Page 6 - 1956-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Ó OC O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O 5<>0 < X X X X X X > 0 0 <><><XX>0 < X X K > < X > 0 0 < 0 0 <><X>0 0 <X>0 0 <XXXX><X><X>C><>0 0 0 0 <X><X><X><>0 <>0 <X>0 <X> ;> < > < > o o < xx> o < > o < ^ o o < x> o c> o < > < > o O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O ^ » '

O O O O O O O 'X ’O O Odrumulafătat dt (Hezâluflaë . ë . at (J)« JH* (T?,,

d ifivOO<XX><X><XK>0<><><><><><>0<X><><><X><<><><>00<>00<><!^0<X><X><><X><><><X>OCXX>0<>000<>000 3-5 mar <XX><X><XXX>00<><><XXX><><K><><XX><>0<XXX><XKXXX)' ooo^>oooooo<xx>oooooooooow

Rezoluţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc din 3-5 martie 1949, do­ Calea recoltelor bogate „...socialismul nu se poate construi nn mal la oraş. Sarcina construirii soclalismu-
cument de importanţă istorică pentru ţara noastră, a pus în faţa partidului sarcina Iui şi a înlăturării exploatării capitaliste se pune fa ţară ca şi Ia oraş. Construirea
centrală de niijucire a capitalismului şi fău rirea socialismului Ia sate. socialismului cuprinde şi transformarea socialistă a agriculturii. Analiza făcută asu-
pra situaţiei agriculturii şi asupra schimbă rllor esenţiale intervenite in ultimii ani in
In cei 7 ani de la apariţia acesteiRezoluţii, în regiunea noastră s-au obţinut raporturile de clasă din ţara noastră ne arată că trebuie să mergem pe calea înlă-
succese deosebite pe linia transformării so cialiste a agriculturii. Au luat fiinţă 3 turării contradicţiei care apare in împrejură rile cînd la oraşe se dezvoltă socialismul, în
S.M.T.-uri, care au ajutat şi sprijinit gospodăriile colective, întovărăşirile agricole şi timp ce la ţară rămîne predominantă mica gospodărie individuală, care — după cunos-
pe ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii la efectuarea lucrărilor după metode agroteh­ cuta teză a lui Lenin — „naşte capitalism şi burghezie permanent, in fiecare zi, în
nice avansate. S-au' creat gospodării agricole colective care au scos mulţi ţărani de fiecare ceas, spontan şi în proporţii de masă“.
sub exploatarea chiaburilor şi lc-a dat posi bilitatea ca să-şi aducă un însemnat aport
la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. S-a întărit alianţa dintre clasa (Din Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949)

muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Colectiva mi-a asigurat un trai îmbelşugat
Numărul mare de întovărăşiri agricole şi zootehnice care au luat fiinţă în aceşti
La anii copilăriei mă gîndesc destul de să simt că trăiesc. De cînd sînt în gospodă­
ani, dovedeşte şi el că ţăranii muncitori din- regiunea noastră au pornit pe făgaşul con­ rar. Şi nici nu este de mirare... Acei ani rie am cîştigat întotdeauna atît cît avem ne­
struirii socialismului, că s-au convins de superioritatea şi avantajele muncii in co­ care erau atît de frumoşi, plini de bucurii voie pentru întreaga familie şi mai făceam
şi belşug pentru copiii chiaburilor, pentru şi economie,
mun. mine erau ani de chin. de amărăciuni şi
lipsuri. Din veniturile obţinute în colectivă, am
Aşa a luat fiinţă colectiva noastră reuşit ca în anul trecut să-ml construiesc o
Eram 7 copii la părinţi. Ce'e două iugăre
In 1949, prin luna noiembrie, intr-o Toţi ascultau cu atenţie. Din cînd in Datorită mecanizării lucrărilor agricole, gospodăriile colective reuşesc să ob­ de pămînt pe care le aveau părinţii, ie lu­ casă cu două camere, cămară şi pivniţă, lu­
ai de sărbătoare, stăteam de vorbă în cînd, Damian Iacob, Cibu Andrei, Da- ţină producţii la hectar, care întrec cu mult, pe cele ale ţăranilor individuali. cram cu foarte multă greutate... Nu aveam cru la care atunci cînd eram servitor nici nu
faţa casei mele cu Ciuca Vasile. Vorbeam mian Achirn, Tamaş Nicolae şi alţii, pu­ vile de muncă şi nici unelte agricole. Pămîn- visam. In primăvara aceasta, am s-o tencu-
despre înSămînţările de toamnă şi ne în­ neau întrebări în legătură cu pămîntul, In primul grafic din clişeul de mai sus se arată că gospodăriile colective au lui producea atît cit să plătim datoriile fă­ iesc, aşa că în curînd, împreună cu soţia şi
trebam mereu cum am putea să lucrăm zilele-muncâ şi repartiţia veniturile în obţinut în anul 1955 o producţie medie pe regiune de 1.568 kg grîu la hectar, în cute. cei doi copii vom locui în casa noastră. Cît
pămlntul din „Coasta Furcii" să producă gospodărie. timp ce gospodăriile individuale au obţinut numai 1.069 kg. de fericiţi vom fi I... Avem tot ce ne tre­
Părinţii, abia aşteptau zilele cînd puteau buie, iar copii mei nu mai sînt nevoiţi să
mai mult. Sînt peste 30 de ani, măi Va­ După multe ore de ascultare, pe cînd In al doilea grafic se arată că gospodăriile colective au obţinut în anul să ne pună o coajă de mălai în traistă şi intre servitori ca să poată trăi. Partidul
sile, de cînd lucrez pămîntul acela şi se amesteca ziua cu noaptea, începu­ 1955 o producţie medie de 2.118 kg porumb la hectar, în timp ce gospodăriile in­ să ne trimită servitori, — de fapt, aceasta şl guvernul îi trimite la şcoli şi le asigură
n-am reuşit niciodată să smulg mai mult sem să pricep cum stau lucrurile cu co­ era o moştenire. Atît tatăl cit şi bunicul tot ce le trabuie.
de 700-800 kg grîu la hectar, cu toată lectiva, eu voce domoală şi răguşită, am dividuale au obţinut numai 2.021 kg. meu au avut aceeaşi soartă. De aceea, a-
truda mea. z is : „Fraţilor, ascultaţi-mă un pic şi pe tunci cînd la vîrsta de. 13-14 ani. am fost Nu mal sînt nici eu nevoit să împrumut
mine. Am intrat în rîndul colectiviştilor dus servitor la diferiţi chiaburi, nu m-am vite de lucru. S.M.T.-ui ne ajuiă cu tractoa­
— Hei moş Măcarte, crezi dumneata că împotrivit prea mult. Fusesem obişnuit cu rele şi ne învaţă cum să lucrăm mai uşor
eu am obţinut mai' mult ? Să vezi, deşi Se făcu linişte. Mi-am dres glasul şi M-am înscris în gospodăria agricolă co­ Am adus în gospodărie, eu şi soţia mea, acest gînd. şl cu folos.
în toam/na trecută am dat iugărului din am continuat: lectivă din Pricaz — raionul Orăştie, la de bună voie, 4 hectare de pămînt, 2 boi şi
„Valea Oii" 20 de cară gunoi de grajd, 1 ianuarie 1956, imediat după repartizarea uneltele cu care muncisem pămîntul pînă La chiaburul Avram Samoilă, traiul a de­ Acum sînt brigadier legumicol şi voî
l-am plivit de două ori şi secerat cu — Stau de mult şi ascult la vorbele veniturilor şi după ce am văzut cu proprii acum. Imediat după mine s-au mai înscris venit şi mai greu. Trebuia să îngrijesc cîte munci cu şi . mai multa dragoste pentru
secera, la batoză am scos doar 500 de kg. voastre. Din cîte am auzit aci, toate ml mei ochi că colectiviştii au obţinut mai 4 ţărani muncitori şi' acum de curînd încă 16-17 vite mari şi să lucrez şi în cîmp.'Pla­ înflorirea colectivei noastre şi atragerea
Spune dumneata, mai are rost să ne o- se par a fi bune. Un singur lucru am multă recoltă decît ţăranii cu gospodării doi. Noi căutăm să lămurim şi restul ţăra­ tă... atît cit să mă îmbrac şi să mănînc. Să de noi membri.
morîm cu atîta lucru şi să nu avem re­ de întrebat; acela care are numai trei individuale. nilor muncitori să se înscrie şi el, pentru maî pot ajuta şi părinţii... nici vorbă.
zultate mai bune ? jugăre de pămînt poate intra în colec­ că şi noi am fost lămuriţi de alţii. Eu sfătuiesc pe toţi ţăranii muncitori ca­
tivă ?” De mult timp mă gîndeam la munca în Ziua plecării în armată, ne-a găsit tot re încă maî stau în cumpănă, să se înscrie
— Dar, ce să facem Vasile ? gospodărie. In toamnă a venit la mine to­ Aş dori să mă adresez prin coloanele zia­ lipsiţi. Biata mamă, a fost nevoită să îm­ în gospodăriile colective — nu vor avea
— Uite ce, moş Maearie, eu am citit in­ — Poate, cum nu, îmi răspunse Va­ varăşul instructor al comitetului raional rului tuturor ţăranilor cu gospodărie mică prumute şi de această dată făină şl untură de pierdut decît truda fără spor, iar de cîş­
tr-o carte că dacă ne unim mai mulţi la sile. P.M.R., Dandoş, a stal mult timp de vorbă de la vecini ca să-mi pregătească traista. tigat, o viaţa plină de bucurii, o viaţă îm­
un loc şi lucrăm pămîntul cu tractoarele cu mine şi încă cu alţi oameni din sat. De şi mijlocie din regiune, chemîndu-I şi pe ci De aceea, nici nu mi-a părut prea rău cînd belşugată.
statului şi dacă-i mai dăm şl îngrăşămînt — Dacă se poale, atunci vă rog pe atunci, am început să trec tot mai des pe am plecat. Nu regretam decît despărţirea
artificial pe lingă cel de grajd, ajungem dumneavoastră, pe unul care vedeţi mai la gospodărie. ¦Totuşi nu m-am¦înscris ime­ să se înscrie în gospodăriile agricole colec­ de părinţi şi fraţi. LUDOŞAN IOAN
să recoltam peste 3.000 kg. grîu la hectar. bine, faceţi-mi o cerere de înscriere în diat, ci am aşteptat să văd rezultatele co­ brigadier legumicol din .gospodăria agricolă
In plus, noi am .vrea ca rodul celor a- colectivă cu tot ce am. Eu ştiu carte, lectiviştilor. Şi rezultatele după cum am ară­ tive, fiindcă aici, este locul nostru, al tutu­ In armată, am dus-o ceva maî bine, am
proape 250 hectare pe care astăzi le lu­ dar pe vremea asta nu mai văd prea tat mai sus, m-am convins. scăpat de grija că nu am ce rnînca şl ce colectivă -Miercurea
crăm în dijmă de la 4-5 proprietari să bine. ror ţăranilor muncitori. tmbrăca. La reîntoarcere am fost împroprie­
fie în întregime al nostru. JUNIE VIOREL' tărit cu 6 iugăre de pămînt prin reforma
— O fi, nu zic, dar .ţie ji-ar place Va­ Apoi, noaptea s-a lăsat de-a binelea şi colectivist din Pricaz agrară din anul 1945. Ce-Î drept, acum a-
sile să nu ştii care-i b'razda ta, şi să lu­ oamenii au pornit-o către casă în gru­ veam pămîntul meu, lucram din zi şl pînă-n
crezi aşa de-a valma ? Eu unul, sînt om puri de cîte 2-3 discutînd. Înfiinţarea co­ Vin noi membri noapte, dar fără de folos. Neavînd anîmale
b&itrîn, am 70 de ani, cum m-am pomenit lectivei a început să-i frămînte pe mulţi. de muncă şi unelteagricole, eram nevoit
aşa vreau să mor. Tot mai mulţi ţă­ să le împrumut de la diferiţi cetăţeni, —
— Mai gînăeşte-te moŞ Maearie, nu După cîteva zile, organizaţia de bază a rani muncitori, se în­ natural după ce terminau eî. In felul acesta,
eşti dumneata un om aşa de îndărătnic. ţinut o consfătuire la căminul cultural, dreaptă pe calea gos­ n-am reuşit să ain niciodată .mai mult de
Eu mă duc în sat să mai discut şi cu cu ocazia căreia s-au făcut 30 de cereri. podăriei colective. In 700 kg grîu.
alţii despre acest lucru. Atunci s-a înscris şi ţăranul mijlocaş lunile ianuarie şl fe­
Rămas singur, m-am gînăit mereu la Cibu Visalon Lăptaru, om cu 6 copii, pe Atunci, cînd s-a propus înfiinţarea unei
cele spuse de Vasile a lui Ilie. Am in­ care soţia nu vroia să-l lase să intre în gospodării colective în sat, nu am ' stat
trat după aceea în casă şi-am povestit colectivă de teama că nu avea cu ce-i mult pe gînduri. M-am înscris printre pri­
copiilor ce auzisem. Baba îmi murise de hrăni. mii. Şi, .sincer să; fiun;d,e-atuncl am început
mult. Apoi, frămîntat de gînduri, mi-am
luat pălăria şi am plecat pe urmele lui Azi, el este printre fruntaşii gospodă­ bruarie 1956, în ra­
Vasile. riei.
Cînd am ajuns la căminul cultural, ionul Sebeş, au de­ CI FRE Şl FAPTE. . .
m-am abătut către un grup de oameni Dar, dragii mei, să nu uit să vă spun venit colectivişti 47
unde Vasile şi cu încă un tovarăş necu­ că după inaugurare, noi am avut multe
noscut, vorbeau celor din jur despre în­ greutăţi. Unii colectivişti nu • voiau să de familii de ¦ţărani • Din dorinţa ţăranilor muncitori înto­ Sîntandrei au pornit pe calea muncii în co­
fiinţarea unei colective în sat. vină la lucru, iar pe de altă parte, chia­ muncitori. vărăşiţi, proprietatea obştească a întovără­ mun.
burii căutau pe toate căile să destrame
colectiva noastră. Sub influenţa lor, co­ . Numai în gospo­ şirilor agricole şl zootehnice creşte în fie­ In satele Turmaş, Mărtineştl, Tămăşasa,
lectiviştii Paşcu Maxim, Cibu Mihăilă, dăria colectivă din care an. In anul 1955, valoarea fondului de Spini şi altele din raionul Orăştie, au intrat
Ban Nicolae, au încercat să spargă ma­ Păuca, au intrat 10 bază indivizibil al întovărăşirilor agricole şi in întovărăşirile agricole aproape toţi ţă­
gaziile şi să împartă bunurile. ţărani mijlocaşi cu zootehnice a crescut cu 137.975 Iei. ranii muncitori.

Noi însă, nu am stat cu mîinile în sin. • In cursul anului 1955, numărul anima­ • Cele trei S.M.T.-uri din regiunea noas­
Ajutaţi de organizaţia¦de bază am oprit tră au luat fiinţă in primul cincinal. Ele
acţiunile lor şi pe urmă pe cei vinovaţi 37 hectare pămînt. lelor din gospodăriile colective a crescut s-au dezvoltat din an în an, devenind o ma­
i-am exclus din gospodărie. cu peste 5.900 capete faţă de anul 1954. Pes­ re forţă în lupta pentru ridicarea agriculturii
te 75 la sută din totalul animalelor pe care la un înalt nivel agrotehnic. In decurs de
De atunci şi pînă acum,. noi am par­ Ie au gospodăriile colective, sînt animale de patru ani, numărul tractoarelor a crescut cu
curs un drum lung, plin de succese, am încă odată, a maşinilor agricole dintre cele
muncit cu toată dragostea, şi nu degea­ producţie care aduc venituri băneşti de sute mai noi şi variate tipuri, a crescut cu 58 ia
ba. Cele peste 70 capete animale mari, sută, iar suprafaţa lucrată cu tractoarele
magaziile, pătulul şi groapa de siloz be­ n É )! ] de mii de lei anual. şi maşinile S.M.T-. a crescut cu 72 la sută
tonată care au o capacitate de aproape faţă de anul 1951.
40 de vagoane, gr'ăjdurile de vite şi porci • Gospodăria agricolă - colectivă „Stea­ • Insămînjind porumbul în cuiburi aşezate
în care se pot adăposti peste 140 de ani­ gul roşu“ din ' Miercurea şi-a prepus să ° In anii ce au trecut de la publicarea
male, camionul şi alte construcţii, vă pot înfiinţeze o livadă de !penai pe o supra­ în pătrat şi în teren lucrat după regulile Rezoluţiei plenarei din 3-5 martie a C.C.
spune destule despre munca noastră. faţă de 22 heobare, din oare în cursul ai P.M.R., în regiunea noastră au luat fiin­
acestui an va planta 3 hectare. Va planta agrotehnicii înaintate, gospodăria colectivă
DAMIAN MACARIE vie pe 7 hectare şi va înfiinţa o pepi­ ţă un număr de 43 gospodării colective cu
membru al gospodăriei agricole nieră pentru material săditor. In afară 0 Gospodăria agricolă colectivă din sa­ din Obreja şi întovărăşirea agricolă din peste 2.000 familii, cu o suprafaţă de cca.
colective din Dala Română _ de acestea, va înfiinţa o fermă de gâşte. tul Pricaz, raiemui Orăştie, se va specia­ Mintia, au obţinut în medie peste 4.000 kg 8.000 hectare teren. In anii cincinalului, nu­
liza în cultivarea legumelor. In urmăfo- porumb-boabe Ia. hectar în timp ce ţăranii
raionul Sebeş ® Colectiviştii din Dobîraa şi-au pro­ rii doi ani, va extinde suprafaţa culti­ muncitori din aceste sate au obţinut o pro­ mărul gospodăriilor colective a crescut în
pus să mărească numărul oilor cu peste vată cu legume la peste 20 hectare şi va ducţie medie de aproximativ 1980 kg porumb proporţie de. 821 Ia sută, iar fondul de bază
100, să înfiinţeze fermă de găini şi stupi,
S-au înfrăţit în gospodăria colecfivă să planteze porni fructiferi şi viţă de vie planta o suprafaţă asemănătoare cu di­ ia hectar. al acestora s-a ridicat la peste 10.000.000
pe suprafeţe însemnate. lei.
In gospodăria colectivă din Vingand, sară în ajutorul altor colectivişti, indi­ ferite specii de pomi fructiferi ca ; pruni, 0 Gospodăria colectivă „Petofi Sandor"
muncea: înfrăţite peste 50 familii de ro- ferent dacă aceştia sînt saşi sau români. 0 Membrii gospodăriei ccfleotive „Dru­ meri, peri, cai şi, nuci, etc. Va construi un din Deva, a obţinut în anul trecut o produc­ • Un număr tot mai mare de ţărani mun­
mîni şi saşi. Ţelul lor comun e ste : dez­ mul socialismului“ din Gîrbova, au hotă- eleşteu pentru creşterea peştilor. ţie de 2.751 kg grîu şi 4.200 kg porumb la
voltarea multilaterală a gospodăriei co­ Da-r nu numai în această gospodărie co­ rît să lărgească mult sectorul zooteh­ ha. Producţia globala de grîu a gospodă­ citori îşi îndreaptă atenţia spre întovărăşi­
lective, lectivă romînii şi saşii s-au înfrăţit. La nic. In acest scop, ei vor construi un ® Gospodăriile colective din Ţelna, riei a fost mai mare cu 113 tone decît pro-
Miercurea, Dobîroa, Gîrbova, peste tot saivan pentru 500 de oi şi alte .adăpos­ Obreja şi Benic, raionul Alba, se vor rile agricole. Urmînd îndemnul partidufui,
La câmp, în fermele de animale, du­ unde sînt romîni şi saşi intraţi în gos­ turi. specializa în producerea materialului să­ 3.584 familii de ţărani muncitori cu peste
minica la horă, sau la serbările ce se podăriile colective, ei muncesc şi trăiesc
organizează în gospodăria colectivă, peste in armonie. In gospodăriile colective din • Multe gospodării colective din re­ ditor necesar dezvoltării sectorului viti­ j ducţia globală din anul 1954. Aceasta a 4.500 hectare teren, s-au unit pînă acum
tot, românii şi saşii trăiesc şi se compor­ Hărău, raionul Ilia, Rapolt, raionul Hu­ giunea noastră cum sînt cete din Daia
tă oa fraţii. nedoara, „Petofi Sandor” din Deva şi alte Romîmă, Păuca, Sîntandrei, Ungurei, Do- col, iar cea din Cistei, v® înfiinţa o fer­ permis colectiviştilor să împartă cîte 7,800 iu 115 întovărăşiri agricole,
părţi, muncesc înfrăţiţi romîni şi ma­ bîrca, se vor specializa în cultivarea ® în scopul măririi numărului animalelor
Din rândul saşilor ca şi din rândul ro­ ghiari. plantelor tehnice. Numai în cursul aces­ mă cu peste 500 de gîşte. kg grîu, 7,800 kg porumb, însemnate cânii-
mânilor, s-au ridicat oameni talentaţi şi tui an, gospodăria colectivă din Daia Ro­ şi a ridicării productivităţii lor, ţăranii mun­
plini de iniţiativă, care sînt socotiţi mân­ Se poate spune ou certitudine că gos­ mână va cultiva 50 de hectare cu cânepă, 0 In scopul asigurării seminţelor şi tăţi de alte produse şi cîte 9 lei, la o zi-
dria gospodăriei colective. Toa'tă gospodă­ podăria colectivă este locul unde ţăranii iar cea din Păuca 20 de hectare. a măririi veniturilor băneşti, gospodăria tnuncă. citori din satele de munte se organizează
ria îi stimează pe colectiviştii Kirr Ioan, colectivă „Drumul lui Lenin” din Ilia, în întovărăşiri zootehnice. Pînă in pre­
Gogesch Martin Maiteş şi pe mulţi alţii, muncitori romîni se înfrăţesc totdeauna va cultiva o suprafaţă .de 25 hectare cu • In satul Sîntandrei din raionul Hune­
care sînt fruntaşi la toate acţiunile gos­ trifoi şi lucerna pentru sămînţă. doara, peste 56 la sută din ţăranii munci­ zent, la noi în regiune au luat fiinţă peste
podăriei, care dau dovadă de multă ini­ cu cei aparţinînd minorităţilor naţionale tori au intrat în Întovărăşirea agricolă cu 100 de asemenea întovărăşiri cu 4.253 fami­
ţiativă în muncă şi sînt gata oricând să 0 Gospodăriile colective din Ş ito t o suprafaţă de teren care reprezintă 79,50
şi împreună, îşi creează o viaţă nouă, Obreja, Pricaz, Deva şi altele, vor ex­ la sută din suprafaţa totală a satului. Dacă lii, cu peste 33.000 oi şi peste 4.400 hectare
tinde în anii ce urmează suprafeţele cul­ ţinem seama de faptul că în acest sat exis­ păşune.
mai luminoasă şi mai fericită. tivate ou seminţe de porumb hibrid. Ele

vor asigura din producţie proprie sămân­ tă şi o gospodărie colectivă, putem spune

ţa hibridă necesară. că aproape toţi ţăranii muncitori din

CADRE ALE A GR I C U L T U R I I S OC I A L

DAMIAN MIHĂILĂ preşedintele gos- NEDELA ILIE, brigadier de cîmp, in OLTEANU NiCOLAE, tractorist ia PARASŢIE .NICOLAE, agronom .de. ¦ PREJA MARIA, îngrijitoare la ferma SINCRAIAN MILUŞ, secretar la înto­
podăriei colective din comuna Daia Romînă. gospodăria colectivă din Gîrbova. S.M.T. Miercurea. vărăşirea agricolă din Sîntandrei.
sector la S.M.T. Alba-fulia. de porci în gospodăria colectivă din Benic.

Vv