Page 31 - 1956-03

Nr. 572
MAI MULT SPRIJIN COLECTIVULUI MINEI TEUUC
PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI DE MINEREU!
Activitatea comuniştilor trebuie
îmbunătăţită
L'a mina Teliuc, în cursul lunii
februarie, au existat mari greutăţi.
Din cauza îngheţurilor şi a zăpezii
care a căzut din abundenţă, trans­
portul a stagnat, silozurile şi hal­
dele au îngheţat, iar muncitorii nu
au îndeplinit planul de producţie de-
cît în proporţie de 40-45%.
Biroul organizaţiei de bază a în­
tocmit un plan de acţiune în care
s-au stabilit sarcinile conducerii teh-
nico-administrative în vederea or­
ganizării deszăpezirii, asigurării bu­
nei funcţionări a utilajelor şi parti­
cipării din plin a tehnicienilor şi in­
ginerilor la aceste munci. Membrii
biroului organizaţiei de bază şi ai
birourilor grupelor de partid, au
fost repartizaţi pe sectoare pentru a
sta de vorba cu muncitorii şi a le
cere să muncească cu conştiinciozi­
tate pentru lichidarea rămînerii în
urmă. Timp de 10 zile, membrii bi­
In cîteva cercuri şi cursuri politice U. T, M.roului organizaţiei de bază au stat
— chiar şi în timpul liber — în
mijlocul muncitorilor, însufleţindu-i
şi intervenind prin tehnicieni, unde
era cazul, de a se organiza mai bine
munca.
Rezultatul a fost îmbucurător. Ur-
mînd îndemnul membrilor de partid,
mulţi muncitori au lucrat cu însufle­
ţire. Incepînd cu ziua de 19 februa­
rie, producţia de minereu a început
să crească, ajungînd apoi să fie de
două ori mai mare- decît înainte.
S-au distins mulţi membri de par­
tid ca Viman Ioan, Derigo Iosif,
Rimboi Iosif, Petric Gaşpar şi alţii
care au fost exemple de conştiincio­
zitate şi care au antrenat şi pe mun­
citorii fără de partid la o activitate
susţinută.
Au fost însă şi unii membri de
partid ca Jeler Văleanu, Baliniuc
Ladislau, Muntean Elena şi alţii ca­
re şi în această perioadă grea, au dat
dovadă de dezinteres şi lipsă de răs­
pundere în muncă. De altfel aceşti
membri de partid au încălcat în re­
petate rînduri disciplina de produc­
ţie, pierzîndu-şi prestigiul în faţa
muncitorilor. Era bine dacă biroul
organizaţiei de bază, cu ocazia unei
adunări generale, ar fi pus în dis­
cuţie felul cum membrii de partid
s-au comportat în perioada cea mai
grea, evidenţiind pe acei care s-au
remarcat în muncă şi trăgînd la răs­
pundere pe cei codaşi. Acest lucru,
biroul organizaţiei de bază însă nu
l-a făcut nici cu această ocazie, şi
nici cu altele atunci cînd membrii de
partid au încălcat disciplina de par­
tid şi de stat.
Documentele Congresului al doi­
lea al partidului arată clar organi­
zaţiilor de partid că înfăptuirea prin­
cipiului democraţiei interne de par­
tid, — principiu de bază al cons­
trucţiei de partid — cere asigurarea
participării tuturor membrilor de
partid la viaţa şi activitatea orga­
nizaţiei de partid. La mina Teliuc,
mulţi membri şi candidaţi de partid nu
depun nici o activitate, nu participă la lectivul pentru înlăturarea deficien­
adunările de partid, la învăţământul
de partid. Aici, obligaţia de a repar­
tiza fiecărui membru de partid cîte
o sarcină precisă, după capacitatea
şi aptitudinile sale, de a-1 controla şi la locurile lor de muncă, ceea ce va cu 130 kg, la fabricarea fontei albe rezolvă definitiv şi problema înde­
ajuta în muncă, este o simplă for- contribui la îndeplinirea sarcindor ce consumul de siderită prăjită se- re­ plinirii planului de producţie şi a
malitate. Majorităţii membrilor de revin colectivului acestei mine.
Munca culturală nu poate să nu sprijine efectiv
Obiectivul principal pe linia cultu­
ralizării maselor şi desfăşurării
activităţii echipelor artistice, este a-
cela de a ridica la un nivel tot mai
înalt conţinutul spectacolelor pe care
formaţiunile artistice le pregătesc şi
le prezintă publicului, şi a lega a-
cest conţinut de activitatea specifică
întreprinderii, căminului cultural, sa­
tului.
Pentru atingerea acestui obiectiv
important, pînă în prezent, forma­
ţiunile artistice existente în cadrul
clubului minerilor din Teliuc au rea­
lizat unele lucruri frumoase. Este de
remarcat activitatea pe care o depun
— deşi cu multe greutăţi — echipa
de teatru compusă din 11 persoane
şi echipa de dansuri compusă din 8
persoane, care, pe lîngă faptul că
au pregătit un program cu care s-au
prezentat la cel de-al IV-lea con­
curs. au oferit în diferite ocazii mi­
nerilor şi locuitorilor satelor din jur, Dobra Silvia, Valsachi Eteltrand,
spectacole destul de bune. Există aci
muncitori care uită oboseala muncii
şi se prezintă cu drag la repetiţii şi
spectacole. Tovarăşul Biki Albert,
lăcătuşul Nicoară Ioan, excavatoris-
tul Nicula Ioan, Bogdan Eugenia,
Nicoară Petru, Ciobotaru Gheorghi-
na, inginerii Popescu Mircea şi Zaha
Ioan, sînt nelipsiţi de la activitatea
culturală pe care au îndrăgit-o mult In condiţiile regimului democrat- de mirare cînd însăşi comitetul de Zăvoianu Viorel, care nu-şi precupe­ guranţă a noilor capace. Să se aş­ le noastre. Şi la economii. 148 lei
şi se străduiesc să atragă şi pe alţii- popular, activitatea de culturalizare întreprindere nu participă nici mă­ ţesc nici efortul, nici timpul liber şi tepte şedinţa comisiei de standarde". se economisesc de fiecare vagonet,
în ,această muncă plăcută şi utilă. a maselor a cunoscut şi cunoaşte o car la repetiţii ca spectatori, fără să muncesc cu râvnă pentru pregătirea
De curînd, la Teliuc, artiştii ama­ dezvoltare nemaiîntâlnită. Activita­ mai amintim de atitudinea celor 60 echipelor artistice. Se poate spune re şi stăruinţă le-au explicat celor vagonetelor cu noile capace, nu mai
tori au prezentat piesa „Să fie liniş­ tea culturală devine un mijloc .eficace funcţionari ce îşi desfăşoară activita­ că aceşti tovarăşi alături de cei care i din minister, că aşteaptă de trei necesită şuruburi, găuri, ¦burghii
te“, o comedie uşoară care a avut un în orientarea m.aselor de muncitori,, tea la birou între hîrtii şi acasă. Nici au mai fost amintiţi ca fiind intere­ ani, că tocmai pentru siguranţa rupte. Ea asigură...
bun efect în mase. In urma reprezen­
tării ei, o serie de lucruri au fost în­ de olan, a colaborării şi a spiritului
dreptate chiar şi în cadrul întreprin­
derii. Trehuie spus însă că sensul
piesei - - şi din păcate asta tocmai
din partea celor interesaţi direct în
desfăşurarea muncii culturale — a
fost înţeles în mod eronat. „Să fie
linişte“ ! Aşa şi-au zis probabil cei
din conducerea clubului în frunte cu
tovarăşii Şandru Nicolae, Hacik
Ioan, Herban Gheorghe, Viman Ioan.
Şi iată de c e : pornind de la condu- ruţă“, o activitate obositoare, activi- semnat de neştiutori de carte. Greu-
partid le sînt trasate sarcini gene­
rale, ca „sezisarea lipsurilor din pro­
ducţie“, etc,. Anumitor membri de
partid, secretarul organizaţiei de ba­
ză, tovarăşul Leopold Carol, (prin-
tr-un tabel) le-a trasat sarcina să se
ocupe de cîte 2-3 tineri pentru a-i
educa. De la trasarea acestei sarcini
şi pînă în prezent însă, nu i-a mai
controlat dacă au dus sau nu la în­
deplinire sarcina primită şi nici oda­
tă nu i-a obligat pe aceştia să ra­
porteze adunării generale felul cum
îşi duc munca. De asemenea, nici
odată nu s-a pus în discuţia adună­
rii generale felul cum membrii de
partid activează în sindicat, U.T.M.
şi alte organizaţii de masă ; biroul
organizaţiei de bază mulţumindu-se
să constate doar că unii membri de
partid activează, iar alţii nu.
Lipsa de exigenţă a biroului orga­
nizaţiei de bază fiaţă de membrii de
partid, neglijarea educării lor prin
adunări bine pregătite, a dus' acolo,
că muncitorii fără de piartid nu simt
influenţa pozitivă a comuniştilor.
Biroului organizaţiei de bază de la
mina Teliuc i se cere să ducă o ac­
tivitate permanentă, concretă, vie,
cu fiecare membru de partid, să sta­
bilească sarcini precise fiecăruia, po­
trivit cu necesităţile ce se ridică la
fiecare Ioc de muncă. Biroul orga­
nizaţiei de bază trebuie să urmărea­
scă zi de zi activitatea membrilor de
partid, să-i ajute, să-i îndrume şi să-i
critice pe acei care nu-şi îndeplinesc
sarcinile stabilite. In loc de pălă­
vrăgeală goală, adunările de partid
trebuie să facă analize temeinice a
activităţii membrilor de partid, care
să ducă la ridicarea simţului de răs­
pundere, la activizarea tuturor mem­
brilor de partid, la ridicarea comba­
tivităţii lor.
Comuniştii de la mina Teliuc au
datoria ca în producţie să se stră­
duiască să fie exemplu de muncă
însufleţită şi disciplinată. Prin exem­
plul lor înaintat ei trebuie să mobi­
lizeze pe toţi acei în mijlocul cărora
lucrează la muncă avîntată, pentru
îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
de plan. Comuniştii trebuie să fie
aceia care, acolo unde există greu­
tăţi, să -lupte pentru învingerea a-
cestora şi să mobilizeze întreg co­
ţelor care se manifestă în unele lo­
curi de muncă. Este de datoria fie­
cărui comunist să dea dovadă de
atitudine înaintată, faţă de muncă şi
avutul obştesc şi să ia o poziţie ho-
tărîtă faţă de toţi .acei care muncind
indisciplinat dezorganizează produc­
ţia, fac ca sarcinile de plan să nu
poată fi îndeplinite.
Organizaţia de bază de la mina
Teliuc va trebui să acorde o mai
mare atenţie educării membrilor săi,
întăririi rolului membrilor de partid
cerea clubului, continuând cu şirul a
peste 200 tineri din care 50% ule-
mişti, cadrele didactice în majorita­
tea lor, preferă să rămînă simpli
spectatori. Ei nu iau parte la acţiu­
nile culturale, se lasă greu mobili­
zaţi. Tovarăşul preşedinte al clubu­
lui, în loc să fie preocupat de lărgi­
rea activităţii culturale, de extinde­
rea acesteia, se complace în stări de
beţie, scandaluri şj alte lucruri care
nu-i fac cinste. Cadrele didactice din
această comună nu au oare de spus
nimic cu privire la activitatea şi ati­
tudinea pe care o au ? Faptul că sin­
gur tovarăşul Popovici Titus parti­
cipă la activitatea culturală, nu tre­
buie să devină nici paravan, nici
scuză pentru restul învăţătorilor sau
profesorilor care stau şi aşteaptă re­
zolvarea problemei culturalizării ma­
selor de la sine. Şi fiindcă vorbeam
mai sus de piesa „Să fie linişte“, nu
am vrea să credem că dintr-un res-
nect faţă de acest imperativ, tovarăşii
Lup Viorica, inginerul Suciu loan şi
Roşea Florica, ocolesc clubul, acţiu­
nile artistico-cultur.ale. „Să fie liniş­
te“ nu înseamnă nicidecum ca to­
varăşii aceştia să manifeste nepă­
sare şi să subaprecieze activitatea
culturală.
înspre îmbunătăţirea muncii la locui
de producţie, a realizării sarcinilor
tovărăşesc în realizarea nevoilor în-
trenrinderii respective.
Adaptarea programului potrivit sar­
cinilor producţieţ — lucru care la
mina Teliuc nu este înfăptuit — ar
asigura fără îndoială reuşita obiec­
tivelor de mai sus. Ce se întîmplă
însă aici ? Activitatea culturală este
socotită că „ă c$ncea roată de la că­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Cum se explică neîndeplinirea planului
de producţie şi a celui de livrări
După primirea planului de pro­
ducţie pe anul 1956, colectivul mi­
nei Teliuc a trecut la defalcarea sar­ reu la fabricarea fontei, constau în
cinilor şi luarea de măsuri tehnico-
organizatorice care să asigure în­
deplinirea şi depăşirea acestuia.
Apoi, oamenii s-au apucat cu în­
sufleţire de muncă. Planul începuse
să fie îndeplinit şi depăşit zi de zi.
Făcînd bilanţul lunii ianuarie, s-a
constatat că planul de producţie a
fost depăşit cu 11,8%, valoarea pro­
ducţiei globale cu 35,36%, că pro­
ductivitatea muncii a sporit cu
23,76%, iar indicii de utilizare a
maşinilor şi agregatelor au crescut
cu 6,2%.
Cu toate acestea însă, planul de
livrări nu s-a putut îndeplini. Nici
în luna ianuarie, nici în februarie.
Mai mult în februarie, nici planul
de producţie n-a mai putut fi în­
deplinit.
Care sînt cauzele ? In primul rînd,
planul de livrări nu a fost îndepli­
nit deoarece Ministerul Industriei
Carbonifere, atunci cînd a fixat pla­
nul de producţie al minei Teliuc,
nu a întrebat conducerile întreprin­
derilor siderurgice dacă vor contrac­
ta cantitatea de ancherită planifica-
tă pentru a fi extrasă de această
m in ă ; în a-1 doilea rînd, repartiţia de încercări de laborator. Rezulta­ ră organizaţiile de bază U. T. M., de de învăţământul politic în cadrul
pentru producţia planificată nu s-a
făcut, iar Combinatul siderurgic
„Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara, - -
principalul beneficiar al acestei mi­
ne, — a refuzat să contracteze în­
treaga cantitate de ancherită, pînă
la acoperirea planului de , producţie
al minei Teliuc. Mai mult decît atît,
combinatul din Hunedoara continuă
să refuze să preia măcar cantitatea
de ancherită cerută de el prin con­
tract, pe motivul că acest minereu
conţine un procent mic de fier.
Mina Teliuc are şi alt beneficiar
şi anume uzina „Victoria“ din Că­
lău. Dar, spre deosebire de combi­
natul din Hunedoara, uzina „Victo­
ria “ primeşte cantitatea de anehe-
rită contractată şi o foloseşte la fa­
bricarea fontei. Faţă de acest be­
neficiar, planul de livrări este în
mare măsură respectat de mina Te­
liuc.
Problema care se ridică şi care
trebuie rezolvată fără întârziere este
aceasta: „Este sau nu rentabil şi
avantajos să se folosească ancherita
la fabricarea fontei ?“.
După calculele şi experienţele fă--
cute la uzina „Victoria“ din Călan,
de un colectiv format din Dobra Io-
sif, inginerul şef al uzinei, Ză-voianu
Petru, şeful sectorului furnale şi in­
ginerul Mărculescu E., delegat a'l
I.C.E.P.R.O.M.-ului, s-a constatat că
ancherita brută şi prăjită, în pro­
centaj de 18% din totalul amestecu­
lui de minereu şi calcar, poate fi fo­
losită cu succes la fabricarea fontei
pentru turnătorii.
Care sînt avantajele folosirii aces­
tui minereu ? Experienţele făcute la
Călan au dovedit, că folosirea an­
cheritei prăjite la fabricarea fonici
cenuşii duce la reducerea consumu­
lui de siderită prăjită cu 80 kg pe
tona de fontă şi a celui de calcar
duce cu 150 kg pe tona de fontă celui de livrări la mina Teliuc,
tate care mai mult încurcă decît re­
zolvă ceva. Şi spunem acest lucru,
pornind de la obiectivele şi mijloa­
cele principale care nu sînt respec­
tate. Pentru a extinde şi stimula ex­
perienţa fruntaşilor în muncă, trebuie
organizate diferite conferinţe publi­
ce la staţia de radiofieare locală, în­
tâlniri între muncitori, ori alte forme
care înlesnesc transmiterea noilor fap­
te sau evenimente. La Teliuc, însă,
staţia de radiofieare a fost mutată în
satul .Ci.nciş. Acest lucru n-ar părea
cu nimic rău. Dar de acolo, anunţu­
rile iau cu totul altă formă. Şi nu
de puţine ori, poţi auzi anunţîndu-se
prin intermediul ei, organizarea dife­
ritelor baluri, zilele în care va avea
loc cutare sau cutare tîrg, etc. Ni­
ciodată însă nu vei auzi un program
prezentat la staţie în cinstea frunta­
şilor în producţie, după cum nu vei
auzi nici comunicarea vreunei noi
metode folosite în muncă, sau alte
acţiuni care ar stimula şi îmbunătăţi
procesul muncii.
Dacă din curiozitate ai face o com­
paraţie a numărului de tineri din
Teliuc şi a celor care participă la ac­
tivitatea eultural-sportivă, ai rămîne
pur şi simplu surprins, constatând că
abia 0,85% din .aceştia fac acest lu­
cru. Dar un asemenea fapt .nu este
.conducerea minei, după cum nici or­
ganizaţia de U.T.M., „nu se prea o-
moară“, în asigurarea unei activităţi
de factură înaltă pe linia culturaliză­
rii maselor de muncitori. Şi în astfel
de situaţii, îţi poţi desigur explica
pentru ce unii muncitori mai puţin
conştienţi pleacă în timpul orelor de
muncă la bodegă, de ce planul de
producţie nu a fost realizat în luna
februarie şi mai mult chiar, de
ce mai există un . număr în­
Pag. 3
DIN VIAŢA ORGANIZAŢIILOR U.T.M.
Cît mai bune rezultate Ja învăţătură
Organizaţia de bază U.T.M. din fruntaş la învăţătură pentru a-1 ajută
cadrul Şcolii profesionale C.F.R. Si- la pregătirea lecţiilor.
meria, îşi îndreaptă întreaga activi­
tate spre mobilizarea elevilor la în- In acelaşi timp, organizaţia de ba­
văţămîntul teoretic şi practic. Aici, ză se interesează intens şi de acti­
în adunările generale, periodic se a- vitatea elevilor în practică. Comisia
nalizează felul cum utemiştii se ar organizată de comitetul U.T.M. pe
şcoală, urmăreşte îndeaproape acti­
chită de principala lor sarcină — în­
văţătura. Comitetul organizaţiei de vitatea fiecărui elev în atelier.
bază ia poziţie fermă împotriva a- La gazeta de perete „Avîntul“ şi
celora care rămîn în urmă la învă­
ţătură sau săvîrşesc acte de indisci­ la gazeta satirică „Te văd“, apar cu
regularitate articole semnate de ute-
plină. Spre exemplu, cu ocazia unei mişti despre felul cum se prezintă
elevii la clasă şi la practică. Pe a-
asemenea analize s-a hotărât a se ceastă cale au fost ajutaţi numeroşi
elevi indisciplinaţi, lipsiţi de răspun­
desărcina de orice sarcini iacei oa­ dere ca Bocan Tudor, Dăncişor Seve­
rin, Dragotă Nicolae, Iovan Horea şi
re rămîn corigenţi.
alţii.
Organizaţia de bază se îngrijeşte
Contribuţia organizaţiei de bază
şi de ajutorarea elevilor slabi. In
U.T.M. la bunul mers al învăţăturii
acest scop, a format mai multe gru­
iar cel de calcar cu 240 kg. Alte
avantaje ale folosirii acestui mine­
faptul că producţia şi productivita­
tea muncii cresc şi se fac economii
de aproape 2 milioane lei anual, re-
dueîndu-se consumul de cocs pe to­
na de fontă şi economişjndq-şe zeci
de mii de tone de calcar şi siderită
prăjită.
Faptul că este avantajos să se
folosească ancherita la fabricarea
fontei, îl confirmă şi tovarăşul Nico-
lae Catană, directorul general al pe de învăţătură pe clase în cadrul din şcoală se oglindeşte în rezulta­
Combinatului siderurgic „Gh. Gheor- cărora elevii se pregătesc sub supra­ tele obţinute de elevi la învăţătură.-
vegherea responsabililor de grupe. Dintre cei 190 de elevi, 163 sînt pro­
ghiu-Dej“ din Hunedoara. In artico­ Tot.în scopul de a veni în ajutorul movaţi, majoritatea dintre ei avînd
lul său „Producţia de metal poate şi celor mai slabi la învăţătură, comi­ •medii de 4 şi 5.
trebuie să crească“, publicat în zia­
rul „Scînteia“ nr. 3536, vorbind des­
pre folosirea aglomeratului auto­ tetul organizaţiei de bază a reparti­
DOREL VLADISLAV
fondant, tovarăşul N. Catană spune; zat pe lîngă elevii corigenţi cîte un corespondent
„De multă vreme un colectiv de in­
gineri din combinat a studiat de
asemenea posibilitatea folosirii aglo­ Vie preocupare faţă de studiu Relatîndu-ne despre stadiul în care
meratului autofondant pe bază de De mult succes în muncă se bucu­ se află cursul de istoria P.M.R., tova­
ancherită de la Teliuc la furnalul răşa Ghidali Veronica, care răspun­
nr. 6. Aceste studii au fost urmate
tele pozitive ale acestor experienţe, unde încadrarea cursanţilor pentru I.R.T.A., ne-a informat că nu poate
ne-au determinat să trecem la obţi­ formele de învăţămînt politic a fost să-i mobilizeze pe cursanţi, deoarece
nerea aglomeratului autofondant pe just înţeleasă, pomindu-se nu numai unii pleacă pe teren şi pentru acest
cale semi-industrială. Folosirea a- de l,a cunoştinţele politico-profesio- fapt, tovarăşa Hubian Sonia, propa­
glomeratului autofondant la furnale, nale iale tînărului, ci şi de la dorin­ gandista, nu a putut să predea te­
va însemna, în primul rînd, o ridi­ ţele lui, respectîndu-se liberul consim­ mele prevăzute în studierea docu­
care simţitoare a productivităţii fur­ ţământ. mentelor Congresului partidului.
nalelor şi, în al doilea rînd, micşo­
rarea consumului specific de cocs şi La baza însuşirii învăţăturii marxist- Unii propagandişti se abat de la
calcar. Toate acestea vor duce în ieniniste stă studiul individual. Acest instrucţiunile în organizarea discuţii­
mod implicit şi la o reducere sub­ principiu este aplicat de marea ma­ lor. Tovarăşul Maioreanu loan, de
stanţială a preţului de cost“. joritate a cursanţilor din oraşul Deva. pildă, de la Uzân-a electrică, a predat
Sînt demne de evidenţiat formele de trei teme, urmând ca la sfîrşitul pre­
După cele expuse mai sus, răs­ învăţămînt din cadrul unor instituţii dării întregului material (Raportul de
punsul la întrebarea : „Este sau n;u şi întreprinderi ca : Trustul regional activitate al C. C. al P.M.R.), să fa­
rentabil şi avantajos să se foloseas­ de construcţii locale, U.R.C.C., Ban­ că discuţii. Tovarăşul Maioreanu însă
că ancherita la fabricarea fontei ?“, ca de stat, Spitalul unificat şi altele, n-a procedat conform instrucţiunilor
este afirmativ : da ! Este şi rentabil unde punîndu-se un accent deosebit şi rezultatul ia fost că tinerii nu au
şi avantajos să se folosească acest pe studiu, s-a reuşit ca lecţiile să fie participat la discuţii în mod activ,
minereu la fabricarea fontei. avansate. Propagandiştii Tudoran Ni- fiind nepregătiţi.
coiae de la U.R.C.C., Popescu Valen­
Dacă avantajele folosirii acestui tina de la O.C.L. Alimentara şi alţii, Organizaţiile de bază U.T.M. au
minereu sînt incontestabile, de ce împletesc problemele teoretice cu
la combinatul din Hunedoara nu se munca practică a tineretului. Expu­ sarcina de a controla activitatea
foloseşte ? Acest lucru nu se face nerile lor şi discuţiile, scot în relief
pentru că direcţia tehnică a combi­ esenţa problemelor din lecţii. cursurilor şi a elimina lipsurile aces­
natului, în frunte cu tovarăşul ing.
Stănescu loan, manifestă dezinteres Numeroşi -tineri manifestă un inte­ tora. In acest scop, propagandiştii
pentru folosirea pe scară largă a res crescând pentru buna desfăşurare
materiilor prime autohtone, pentru a învăţământului politic, lucru do­ trebuie să se prezinte în faţa cursan­
că folosirea ancheritei cere să se vedit prin conspectele bogate în con­
facă omogenizarea încărcăturii îna­ ţilor cu un bogat material, pregătiţi
inte de a fi introdusă în furnal, deci ţinut.
minuţios, înarmaţi cu problemele spe­
cifice muncii tinerilor. Se pot între­
buinţa eu succes diafilme ca : „Rea­
cere puţină bătaie de cap. Dar to ­ Răspunsuri bune dau în cadrul dis­ lizările regimului democrat-popular în
varăşii de la direcţia tehnică a com­ cuţiilor din seminarii utemiştii -î Po­ cei 10 ani“, oare se găsesc la S.R.S.C.
Deva, la A.R.L.U.S. şi la secţia cul­
binatului nu prea vor să-şi bată ca- > pescu IIie. Ilerman Dezideriu de la turală, hărţi, grafice, etc., cu ajuto­
pul cu această problemă, conside- U.R.C.C., Lalu Ana şi Albu Elisabeta rul cărora se îmbogăţeşte conţinutul
rîrid, în mod greşit, că este mai uşor , de la Banca de stat, J-ulu-meseu Sil­
să folosească un .minereu cu un con­ via şi Homorodeanu Ma-ria de la
ţinut mai bogat în fier, decît să stu­ Spitalul .unificat, Dobre Ştefan de la
dieze cu răspundere problema folo­ O.C.L. Alimentara şi alţii. temelor şi se fac discuţiile mai atrac­
sirii ancheritei ,1a fabricarea fontei. tive, mai variate.
Şi unele rezultate slabe
Acestei atitudini, faţă de folosirea ' Comitetul orăşenesc U.T.M. Deva,
trebuie să acorde o atenţie mai mare
ancheritei care se găseşte în cânii- ) Dacă unele cercuri şi cursuri în­ controlului asupra felului cum se
: registrează. succese pe linia învăţă­ desfăşoară învăţămîntul politic, să în­
tăţi mari la Teliuc, considerăm că mântului politic, altele bat pasul pe drume activitatea propagandiştilor şi
trebuie să i se pună capăt. Şi cu ! loc. .Amintim în această direcţie cer­ să tragă ,1a răspundere pe cei care
cit mai repede, cu atît mai bine.
Cei în măsură să rezolve această
problemă, sînt Ministerul Industriei cul de începători de Ia C.R.R., pre­
Metalurgice şi Ministerul Industriei cum şi .cursurile de la I.A.R.T. şi nu-şi îndeplinesc conştiincios sarci­
Cărbunelui. Şi dacă ele sînt che­ •I.R.T.A. nile. .
mate să -rezolve această problemă,
apoi să o facă fără întîrziere. Rezol-
vînd această problemă, a folosirii FOILETON
ancheritei la fabricarea fontei, se (Jj'el (ml 9„*de. La cAita la @xiLajfa‘
D,acă de atunci s-au scurs atît za tamponărilor, şuruburile susţină­
amar de zile, Iosif Steiner nu poate toare ale capacelor se foarfecă, ca­
fi învinovăţit; vremea îşi toarce pacele cad şi la rulmenţii* roţii intră
producţia caeru-i de ani, fără binecuvîntarea nisip, praf, cărbune — mă rog, de
toate. Vagonetele trebuie scoase din
tăţile de care tovarăşul Bedea res­ pămîntemlor.
ponsabilul cultural din comitetul de Dar, ce dracu n-a făcut omul ăsta circulaţie, reparate — tehnic, cum
întreprindere se izbeşte, sînt cunos­
cute. Lipseşte un dirijor de cor, ac­ pentru ca să-i fie auzit glasul, pentru aţi spus dumneavoastră. Sute de
tiv. Dar ce să dirijeze dacă în mo­
mentul de faţă nu există un cor ? ca ruga lui să străbată prin uşile oameni lucrează la reparaţii, zeci de
Lipseşte un regizor tehnic pentru
teatru, decoruri, costume. Dar .cine capitonate şi să pătrundă în cabine­ mii de lei se Irosesc lunar ierta-
le va putea realiza mai bine decît
conducerea minei ? tele şefilor de servicii, directorilor ti-ne, de pomană. Noile capace...
Dacă există condiţiile necesare inspectorilor şi ale altor şefi mai mici — Cine garantează că inovaţia
(un local de club spaţios, număr
mare de tineri şi vîrstnici, funcţio­ sau mai mari. Zile de-a rîndul a asta e mai trainică decît capacele
nari, cadre didactice), ce împiedică pelerinat — de la Ana la Caiafa folosite în transporturile miniere,
pe tovarăşii din Teliuc să îmbunătă­ prin Direcţia generală a minelor, atiţia .ani de-a rîndul ?
ţească activitatea culturală ? ceasuri întregi a irosit în aştepta­ >— Noi, constructorii, inovatorii.
rea anui atît de dorit: „Puteţi im Am şi încercat-o. La uzina unde
Aici în Teliuc a fost cândva şi o tra" a vreunei secretare.
brigadă artistică de agitaţie care însă lucrăm, s-au fabricat şi aplicai la
şi-a încetat de mult activitatea, in După trei ani, cînd totul s-a do­ peste 200 de vagonete, asemenea
momentul de faţă, se găseşte pe vedit zadarnic, Steiner şi-a pus ne­ capace,..
punctul de a fi reconstituită. Destră­ vasta sâ-i gătească merinde de
marea brigăzii s-a întâmplat din pri- j drum şi în tovărăşia lui Vişnovski, — Aţi îndrăznit ? Fără aprobare?
cina unor tovarăşi de la serviciul ¦r-r- lertaţi-ne, .am îndrăznit. 200
mecanic şef şi transporturi, .care, a pornit spre capitală. Duceau cu de vagonete au şi fost repartizate
fiind criticaţi, au pornit la acţiuni ei prototipul noului sistem de capa­ exploatărilor din Valea Jiului. Unul,
de ameninţare şi de hulire a celor ce şi zeci de referate favorabile date unul singur, l-am vopsit în roşu
din brigadă. Dacă în faţa acestei si- : de exploatări. cu minium de plumb. Pe ăsta l-am
luaţii cînd „satira şî-a făcut efec- I
tul“, comitetul de întreprindere ar fi Cît au pledat fierţii pentru ca cei dat minei Petrila şi vreme de un
luat atitudine Hotărâtă, desigur că din minister să le Înţeleagă durerea, an a circulat necontenit. Cu cărbu­
lucrurile nu ar fi ajuns aici. e greu să se ilustreze. Părea însă ne, cu piatră, mă rog, cu de toate.
că întreg Ministerul Cărbunelui e După un an, l-am controlat. Nu se
Este lăudabil exemplul pe care ÎI răscolit de vîntul împotrivirii, că în stricase de loc. Pe cînd cele cu ca­
dau tovarăşii medici Trifu Tiberiu şi mpd tacit, toate direcţiile tehnice pacele vechi, nu trece bine sfertul
hotărîseră anticipat, sentinţa cuve­ de an şi...
nită inovaţiei:
„Nu se încadrează îp S.T.A.S,r — Dine, bine, dar la economic la
urile existente'“. „Treb{uie standar­ lupta pe care poporul muncitor de
dizată — nu şe poate aplica astfel". la oraşe şi sate...
„Nu cunoaştem coeficientul de si­ — Nemm gîndvt la toate, păcate­
Jicnii ,n-au cedat însă. Cu răbda­ la o singură reparaţie. Renovarea
saţi în această muncă, au înţeles im­
portanţa pe care o are munca cultu­ transporturilor şi evitarea avariilor, — Asigură, asigură, dar nu se
rală în sprijinul producţiei. S-a con- ¦
sta.tat practic că acolo unde activita­ inovaţia trebuie aplicată neîntîrziat. poaţe aplica. Există o comisie de
tea .culturală este strîns legată de
viaţa oamenilor muncii, în întreprin­ — Nu se poate I standarde care...
derea respectivă, numărul absenţelor
nemotivate scade, creşte mişcarea Trebuie, tovarăşi. La Uzina de După trei ani de chinuitoare a ş­
de inovaţii, se reduce preţul de -
cost, sînt înlăturate rebuturile. ‘Oare i reparat .utilaj minier din Petroşani, teptare, sentinţa birocratului a iz­
la mina Teliuc activitatea culturală
•nu -poate contribui la realizarea aces­ unde lucrăm .noi, sosesc săptămînal bit ucigător : nu se poate !
tor sarcini ?,
sute de vagonete defecte. Ele se de­ Oare să fie adevărat ? Să nu exis­
teriorează din cauza actualelor ca­ te în toată Direcţia generală din
pace necorespunzătoare... Petroşani şi în Ministerul cărbune­
— Mai tehnip tovarăşe, mai teh- lui un om mai. cu s u f l e t m a i a-
nic. Tehnic — dacă vreţi dumnea­ propiat creatorilor de nou ?
voastră — faptele îs astea. D.in cau­ LIVIU ZEICONI
N. .CAZAN