Page 5 - 1956-03
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA!
IN A C E S T N U M Ă R
- Pe drumul arătat de Rezoluţia ple — Oamenilor muncii — construcţii zilei de 8 Martie (pag. 4-a))
trainice şi de calitate (pag. 3-a)
narei C.C. al P.M.R. din 3-5 — O declaraţie a agenţiei T.A.S.S.
— Din munca unei brigăzi de mine (pag. 4-a)
martie 1949 (pag. 2) ri de lia mina Petrila (pag- 3-a)
- Informaţii de ,partid: — Dezba — Mesajul F.D.I.F. cu prilejul Zilei
Internaţionale a femeii (pag. 4-a)
terea documentelor Congresului în — Pionierii pe scena căminului cul
regiunea noastră (pag. 3-a)
- O zi însemnată în Istoria poporu tural (pag. 4-a) — Inflaţia ameninţă Europa occiden
tală (pag. 4-a)
lui nostru (pag. 3-a) — Din realizările femeilor în cinstea
7 ani de Sa publicarea Rezoluţiei
din 3 — 5 martie
Se împlinesc 7 ani de la apariţia din gospodăria colectivă „Petofi San- ACTIVITATE INTENSĂ ÎN PREAJMA ALEGERILOR
Rezoluţiei plenarei C.C. al P.M.R. din dor“ din Deva a realizat în anul 1955
3-5 martie 1949. Această Rezoluţie un venit care constă î n : 4.648 kg Candidaţi ai F. D. P. Activitatea agitatorilor Întîlnirea tov. Gaşpar Franctsc
are o însemnătate istorică deoarece grîu, 4.536 kg porumb, 2.906 kg car
ea a trasat linia politică pentru întă tofi, 228 kg ceapă, 7.400 kg sfeclă fu din Deva cu cetăţenii din Haţeg
rirea alianţei dintre clasa muncitoare rajeră, 65 litri vin, 60 litri ţuică,
şi ţărănimea muncitoare, precum şi 15.436 kg paie şi diferite furaje şl o BODEA IOAN In oraşul Deva se desfăşoară o întîlnirea dintre candidatul şi ale satisface cerinţele locuitorilor oraşu-
măreaţa sarcină a transformării so sumă de peste 5.000 lei. vicepreşedinte al sfatului popular largă muncă politică de masă în ve gătorii circumscripţiei electorale re Iui Haţeg.
cialiste a agriculturii. Rezoluţia a regional a fost propus drept candidat derea pregătirii alegerilor de deputaţi gionale, oare a avut loc zilele tre
precizat că principiul care stă la baza Veniturile mari pe care Ie primesc in circumscripţia electorală regională în sfaturile populare. Peste 150 agi cute, a însemnat pentru cetăţenii ora Alegătorii au răspuns la expunerea
colectivizării agriculturii este princi colectiviştii conving un număr tot tatori din întreprinderile şi institu şului Haţeg o adevărată, sărbătoare. candidatului lor cu numeroase pro
piul liberului consimţămînt, adică mai însemnat de ţărani muncitori să nr. 34 (Simeria şi Rapoltu Mare). ţiile oraşului au fost repartizaţi de puneri şi angajamente oare dove
convingerea fiecărui ţăran muncitor intre în gospodăriile colective. In către birourile organizaţiilor de bază Tovarăşul Gaşpar Francisc primul desc hotărîrea lor de-a păşi alături
de necesitatea unirii în gospodării co cursul anului trecut, numai în gospo pentru a desfăşura muncă de lămu secretar .al Comitetului raional de de candidatul lor.
lective, pe baza unei intense munci dăriile colective din raionul Sebeş au rire de la om la om în circumscrip partid Haţeg, candidat al circumscrip
politice. intrat peste 100 familii de ţărani mun ţiile electorale ale oraşului. Ei au ţiei electorale regionale nr. 22, a fost De la întîlnirea cu candidatul lor,
citori, nemai vorbind de acelea care vorbit alegătorilor despre realizările participanţii au plecat cu convingerea
Importanţa Rezoluţiei constă şi în au intrat în întovărăşirile agricole regimului nostru democrat-popular, că într-un viitor apropiat vor prinde
aceea că a pus în faţa partidului sar Şl zootehnice. Aproape în fiecare sat despre candidaţii propuşi, îndemnîn- viaţă şi propunerile făcute cu aceas
cina luptei împotriva exploatării ca în care nu există gospodării colective du-i pe cetăţeni să verifice listele de tă ooazie, de către Szabo Garol, far
pitaliste la sate, sarcina lichidării in şi întovărăşiri, ţăranii muncitori au alegători. Munca lor a fost plină de macist, vînzătorul Marton Ştefan,
fluenţei politice şi economice a chia- depus cereri de înfiinţare a acestora. roade. Pînă la 1 martie, peste 70% Biriş Emil directorul uzinei electrice,
burimii, precizînd totodată că politi In multe sate au luat fiinţă şi comi din alegători au consultat listele a- Biacs Ladislau preşedintele comite
tete de Iniţiativă în acest scop, Da tului executiv a! sfatului popular oră
ca partidului la sate se bazează pe toria organizaţiilor de partid şl a fişiate la sfatul popular al oraşului. şenesc, Buligan Ioan şi alţii.
tripla şi indivizibila lozincă a lui sfaturilor populare este de a sprijini Agitatorii oraşului Deva au adus
Lenin: „Ne sprijinim pe ţărănimea Iniţiativa acestor ţărani muncitori, a- Ei au plecat cu convingerea că
săracă, strîngem alianţa cu ţărăni jutîndu-i să se organizeze în forme o însemnată contribuţie şi în orga viitorul va aduce oraşului Haţeg rea
mea mijlocaşă şi ducem o luptă ne le de cooperare agricolă dorite. nizarea celor 50 întîlnîri dintre ale lizări şi mai mari şi anume: intro
întreruptă împotriva chiaburimii". gători şi candidaţi care au avut loc ducerea sistemului de încălzire cu
Rezoluţia din 3-5 martie scoate în în luna februarie, la care au parti g.az metan, construirea unei oase a
De la apariţia acestui însemnat do evidenţă rolul însemnat pe care îl au cipat peste 2.000 cetăţeni cu drept de tineretului, organizarea deservirii ora
cument, a trecut un timp relativ scurt. diversele forme de asociere în mun şului în abundenţă cu curent electric,-
Evenimentele ce au avut Ioc în via că, în scopul deprinderii ţăranilor vot din oraş. introducerea barierelor păzite la linia
ţa satelor noastre în aceşti 7 ani, rea muncitori cu munca în comun. In ulti Printre cei mai activi agitatori se ferată, îndiguirea rîului Galbăna şi
lizările însemnate obţinute în urma mii ani în regiunea noastră s-a lărgit amenajarea pieţii. Despre faptul că
mult reţeaua acestor forme. Au luat numără tovarăşii: Greu Gheorghe, cele propuse, într-un viitor apropiat
muncii politico-organizatorice desfăşu fiinţă 115 întovărăşiri agricole care Grubi Victor, Irimie Iuliana, Oancea
rată de organizaţiile de partid şi sfa cuprind peste 3.500 familii şi peste Adam, Ciban Vasile şi alţii.
4.000 hectare teren. Multe din acestea,
turile populare, confirmă pe deplin cum sînt cele din Rapolt, Orăştie şi In zilele care urmează, agitatorii
justeţea liniei trasate de partid prin altele au trecut la forme superioare de vor pleca din nou pe teren pentru a
Rezoluţia plenarei din 3-5 martie retribuire a muncii, forme potrivit că da lămuriri în legătură cu tehnica vo
1949. rora nu se ţine seama numai de pă- tării.
mîntul adus în întovărăşire, cî: şi de
Chiar în vara anului 1949, în sa cantitatea şi calitatea muncii depuse. La sfat cu făranii munci primit cu multă bucurie de sutele de vor deveni lucruri realizate, nu s-a
tele regiunii noastre au apărut prime Este evident faptul că, aceste întovă tori din Păuca şi Roşia alegători întruniţi. După ce a trecut îndoit nici unul dintre participanţi.
le gospodării colective. In anii ce au răşiri se dezvoltă pe baza experien în revistă realizările regimului demo Ei şi-au amintit de zilele cînd pro
urmat, numărul lor a crescut în con ţei practice înspre forma superioară,
tinuu. In prezent, avem 43 gospodă gospodăria colectivă. Zilele trecute, alegătorii din Păuca crat-popular şi realizările şi transfor blema sălii de teatru şi festivităţi la
rii colective care cuprind peste 2.500 şi Roşia — raionul Sebeş, s-au întîl- mările pe plan looal, tov. Gaşpar Haţeg era doar un proiect, iar astăzi
familii şi au o suprafaţă de peste In satele de munte, unde ocupa n it. cu candidatul propus de ei pen Francisc şi-ia manifestat bucuria de-a 1 se trece pragul. De aceea, ei au asi
8.000 hectare teren. Este important ţia de bază a ţăranilor muncitori este tru sfatul popular regional, tov. Co face cunoscut cetăţenilor din oraşul gurat candidatul lor că vor fi alătu
creşterea animalelor, au luat fiinţă vaci Constantin. Haţeg recenta realizare obţinută în ri de el pentru a putea realiza obiec
de arătat că tinerele gospodării co peste 100 întovărăşiri zootehnice. în cinstea alegerilor şi anume: transfor tuale pe care şi le-au fixat împreună
lective prind putere neîncetat. An de tovărăşirile zootehnice ca şi cele agri La această întîlnire, tovarăşul Covaci marea şi deschiderea sălii de festi cu ocazia acestei întîlnîri.
an creşte avutul lor obştesc. Numai în cole se dezvoltă în continuu spre for le-a vorbit alegătorilor despre condi vităţi a oraşului. Dotată cu 400 lo
ultimii cinci ani, valoarea fonduri me superioare. ţiile în care au loc alegerile în acest curi, încăpătoare şi confortabilă, sala PETRU FARCA.ŞIU
lor indivizibile a crescut cu peste an. evocînd măreţele „realizări ce s-au
10.000.000 lei. Toate gospodăriile co Majoritatea întovărăşirilor agricole înfăptui; în patria noastră, realizări corespondent
lective şi-au dezvoltat ramuri anexe şi zootehnice şi-au creat şi-şi dezvol care se văd şi în comunele raionului
de producţie ca : ferme de vaci, fer tă fondurile de bază indivizibile. A- 'MÂNUGHEVICI EMANOIL Sebeş. Candidatul tinerilor
me de oi, de porci, stupării, crescă ceste fonduri au o mare însemnătate inginşr -.agronom de la Sfatul popular din O răştie
torii de păsări, livezi de pomi, ate fiindcă' ele constituie embrionul pro raional Orăştie, a fost propus de ¦ce Această întîlnire a fost foarte vie.
prietăţii obşteşti asupra mijloacelor tăţenii din comuna Vinerea pentru a Alegătorii au ridicat diferite proble Ani 29. Povestea vieţii lui, e po Ieri, nu era nimic. Copil de cefe
liere de rotărie, fierărie şi tîmplărie de producţie, care, dezvoltîndu-se ne fi ales că deputat’în sfatul popular me legate de înfrumuseţarea şi dez rist, la 12 -ani, hămesit de foame,
au executat plantaţii de vii, etc. Mul încetat, leagă ţăranul muncitor de vestea ta, a mea, povestea tuturor. rătăcea pe străzile Clujului, bătea la
te, cum sînt de exemplu cele din Obre- întovărăşire, îi măreşte cointeresarea • : ’ raional. voltarea comunelor lor. Astfel, ţăra porţile stăpînllor bogătaşi pentru a i
în dezvoltarea acesteia spre forme Povestea unui învingător. Viaţa lui, se da de lucru în schimbul unei coji
ja, Benlc şi Ţelna din raionul Alba, superioare. CETĂŢENI, \ nul muncitor din Roşia de Seoaş viaţa unui luptător, zile şl a n i. de de pîine mucegăite.
Reci, Păuca şi altele din raionul Se verificaţi listele de alegătorii zbucium şi de muncă pentru biruinţa
beş şe specializează în cultivarea ma Un rol de seamă în transformarea Mondoc Aron, a ridicat problema ter vieţii.
terialului săditor al viţei de vie. socialistă a agriculturii îl au S.M.T. Mai sînt 6 zile pină Ia alegeri. Da
Rezoluţia arată că ele sînt mijlocul toria fiecărui cetăţean cu drept de vot minării construcţiei şoselei şi a înce Azi, Chicidean Vaier este om liber,
Avînd la îndemînă experienţa gos cel mai însemnat pentru introducerea este de-a. verifica în. acest ^interval de
podăriilor de stat şi sprijinul S.M.T., tehnicii avansate în agricultura noas timp dacă' a fost trecut pe 'listele de perii construirii unui looaş pentru că conducător de tineret, secretar al or Azi, Chicidean Vaier ştie să rîdă
gospodăriile colective obţin în fiecare tră. Lor le revine sarcina să sprijine alegători ş i. ce număr de ordine are.
an producţii la hectar care întrec sis gospodăriile colective, întovărăşirile Cunoaşterea numărului de ordine este minul cultural. ganizaţiei raionale a U.T.M., apre şi rîde din toată inima. Atunci nu
tematic pe cele. obţinute de ţăranii şl pe ţăranii muncitori pentru a lu necesară pentru a putea fi găsit mai
muncitori individuali. Producţia me cra pămîntul mai bine şi mai ieftin repede de comisie, cînd se prezintă la Alţii ca tov. Berea Sevasiian au ciat şi iubit de tinerii muncitori din ştia. Dinţii erau încleştaţi, mintea
in scopul măririi producţiei agricole. vot.
die de grîu obţinută în anul 1955 S.M.T.-urile au marele rol de a con propus să se facă o fîritînă adăpă raionul Orăştie. se frămînta cu întrebări chinuitoare
de gospodăriile colective din raionul vinge practic ţăranul muncitor despre
superioritatea muncii în comun şi cu toare la păşune, cerînd să fie sprijiniţi
Orăştie a întrecut cu 785 kg la hec mijloace mecanizate.
tar pe cea obţinută de ţăranii munci de viitorul deputat în realizarea a-
tori individuali, iar producţia de car Pentru a putea fi la înălţimea aces
tofi a fost mai mare cu 3.025 kg la tor sarcini, statul democrat-popular cestor lucrări de folos obştesc.
hectar în gospodăriile colective. In a înzestrat S.M.T.-urile cu tractoare şi GH. AGN1T
raionul Alba, gospodăriile colective corespondent
au obţinut în medie 1.614 kg grîu la maşini agricole de cele mai noi tipuri.
ha în timp ce ţăranii muncitori au a căror rezolvare era peste putinţa
obţinut doar 1.068 kg la ha. Pro Congresul al II-lea al P.M.R. a
ducţia de porumb la ha a fost de ase pus în faţa noastră sarcina de mare La o z i de odihnă colectivă„Tovarăşi, sînteţi Invitaţi a zentat de echipa clubului. Dar unei vîrste fragede. Acasă, mizeria se
menea mai mare în gospodăriile co iată că celor prezenţi aci li lăţea, ghiara cumplită a nevoilor vi
lective din acest raion cu 888 kg la răspundere de îmbunătăţire a mun lua parte la ziua de odihnă tale ducea război de nimicire a fa
hectar, decît cea a sectorului indivi miliei. Tata moare. Mama şi copii
dual. Gospodăria colectivă din Ostrov cii de transformare socialistă a agri colectivă organizată de comi colectivă, ei au invitat echipa muncitoare pe care le-am vă s-a rezervat o plăcută surpri părăsesc Clujul şi se opresc la Petro
raionul Haţeg, a obţinut 21.000 kg tetul de întreprindere al uzi de popice din Lupeni. Şi a zut deseori muncind cu hăr ză : apare pe scenă echipa de şani. Vialer întră ucenic la Ateliere
cartofi la hectar — producţie dublă culturii. In anul 1960, sectorul socia nei „Victoria“ Călan. In pro fost tare interesantă întrece nicie la turnătorie şi în alte fluieraşi a -ţăranilor munci le Centrale. Vrea să devină lăcătuş.-
faţă de cea a ţăranilor individuali. gram"... tori din Şugag raionul Sebeş. Trebuie să întreţină familia. Era ti
list în agricultură trebuie să fie pre rea dintre cele două echipe părţi. mid, harnic şi îndemînatic. Prietenii
Şirul acestor exemple este nesfîrşit. Şi ce sîrbe, şi ce jocuri au lui mai mari, muncitorii l-au îndră-
Ele ne dovedesc că marea gospodărie ponderent atît ca suprafaţă cît şi ca Aceste cuvinte scrise pe un pentru victorie. Rezultatul, Ce-or fi făcînd ? cîntat aceştia pentru fraţii lor ^ pe acest pui 'de om. cu ochi alj
colectivă este categoric superioară afiş, mi-au atras atenţia de nu l-am putut cunoaşte deoa muncitori, de te prindea mîn- baştri, inteligenţi şi limpezi şi i>au
micii gospodării individuale. cereale-marfă. Să mobilizăm toate e- cum am ajuns în Călan. Era rece mai aveam încă multe N-a fost greu să mă lămu cărimea la tălpi — cum spu purtat de grijă. A făcut cunoştinţă
încă devreme şi mă gîndeam lucruri interesante şi distrac resc, după ce am ascultat-o ne romînul. Nu degeaba au cu comuniştii.
Superioritatea gospodăriilor colec forturile noastre, să muncim cu tot ce să mai fac pînă va începe tive de văzut... pe agitatoarea Bălan Aliţi stîrnit atîtea aplauze şi, drept
tive se reflectă şi prin veniturile mari programul. Dar abătîndu-mă vorbind despre drepturile fe să vă spun, m-au usturat şi In sufletul lui a pătruns lumina
pe care Ie realizează colectiviştii. Fa elanul pentru îndeplinirea cu cinste pe la clubul muncitoresc, con La expoziţia de artă meii în Republica Populară pe mine palmele atît.a am bă marelui adevăr.
milia colectivistului Sebestyen Antal statai cu oarecare surprindere Romînă acordate de puterea tut din ele.
a acestei măreţe sarcini 1 că eram întîrziat. Programul plastică populară. Anii de după eliberare au fost şi
pentru Chicidean Vaier ani de pro
începuse şi la el participau Cercul de artă plastică al ? Orele treceau pe nesimţite. gres, de victorii obţinute prin grele
bătălii. U.T.C. îl primeşte în rîndurile
Grija pentru sănătatea oamenilor muncii de acum mulţi oameni ai clubului muncitoresc din Că Sala de spectacole a clubu S-a terminat programul ar sale. Acest eveniment a hotărît defi
muncii. lan cuprinde mulţi amatori, în lui era plină pină la refuz tistic, au început ghicitorile nitiv evoluţia ulterioară a vieţii tî-
special de pictură. Prin sala Zadarnic am încercat să pă literare, apoi, din nou filmul,
Cu iubitorii de sport* unde erau expuse diferite lu trund mai mult înăuntru — că doar la prima vizionare nărului. Sensul existenţei a fost găs
crări de acest gen, se perinda aşa-s intîrziaţii — şi eu eram n-au putut să-l vadă toţi. Şi sit. Se va judeoa după cel mai în
In sala de tenis de masă multă lume care admira pic unul dintre aceştia. Şi am mai în sfîrşit, serata dansantă. Pe semnat şi sever criteriu : în ce mă
a clubului, era mare anima turile executate cu măiestrie. stîrnit şi zgomote la care am rechi, perechi, tineri şi vîrst- sură şi-a dăruit forţele pentru zidi
ţie ; se disputa unul din cele Mă oprii asupra unui tablou primit o ripostă hotărîtă prin- rea societăţii socialiste.
mai interesante seturi de du ce înfăţişa un minunat peisaj tr-un ssst categoric al celor nici se lăsau purtaţi de rit
blu băieţi, urmărit cu interes şi citii numele iscălit: era a prezenţi. Şi aveau şi de ce, Tinerii Gaiţă Iosif, Sima Toan, Di-
de alţi jucători care îşi aş lui Gicoş Costeiaş, turnător fiindcă ascultau cu atenţie un mul lent al valsului, de cel cu Ioan şi- alţii, nu-1 vor uita nicio
teptau şi ei rîndul la disputa la uzină, nume pe care îl mai jurnal vorbit despre realizări dată. El i-a ajutat, i-a crescut, i-a
*campionatului organizat Am observai şi pe alte lucrări e- le regimului democrat-pnvular repede al foxtrotului sau de determinat să urmeze cursurile Insti
fost cuprins şi eu de entu xecutate cu talent. Am mai şi despre însemnătatea isto cel săltăreţ al unei sîrbe. tutului de mine „Gh. Gheorghiu-Dej“
ziasmul lor şi aş fi stat încă admirat lucrări ale muncitoa rică a celui de-al XX-lea din Petroşani. In Orăştie, în satele şi
mult dacă nu m-ar fi zorit rei Bolesin Paulina dela uzi Congres al P.C.U.S. Am as- Cu părere de rău, i-am pără cătunele raionului şi pionierii, şi ti
un tovarăş să-mi arate şi na de semi-cocs, ale lui Rus- sit pe cei ce petreceau atît nerii, şi vîrstnîcii îl cunosc pe Chi
altele. neac Aladar, elev la Şcoala cultat şi eu cu interes pînă cidean Vaier. In primele gospodării
de frumos. In drum spre gară, colective, în plantaţiile de puieţi, în
Sus, în sala de şah, era li la sfîrşit şi a-şi fi dorit să drumurile reparate, în construcţiile
gîndurile îmi zburau la cele de folos obştesc, şi-a adus şi el pri
văzute în acea z i : frumoase nosul modest, cinstit şi sincer.
nişte. La mesele de şah şi în profesională siderurgică şi văd şi filmul care urma — lucruri şi bine organizate Oa Oamenii l-an propus candidat ra
jurul acestora şedeau mulţi altele. Privind acestea, parcă „Soldatul Ivan Brovkin, însă menii muncii din Călan au ional al F.D.P. pentru comuna Geoa-
iubitori ai acestui joc, urmă vedeam aievea muncitori, curiozitatea mă mîna să văd avut intr-adevăr o zi de o-
muncitoare, funcţionari şi e- gţU'ŞJu.
rind cu feţele încordate dis levi, stînă în timpul lor liber. şi alte aspecte ale acestei zile dihjiă plăcută.
putarea partidelor. Erau doar de odihnă. Mîine în zori, uzina ii va
în întrecere şi aici se vor do aplecaţi deasupra pînzelor,
vedi care sînt cei -mai buni mînuind penelul sau creio Din nou surprize chema la o nouă zi de mun- ?
ca. Cu acelaşi zîmbct plin de <
şahişti ai Călanului. Printre nul. Minunată ocupaţie, şi plă plăcute voioşie, cei pe care i-am vă- <
cei care jucau am întilnit cută.
De curînd, la Ilia a fost dat in folosinţă un nou spital de adulţi care cuprinde 26 mulţi muncitori fruntaşi ca Despre probleme Desfăşurarea programului zut pelrecînd azi, mîine vor (
încăperi. Noul spital are secţie de chirurgie, interne pediatrie, obstetrică-ginecologie şi • turnătorul Crişu Dumitru, importante m-a adus din nou în sala da alte şarje de metal, vor ^
este înzestrat cu aparat Ronlgen, iar întreg utilajul este absolut nou, fabricat în ţară mare a clubului. Acum, în turna alte sute de piese, pen- i
sau în ţările de democraţie populară. El este deservit de 6 medici şi 6 surori de caritate, sudorul Varody Ioan, mai
precum şi de personalul auxiliar. strul Şverin Ludovic şi alţii
In clişeu : noul spital din Ilia. Muncitorii din Călan sînt La Casa alegătorului sînt fcfa sălii de asemenea plină tru patrie, pentru viaţa noua )
mari amatori şi de popice. adunate mai multe femei Ză de oameni, se desfăşura un a tuturor muncitorilor. /
Pentru această zi de odihnă resc printre ele numeroase bogat program artistic pre- S. VLADIMIR î
-XvVVVW /V - VW 'V- «"»-n.vWvVWVv .V
