolare“ la pagina 142
din „Pedagogia“, (Editura de stat
didactică şi pedagogică 1954). Pla­
nul fragmentului este următorii! :
1) Problemele şcolare, documente
îndrumătoare de bază.
2) Principiile de alcătuire ale pro­
gramelor noastre şcolare.
CRO N ICA FILMULUI
„Ali-Baba şi cei
40 de hoţi“
Din ziua de 28 martie şi pînă în
2 aprilie, pe ecranul cinematografului
„Filimon Sîrbu“ din Devia, va rulia
filmul în culori „Ali-Baba şi cei 40
de hoţi“.
Această producţie a cinematogra­
fiei franceze, transpune pe ecran una
din cele mai populare povestiri din
„O mie şi una de nopţi“.
Exterioarele filmului au fost tur­
nate în Maroc în împrejurimile oră­
şelului Agadir. Jiacques Becker a in­
trodus în film trei secvenţe care iz­
besc-pe spectator prin măreţia, pu­
terea şi bogăţia lor, atacarea cara­
vanei de către cei 40 de hoţi, răfu­
iala celor două tabere de bandiţi în
casa lui Ali-Baba şi goana haluci­
nată a celor 4000 de figuranţi, care
întruchipează mulţimea de berberi ce
merg să se înfrupte din comoara ho­
ţilor. Un colorit echilibrat, o muzică
de atmosferă, decoruri bogate şi o
echipă de actori talentaţi, au făcut
din acest film o valoroasă realizare
ia cinematografiei franceze.
In interpretarea, dată eroului, Ali-
Baba nu apare mărginit doar la di­
mensiunile în oare noi îl cunoaştem
din legendă. El este prezentat în
film mult mai omenesc, mult mai a-
propiat de inima şi înţelegerea noas­
tră.
Fernandel, în rolul lui Ali-Baba,
izbuteşte o mare creaţie. Fără a fi
lipsit de umor, personagiul creat
de el te cucereşte prin omenescul
său, te înduioşează pînă la lacrimi.
Secretul de partid
de M. Marcovski
In Editura Tineretului a apărut de
curînd o nouă carte. Este vorba de
„Secretul de partid“, povestire apar- lători I.R.T.A., cunosc o serie de lip­
ţinînd lui M. Marcovski şi -redînd
cu mijloace sobre dar emoţionante
aspecte din lupta de rezistenţă a po­
porului bulgar, în perioada anilor
1941-4944. Eroii volumului sînt niş­
te oameni simpli, săraci şi oprimaţi
de regimul fa scist; cu toate aces­
tea, patrioţii bulgari nu şovăie nici
o clipă să lovească din toate pute­
rile lor un regim reacţionar şi duş­
mănos. învăţătura marxistă şi dra­
gostea pentru popor îi ajută să în­
vingă pe rînd toate greutăţile şi ob­
stacolele care li se ridică în cale.
Scrisă cu multă pricepere artisti­
că şi într-un stil dinamic, lucrarea
„Secretul1' de partid“ este o înflăcă­ rios de ce staţionează autobusul la
rată urtărturie a patriotismului bul­
gar ş;'i a credinţei oamenilor muncii
că victoria va fi întotdeauna de par­
tea acelor care luptă pentru o cauză
dreaptă.
3) Structura problemelor.
Analizînd mai amănunţit prima
temă principală „Problemele şcola­
re, documente îndrumătoare de ba­
ză“, găsim următoarele subtem e:
a) Cuprinsul programelor (felul
cunoştinţelor şi deprinderilor, volu­
mul, succesiunea -temelor, ordinea şi
conţinutul lucrărilor practice.
b) Caracterul de documente de
stat a problemelor şcolare;
c) Obligativitatea îndeplinirii în­ care studiem materialul.
tocmai a programelor şcolare.
Pentru a nu obosi prea mult şi
pentru a putea studia vreme înde­
lungată, este bine ca după Vis—2
ore să facem o pauză de 1-0-15 minu­
te. întreruperea studiului o facem la
capătul unui paragraf.
Atunci cînd reluăm studiul, reve­
dem problemele studiate anterior
pentru a face o mai bună legătură
cu ceea ce urmează.
După citirea atentă a lucrării ur­
mează conspectarea materialului.
Răspunsul la întrebarea dacă con­
spectarea să se facă la prima sau la
a doua citire, depinde de volumul de
cunoştinţe ai celui ce conspectează,
dacă cunoaşte problema din alte iz­
voare sau dacă nu -s-a mai întîlmt
cu ea. Felul conspectării depinde deci
de pregătirea şi experienţa fiecăruia.
In general, conspectul trebuie să
fie scurt, clar, concis şi corect, el
trebuie să seziseze esenţa probleme­
lor şi trebuie notat cu cuvinte pnn
prii. Alcătuirea unui -conspect bun,
cere aprofundarea materialului, gîn-
direa atentă asupra lui ceea ce pre­
lungeşte -timpul de memorare şi a
jută la consolidarea cunoştinţelor.
In mnspect putem introduce un
sistem de sublinieri şau pulem. se*
Nr. 572
Gorki — întemeietorul literaturii
socialiste
La 28 martie se împlinesc 88 de structivă multilaterală. Bucurîndu-
ani de la naşterea lui Maxim Gor- se de succesele socialismului care a
ki. Nu există colţ în lume, unde oa­ făcut să se nască un om nou, cu o
menii să nu-l preţuiască pe acest psihologie colectivistă, Gorki a scos
corifeu al culturii ruse şi mondiale la iveală în operele sale din ultimii
ale cărui opere cu caracter inova­ ani esenţa creaţiei comuniste, a
tor au constituit un însemnat pas generalizat trăsăturile tipice ale con­
înainte în dezvoltarea artistică a structorilor vieţii noi.
întregii lumi. Gorki concepea noua construcţie
Minunată a fost viaţa de creaţie gigantică care se înfăptuia in ţara
a lui Gorki, plină de muncă însufle­ sovietică drept un proces minunat
ţită şi de luptă eroică. întregul său de înfrumuseţare a pămîntului cu
talent, excepţionala sa forţă de con­ fapte nepieritoare, drept o mărturie
structor al vieţii, el şi le-a consa­ grăitoare a nelimitatelor posibilită­
crat cauzei transformării socialiste ţi creatoare ale spiritului şi muncii
a lumii, luptei pentru triumful idea­ libere. El a arătat că poporul sovie­
lurilor luminoase ale poporului mun­ tic care construieşte devine adevă­
citor. ratul stăpîn al naturii, ştie să cu­
Meritul istoric al lui Gorki ca ar­ cerească şi să domine forţele ei.
tist constă şi în aceea că el a fost întemeietor al literaturii realismu­
primul în literatura mondială care lui socialist, Gorki a chemat pe toţi
a afirmat eroismul şi frumuseţea scriitorii progresişti din lume să
, luptei revoluţionare a proletariatului apere idealurile înalte ale poporu­
, pentru o orinduire socială, raţională lui, să păşească în avangarda luptei
şi dreaptă. încă în primele sale lu­ noului împotriva vechiului. După
crări romantice, el a prezis cu toa­ părerea lui, cartea oricărui scriitor
tă vigoarea izbucnirea celei mai ma­ cinstit, fie el romancier consacrat,
ri revoluţii populare, care va mătu­ sau un tînâr poet, trebuie să înveţe
ra de pe suprafaţa pămîntului tot pe cititor cum să trăiască, sâ-i în­
răul adus de clasele exploatatoare. tărească voinţa, să-i insufle năzuin­
„Va izbucni curînd furtuna!" — ţa de a lichida piedicile care se ri­
prezicea cu tărie Gorki în perioada dică pe calea spre marele ţel al
sumbră a reacţiunii şi a obscuran­ omenirii muncitoare — construirea
tismului. comunismului.
Marele scriitor a nutrit sentiment Sărbătorind ziua de naştere a lui
M. Gorki, oamenii înaintaţi din toa­
de nemărginită mîndrie pentru pa­ te ţările îşi îndreaptă tot mai mult
tria lui care prima a înfăptuit vi­ atenţia spre operele sale clasice,
surile de veacuri ale omenirii mun- spre personajele sale artistice ne­
citoare. Creaţia lui Gorki din epoca
sovietică era pătrunsă de dragoste pieritoare. Şi astăzi cuvîntul lui Gor­
neţărmurită faţă de poporul sovie­ ki este pus în slujba constructorilor
tic, faţă de întreaga activitate con­ vieţii.
p m m ucm
Mulţi dintre acei care în diferite tele de pe această rută, sînt foarte
călătorii folosesc autobusele de că­ mulţumiţi de faptul că I.R.T.A. _le-a
asigurat mijloace de transport^ insă
suri ce se mai manifestă din partea pe acest autobus în fiecare zi îşi au
personalului de conductori auto şi rezervate obişnuitele locuri din^faţă
taxatori, cum s în t: plecări cu întîr- cei patru şoferi: Banu, Suciu, Gioss
şi Cernat, prieteni şi consăteni cu
zieri -de la diferite staţii, vinderea
biletelor pentru locurile cele mai al cincilea şofer care conduce auto­
bune prietenilor, sau celor care mai busul, pe nume Lucan. Dimineaţa,
dau cîte ceva de băut, etc., etc.
la reîntoarcere, cei 5 şoferi care că­
Aceste lucruri le aflăm şi din scri­
sorile corespondenţilor ziarului nos­ lătoresc acasă, se întorc la serviciu,
tru. Iată ce ne scrie un corespon­
dent voluntar din comuna Dobra, dar fiecare îşi are prietenii lui pen­
raionul Ilia. „In dimineaţa zilei de tru, care s-au rezervat locuri.
3 ianuarie a.c., la ora 6,30, în faţa
Sfatului popular din Dobra, staţiona Ajungînd autobusul în capul salu­
autobusul de călători care face cursa
Deva-Ilia-Dobra şi retur. Eram cu­ lui Căpîlna, şoferul clacsoneazâ de
mai multe -ori şi opreşte în faţa ca­
acea oră, încărcat cu călători care sei chiaburului Stancu Marcu, de
aşteptau nerăbdători să plece. M-am unde se urcă Avrămuţ Ioan, care
apropiat tocmai cînd unul dintre că­ face această navetă în fiecare seară
lători foarte supărat că nu va ajun­
ge la timp la Deva, cobora din au­ acasă, iar dimineaţa la Sebeş“ .
tobus. II întreb ce are autobusul de La sezisarea ziarului nostru, con­
nu a plecat la ora 6? Răspunsul a
ducerea întreprinderii regionale de
transport auto, a dat următorul ră s­
puns : „pentru abaterea săvîrşita,
fost simplu : taxatorul Nemeş Gheor- taxatorul Nemeş Gheorghe a fost
ghe nu a venit nici pînă în prezent mustrat verbal, punîndu-i-se în ve­
să distribuie bilete, iar autobusul nu dere că la prima abatere i se va
poate pleca cu călătorii netaxaţi“. aplica cea mai severă pedeapsă dis­
Un alt corespondent voluntar din ciplinară.
Sebeş, trimite redacţiei o scrisoare Privitor la cele petrecute pe aulo-
intitulată „Un singur autobus la 5 busul ce deserveşte traseul Sebeş-
şoferi“. „Acest autobus — scrie co­ Sugag, s-a constatat că într-adevăr.
călătoresc pe acest traseu conductori
respondentul — îşi are ruta pe dis­ auto care sînt din Şugag şi s-a pus-
în vedere taxatorului de pe acest-
tanţa Al'ha-Iulia — Sebeş — Şugag şi traseu de a nu mai permite conduc­
torilor auto să călătorească fără or-'
retur. Cetăţenii din comunele şi sa- din tip D.G.T.A. De asemenea, s-a
pus în vedere taxatorului de pe a-
•para de restul materialului printr-o cest traseu de a nu mai opri auto*
mică distanţă cuvintele care explică busul decît în staţiile marcate pen­
foarte clar o anumită idee. Ele atrag tru oprire“.
atenţia la citit şi se reţin mai repede.
Conspectînd de exemplu problemele Măsurile luate de I.R.T.A. Deva,
din cuprinsul temei „Principiile de sînt juste. Puteau fi însă şi mai as­
alcătuire ale programelor noastre pre, întrucît neregulile de pe autobu­
şcolare“ (din fragmentul susmenţio­ sele în cursă pe diferite distanţe,
nat) putem separa sau sublinia ur­ sînt multe şi înlăturarea lor cere
mătoarele cuvinte: caracterul ştiin­ hotărîri precise şi drastice. Dacă
ţific, unitatea, sistematizarea, legă­ măsurile luate nu vor da rezultatele
tura cu practica, particularităţile de cele mai bune, recomandăm între­
vîrstă. Aceste cuvinte ne vor uşura prinderii regionale de transporturi
reţinerea principiilor de alcătuire a, auto, să revină asupra lor cu mai
programelor şcolare. multă hotărîre. De asemenea, rugăm
călătorii de pe aceste autobuse să
De obicei, conspectele se întocmesc semnaleze ziarului toate nereguliio
sub formă de notări rezumative care ce le vor întîlni, pentru a aduce o con­
ţin seama de punctul de vedere din tribuţie colectivă la stîrpirea lor din
rădăcini.
Putem folosi însă conspecte sub <^>oooooooooooooooooooooooooo-
formă de schemă. Astfel, tema „Pro­
gramele şcolare, documente Îndru­ 8 INFORMAŢIE I
mătoare de bază“, (din fragmentul
„Programele şcolare“) poate fi con­ o ’?
spectat în felul următor :
documente de stat o întreprinderea de stat pentru X
— stau la baza planificării, | asigurarea producerii şi valori- g
— nu pot fi modificate.
— trebuie îndeplinite obli­ g ficării seminţelor, face cunoscut o
ga toriu, o unităţilor şi producătorilor indi- o
indică — cunoştinţele şi deprin­
8 viduali de legume, că îşi pot g
derile necesare educaţiei co­
muniste, x procura de la depozitele sezo- g
— volumul cunoştinţelor, O niere nou înfiinţate din Petro- o
— conţinutul ştiinţific şi
8 şani (bala de legume) Haţeg, 8
succesiunea temelor şi
problemelor, x (Aprozarul din piaţă), Sebeş g
— ordinea şi succesiunea
X (piaţa oraşului), Hunedoara, g
lucrărilor.
în concluzie, a studia individual o Deva şi Orăştie (tot în piaţă), 8
cu rezultate bune, înseamnă a plani­
fica şi a organiza sistematic munca, 8 seminţe de bună calitate şi la g
a sezisa esenţa materialului citit, a
prelucra într-o formă scurtă, clară şi g preţ redus. ’g
concisă -şi a aplica creator în condi­
ţiile concrete ale activităţii practice., x Seminţele se vînd ambalate în x
teoria însuşită.
g plicuri sau în pungi şi se găsesc g
BINDER ŞTEFAN
şa-fui catedrei Cadre de conducere, g atît la Depozitul regional din g
de la I.I.P.C.D. — Timişoara g Alba-Iulia, cît şi la magazinele 8
8 sezoniere de mai sus. g
oo
c ooo ooo oc-oc 0 oc o oo o oc-ooooooo o