Page 7 - 1956-03

N r. 5 6 5
INFORMAŢII DE PARTID
Dezbaterea documentelor
Congresului în regiunea noastră
Zilele trecute în cadrul şedinţei ple­ activul raional U.T.M., instructorii avantajele pe cape le aduce, muncito­ curi impunătoare compleetînd atră­ aci, accelerarea vitezei de lucru, în ială în montaje. Colectivul întreprin­
nare a activului Gomitetului raional superiori de pionieri şi întregul apa­ rii din parchetul Valea Rea, aparţi­ gător, panorama aşezării.
de partid Brad, au fos dezbătute do­ rat, s-a dezbătut în lumina documen­ nător I.F.E.T.-ului Orăştie, au trecut Numai în oraşul muncitoresc, au ficacitatea controlului lucrărilor. Ast­ drul Trustului 4 construcţii din Hu­
cumentele celui de-al Il-lea Congres telor felul cum organizaţiile de tine­ la aplicarea ei. Organjzaţi într-o fost înălţate 102 apartamente, fiecare fel, faptul că s-au executat tencuieli nedoara, are obligaţia să muncească
al Partidului Muncitoresc . Romîn.
Expunerea despre munca şi acti­
vitatea comitetului raional de partid
în lumina documentelor, a fost pre­
zentată de către ¦tovarăşul Oprea
Gheorghe prim-secretar.
Analizînd situaţia muncii de par­
tid din raion s-a scos în evidenţă
contribuţia organizaţiilor de partid la
îndeplinirea planului de producţie pe
anul 1955. Totodată, s-a relevat şi
slaba preocupare a organizaţiilor de
partid de la sate în transformarea
socialistă a agriculturii. Slaba preo­
cupare a organizaţiilor de partid faţă
de transformarea socialistă a agricul­
turii şi educarea marxist-leninistă a
membrilor de partid în cercuri şi
cursuri, a fost. subliniată şi de către
numeroşii participanţi la discuţii ca
tovarăşii Giurgiu Traían, Toma Elena
şi alţii.
In încheierea şedinţei plenare, parti­
cipanţii au adoptat o hotărîre menită
să ducă la ridioarea la un nivel mai
înalt a muncii de partid din între­
prinderi şi la îmbunătăţirea muncii
de transformare socialistă a agricul­
turii.
S. MARCUŞ
corespondent
'k
Studierea istoricelor documente ale
celui de-al II-lea Congres al parti­
dului constituie o preocupare de bază
şi a Comitetului raional U.T.M. din
Sebeş..
In cadrul seminariilor ţinute cu
Lipsuri în desfăşurarea învăţămîntului
de partid >
In comuna Tău — raionul Sebeş,
funcţionează un curs seral de partid
în care la începutul anului şcolar au
fost înscrişi 20 cursanţi, ţărani mun­
citori'din această comună, membri şi
nemembri de partid. Propagandista,
tovarăşa Bunea Maria, are multă bu­
năvoinţă. Ea se pregăteşte amănunţit
pentru fiecare lecţie în parte stră-
duindu-se să o facă cît se poate de
interesantă şi- pe înţelesul tuturor.
Dar cu toate acestea, nu prea are
succes, deoarece din cei 20 de cursan­
ţi înscrişi, se prezintă la cursuri, doar
cîte 4-5. Organizaţia de bază al că­
rui secretar este tov. Marcu Grigore,
cu toate că a fost solicitată de către
propagandistă şi mai mulţi cursanţi,
nu a luat nici o măsură. Tov. Marcu
Un panou de onoare părăsit
L'a panoul de onoare al întreprin­
derii „1 Mai“ din Deva, cu ocazia
zilei de 7 Noiembrie, au fost expuse
fotografiile acelor muncitori care în
întrecerea organizată s-au evidenţiat
în mod deosebit.
De atunci şi pînă astăzi, au trecut
mai bine de 3 luni de zile. Panoul
fruntaşilor însă, a rămas tot cu a-
cele fotografii care au fost expuse
la 7 Noiembrie. Intre timp, munci­
torii patriei s-au întrecut în cinstea
zilelor Congresului partidului, iar
după aceea, noua etapă a întrecerii
oglindeşte hotărîrea muncitorilor de-a
transpune în viaţă istoricele hotărîri
adoptate de către Congres.
*A
Zi 8
poporului nostru
La 6 Martie 1945 masele populare din Ro-
mînia, sub conducerea Partidului Comunist
Romîn,- au răsturnat ultimul guvern din
ţara noastră în care burghezia avea poziţii
precumpănitoare şi au încredinţat conduce­
rea ţării unui guvern cu adevărat democra­
tic, în care clasa muncitoare avea un rol
conducător. Ziua de 6 Martie a constituit un
eveniment de cea mai mare însemnătate pe
drumul transformărilor revoluţionare din pa­
tria noastră.
Prăbuşirea regimului de dictatură milita-
ro-fascistă ca urmare a impetuoasei' ofen­
sive a glorioasei armate sovietice şi a in­
surecţiei armate a forţelor populare patrio­
tice conduse de P.C.R. a zdruncinat din te­
melii dominaţia burgheziei şi moşierimii ro-
rriîne şi a chemai la luptă revoluţionară ma
sele largi ale poporului.
Răspunzînd chemării partidului, oamenii
muncii au pornit la luptă pentru un regim
democratic, înscriind măreţe pagini glorioa­
se, dovedindu:se a fi Ia înălţimea acestei
misiuni istorice. Strâns unită' în jurul parti­
dului comunist, strîngîndu-şi rîndurile în
organizaţii -puternice, clasa muncitoare a dat
un sprijin frăţesc ţărănimii muncitoare, su­
pusă de veacuri asupririi şi jafului din par­
tea moşierilor şi chiaburilor, în lupta ei
pentru părnînt. In focul acestei lupte pentru
înfăptuirea reformei agrare s-a - închegat
ş> s-a călit alianţa de nezdruncinat între
clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
Acţiunea revoluţionară a ţărănimii, care
cu sprijinul clasei muncitoare, a înfăptuit sub antihitlerist, pentru formarea unui nou apa­
conducerea partidului împărţirea pămînturi-
lor moşiereşti peste capul guvernului reac­
ţionar ; luarea cu asalt a primăriilor şi pre­
fecturilor şi insialarea unor prefecţi şl pri­
mari aleşi de poporul muncilor; marile miş- mice ale clasei muncitoare, a alianţei ei cu uriaşele .transformări revoluţionare din ţara de mii de candidaţi ai F.D.P, în alegerile
ret din raion s-au achitat de sarcinile brigadă complexă formată din 7 to­ cuprinzî-nd două camere, bucătărie, cu var proaspăt stins, fără a se lua conştiincios, trainic şi calitativ. Este
trasate. Cu această ocazie, au reieşit
şi importante lipsuri ce se manifes­
tă în multe organizaţii de bază
U.T.M. ca : neîndeplinirea la timp a
sarcinilor trasate de organizaţie, ne-
respectarea conducerii colective, etc.
Pentru asigurarea studiului docu­
mentelor cu masa mare de utemişti,
comitetul raional ia organizat pe lin­
gă cele 26 de cercuri şi cursuri exis­
tente, încă 20 cercuri de studiu în
care sînt încadraţi peste 120C tineri
muncitori din oraşul Sebeş şi satele
Faiontilui.
In majoritatea acestor cercuri s-a
terminat studierea primei părţi a Ra­
portului C.C. al P.M.R. la Congres,
iar în prezent sp fac discuţii pe tema :
„Realizările primului plan cincinal“.
In mod satisfăcător s-au desfăşurat
discuţiile în cadrul cercurilor din co­
munele Miercurea, Draşov, Ungurei,
Ohaba, Vingard şi altele,, unde ute-
miştii au analizat contribuţia lor, în
constituirea şi întărirea economică şi
organizatorică a gospodăriilor agri­
cole colective.
Nu acelaşi lucru se poate spune
despre cercurile conduse de propa­
gandiştii Bitu Nicolae de la I.A.R.T.,
Hogheş Ervin de la cooperativa „U-
nirea“, Marinescu Maria de. la fabri­
ca „Teba“ din oraşul Sebeş unde
utemiştii au răm as în urmă cu stu­
diul din cauză că propagandiştii nu
s-au prezentat la pregătirile ce au
avut loc la cabinetul de partid.
OLTEAN IOAN
, corespondent
Grigore nu se interesează de soarta
cursului de partid. De aceeaşi lipsă de
interes a dat dovadă şi tov. Dancu
Ioan instructorul Comitetului raio­
nal de partid Sebeş. Aceşti doi to­
varăşi pretind ca propagandista să
asigure şi pregătirea lecţiilor şi mobi­
lizarea cursanţilor la şcoală.
E timpul ca organizaţia de bază
să analizeze în cadrul unei adunări
felul cum membrii de partid din a-
cest sat se achită de sarcina de a-şi
ridica nivelul politic, iar acei care
nu înţeleg importanţa acestei înda­
toriri statutare, să fie ajutaţi să în-
f0I02.^,3
MĂRGINEAN EMILIAN
corespondent
Sîntem siguri că muncitorii din în ­
treprinderea „1 Mai“ din Deva n-au
rămas mai prejos faţă de muncitorii
din celelalte întreprinderi. Aceasta
este şi părerea sutelor de oameni
care văd panoul de onoare expus de
organizaţia de bază şi comitetul sin-
dioal al întreprinderii . „1 Mai“. De
aceea, biroul organizaţiei de bază şi
comitetul de întreprindere, trebuie să
termine cu ignorarea evidenţierii a-
celor care merită să fie cunoscuţi ca
luptători de frunte în realizarea sar­
cinilor de plan. N. MOŞ
corespondent
v.
cări de stradă, împreună cu acţiunea oa­ zdrobirea partidelor burghezo-moşiereşti, la dite în anii puterii populare, să măsoare
menilor muncii din sindicate, care au cul­ răsturnarea monarhiei şi instaurarea Repu­ drumul parcurs în acest timp pentru con­
minat cu demonstraţia împotriva guvernului blicii Populare Romîne.
Rădescu la 24 februarie 1945, cînd a fost
.zdrobită lovitura de stat pusă la cale de for­
ţele reacţiunii, au dus la victoria de la ii
Martie, la instaurarea primului guvern de­
mocratic din ţara noastră.
Soarta bătăliei pentru putere a fost hotă-
rîtă de masele populare de la oraşe şi sate.
cate prin lupta lor dîrză au instaurat la 6
Martie puterea democrat-populară.
Victoria de la 6 Martie a avut ca urma-e
schimbarea raportului de forţe între clasele
sociale din Romînla. Clasa muncitoare în
frunte cu partidul ei a cucerit poziţia do­
minantă în stat şi deschizînd calea către
viaţa politică a ţării maselor largi popu­
lare, a trecut la realizarea reformelor demo­
cratice largi, la lupta pentnu făurirea unei
viefi noi.
In locul jugului greu al burgheziei şi mo-
şierlmii, caracterizat prin asasinarea în
masă a muncitorilor şi ţăranilor, prin sta­
rea de asediu, prin torturarea luptătorilor
pentru democraţie,. prin răpirea dreptului de
vot imensei majorităţi a poporului — în
Romînia se instaurează pentru prima oară un
larg regim de libertăţi democratice şi drep­
turi cetăţeneşti.
Sub conducerea partidului a început o
uriaşă activitate pentru sprijinirea frontului
rat de stat, asigurarea egalităţii depline a
minoriiăţllor naţionale cu poporul romîn, le­
giferarea reformei agrare, înfrîngerea greu­
tăţilor provocate de război, lichidarea hao­
sului economic şi a Inflaţiei cauzate de bur­ morabil de la 6 Martie 1945, poporul munci­ că între oamenii muncii romîni şi cei aparţi-
ghezie. Tntărîrea poziţiilor politice şi econo­ tor din ţara noastră poale aprecia mai biné nînd minorităţilor naţionale. Printre zecile
DRUMUL SOCIALISMULUI • Pas- 3
Aplicarea de noi metode Oamenilor muncii — construcţii trainice şi de calitate!
în exploatarea lemnului In 1955, constructorii hunedoreni motele în cadrul blocurilor se tran­ modul de executarea zidăriei, tencu­
Citind în ziare despre noua metodă din unităţile Trustului 4, au consem­ smit cu uşurinţă dintr-un apartament ielii, montajului, finisajul şi tuturor
de exploatare a lemnului de fag — nat pe harta oraşului oţetarilor, re­ într-altul. celorlalte operaţiuni componente ale
scoaterea lenţnului din parchete în pere n o i; apartamente moderne s-au Calitatea lasă de dorit şi în ceea procesului tehnologic. Să şe pună ca­
trunchiuri şi catarge — precum şi de alăturat celor existente, zeci de blo­ ce priveşte construcţia. Remarcăm păt în anul 1956, lucrului de mîntu-
dauna respectării tehnologiei şi ine­ derii 212, trecut de curînd în ca­
varăşi, condusă de manipulantul Ba- baie, cămară, hol şi depozit de lemne. măsuri pentru ciuntirea lui în vede­ cît se poate de necorespunzătoare
roi Samoilă şi şeful de brigadă Duma S-a terminat în roşu un spital cu o rea eliminării particulelor nestinse,
Dumitru, cu ajutorul a trei tractoare oapacitate de 70 paturi şi complexul a dus la apariţia — în multe aparta­ calitatea unor ansamblări de arm ă­
K. D. 35 şi patru ferăstrafe mecanice restaurant-berărie-cofetărie. Nu de­ mente, a împuşcăturilor de tencuială, tură, a unor montaje executate anul
,Stiel”, muncitorii din brigada respecti­ parte de arena pentru competiţii spor­ deci la deteriorarea finisajului de in­ trecut de oamenii unităţii menţionate.
vă au obţinut realizări de seamă prin tive, constructorii Trustului 4 au în­ terior. Vina aparţine şefului de şan­ Pentru înlăturarea defectelor desco­
aplicarea acestei *metode. In numai cî- ceput executarea unui club-cinema, tier Kalman Daniel, care n-a luat perite abia la recepţia blocurilor, u-
teva zile de lucru, ei au realizat 615,5 prevăzut cu 800 locuri. Construcţia măsurile de siguranţă necesare. La neori chiar pentru refacerea lucră­
m.c. masă lemnoasă, din care 548,8 se execută pe baza proiectului potri­ alte apartamente — din cele 102 date rilor executate de 212, s-au cheltuit
m.c. lemn de lucru, ridicînd astfel vit căruia s-a înălţat la Bucureşti, în folosinţă, tencuiala prezintă fisu­
procentul lemnului de lucru la 89%, Clubul complexului C.F.R. „Griviţa ri fine, determinate de aplicarea stra­ sume însemnate.
pe cînd prin metoda obişnuită, din- tului de tinci, peste grundul neîntă- Greutăţi în munca constructorilor,
tr-o masă lemnbasă de 6.328 m.c. a Roşie“.
rezultat abia 2.430 m.c. lemn de lu­ Apartamentele deja date în folo­ rit. creează adeseori chiar beneficiarii.
cru, ceea ce reprezintă doar 38%. Recepţia lucrărilor executate, a Combinatul siderurgic „Gh Gheor-
sinţă, se compun din elemente grupate ghiu-Dej“ şi alte unităţi, n-au pre­
Prin aplicarea noii metode, pro­ ¦pe scări, la fiecare scară corespun- scos la iveală şi lipsuri de altă na­ dat nici pînă la această dată, proiec­
zînd nouă apartamente, respectiv trei tură. Necesită amintită calitatea ne­ tele de organizare a şantierelor pen­
tru noul iot de apartamente dat în
ductivitatea muncii a ajuns la 1,698
m.c. om-zi, faţă de 0,688 m.c. om-zi,- pe palier. La subsol, construcţiile sînt corespunzătoare a fierăriei de tîmplă- construcţie. In defalcările lor anuale,
cît se realiza după metodele de lucru prevăzute cu încăperi — magazii — rie, vopselelor şi armăturilor pentru nu se face o prevedere asupra lucră­
obişnuite. Convins de superioritate una pentru fiecare apartament şi o lucrările de instalaţii. S-a Simţit ade­ rilor pregătitoare construcţiilor. Aşa
şi 'avantajele ''.incontestabile a noii_ spălătorie comună celor nouă apar­ seori lipsa robinetelor colţare, bate­ de exemplu, dacă în 1955 beneficiarii
metode în exploatarea fagului, colec-’ tamente.- Locuinţele sînt pardosite cu riilor pentru băi şi Rotoarelor de la ar fi prevăzut blocurile pe care ur­
tivul de conducere al' I.F.E.T.-Oră.ştie parchet, iar dependinţele cu mozaic. rezervoarele de răcire. La recepţia a- mează să le construiască în acest an,
a creat toate condiţiile necesare şi partamentelor, s-au găsit aparataje drumurile, canalizarea, alimentarea cu
Constructiv şi din punct de vedere slab fixate şi ansamblări de armă­ apă şi energie electrică aferente aces­
zilele acestea se va începe exploata­ al calităţii, lucrările efectuate în 1955,
rea după noua metodă şi în parchetul
Răchita din comuna Cugir, iar la 'marchează — faţă de anul 1954, pro­ tură .necorespunzătoare, ceea ce do­ tor blocuri, puteau fi executate anul
începutul anului viitor’ noua metodă grese incontestabile. vedeşte pe deplin insuficienta preo­ trecut. Ele însă n-au fost prevăzute
de exploatare se va aplica în toate, cupare pentru controlul lucrărilor şi nici executate. Tocmai de aceea, lia
parchetele acestui I.F.E.T. S-au introdus planşeele din pre­ (instalaţiile au fost executate de în­ începutul campaniei anului 1956, s-a
fabricate, grinzile de beton armat şi treprinderea 212 Petroşani, a Trustu­ ajuns la două soluţii : ori întîrzie a-
corpurile de umplutură betonate. Re­ lui 18, care a lucrat sub antrepriză tacarea blocurilor pînă la terminarea
partiţia inferioară a camerelor s-a
A. ZAHARIE 'îmbunătăţit mult în comparaţie cu pentru Trustul 4 construcţii). Defecte­ lucrărilor edilitare, ori se execută a-
Deficiente în cea utilizată în trecut. In interiorul le constatate la darea în folosinţă ceste lucrări în provizorat, dînd naş­
aprovizionarea minerilor şi exteriorul construcţiilor de interes a locuinţelor au fost — parte — în­ tere la cheltuieli suplimentare. Cu
tobştesc, se vor executa finisaje de lăturate prin efectuarea de lucrări su­ planifioarea unor cheltuieli minime,
din Valea Jiiiliti artă, prevăzute cu profilaturi bogate plimentare, ceea ce a implicat noi s-a hotărît atacarea imediată a trei
de ipsoserre. Pardoseala clubului-ci-
nema, şi a restaurantului, va fi exe­ cheltuieli. blocuri şi executarea paralelă a lu­
crărilor edilitare.
ir
In realizarea sarcinilor trasate de cutată din marmora ce-o vor furniza In vederea lucrărilor ce se vor exe­ ir
Directivele celui de-ial II-lea Con­ unităţile Ideale. cuta în 1956, conducerea Trustului 4
gres ial P.M.R., colectivul de la O.C.L. construcţii a hotărît întreprinderea Organizaţiile de bază de partid, or­
Alimentara Petroşani, are greutăţi ir unor măsuri tehnice şi organizatorice ganele sindicale şi de tineret, au da­
prin fiaptul că furnizorul său princi­ menite să asigure buna desfăşurare toria să mobilizeze în lupta pentru
pial I.C.R. Deva, îşi neglijează sarcina Şi în 1956, constructorilor hune­ a construcţiilor şi controlul calită­ calitatea construcţiilor civile şi in­
de a aproviziona şi organiza comer­ doreni le revin sarcini de seamă, ţii acestora. dustriale, întreg personalul şantiere­
ţul cu ridicata ta această unitate. Planul trustului prevede executarea lor, punctelor de lucru, trustului. Tre­
Astfel, pe trimestrul I 1956 deşi nu în oraşul muncitoresc a încă 180 a- Au fost întocmite proiectele de or­ buie combătută prin toate mijloacele
s-a cerut gem de mure avînd canti­ partamente, darea în folosinţă a spi­ ganizare şi s-a asigurat conducerea goana după realizări cantitative în
tăţi mari, tovarăşul Nizelski şeful talului, clubului-cinemiatognaf, restau- desfăşurării lucrărilor prin planuri dauna calităţii şi imputate celor vi­
serviciului de aprovizionare, a tri­ rantului-berărie-cofetărie şi continua­ operative lunare. Producţia zilnică a novaţi lucrările executate de mîntu-
mis 1080 borcane precum şi bis­ rea lucrărilor de drumuri. Mai pre­ şantierelor, va fi urmărită prin sis­ ială. Colectivele gazetelor de perete
cuiţi aperitivi care nu erau*de loc ce­ cis, asfaltarea drumurilor din cartie­ temul de dispeceri, ceea ce va im­ trebuie să publice la loc de cinste,
ruţi de consumatori. Au trecut 2 luni rele construite în anii 1948, 1949, prima legăturii dintre şantiere şi or­ articole relevînd oameni ce muncesc
din ' primul trimestru şi hu au fost ,1950 şi 1951. ganele de conducere, tehnic •şi apro­ calitativ şi să critice eu curaj fuşă-
trimise produsele prevăzute în grafic vizionare, un caracter operativ. raiele, lucru ce ţine de azi pe mîine.
şi an u m e: gem de fragi, căpşuni, Nu.,se poate vorbi însă despre vo­ La recepţia construcţiilor gata, co­
oaise, vişine, piersici, de asemenea lumul construcţiilor — fie ele indus­ Măsurile hotărîte de conducere, misiile au obligaţia să fie exigente şi
sortimentele de halva, unt, etc. sorti­ triale sau civile, fără a se preciza că trebuie sprijinite însă de întreg co­ obiective, apreciind just calitatea lu­
mente cerute, ci trimit numai ce vor în acest an, mai mult ca oricînd, ca­ lectivul trustului şi chiar de benefi­ crului.
dînşii. La reclamaţia O.C.L. Alimen­ litatea lucrărilor executate, trebuie să ciari. Iniţial, interesul pentru creşte­
tara, s-a răspuns că dacă nu este ne­ fie la înălţimea indicilor de plan. Ne­ rea nivelului calitativ al construcţi­ Pentru calitate, pentru ia construi
voie de produsele sus amintite, să se cesită studiate cu mai multă atenţie ilor, trebuie dovedit de proiectanţi. Un case trainice, durabile, conducerea
trimită înapoi. Or, nu aceasta-i so­ proiectele construcţiilor obşteşti şi studiu amănunţit al construcţiilor e- Trustului 4 din Hunedoara, trebuie
luţia cea mai bună căci statul nu eliminate încă de la început lipsurile xecutate pe baza proiectelor anterioa­ să acorde o mai mare atenţie califi­
poate suporta în plus taxe de mani­ remarcate. Proiectanţii au datoria să re, confruntarea execuţiei cu schema cării constructorilor. Este cît se poale
pulări. Oamenii muncii cer produse acorde o şi mai mare atenţie repar­ dată, consemnarea defecţiunilor de de îmbucurător., faptul că pe şantierele
de bună calitate şi la aceasta trebuie tiţiei interioare a încăperilor, îmbu- proiectare şi evitarea lor în viitor, Hunedoarei există brigăzi ca acelea
să se gîndească în permanenţă con­ nătăţindu-o neîncetat. La construcţiile grija pentru ridicarea calităţii pro­ ale tovarăşilor Csiki Ludovic, Pe-
ducerea I.C.R. Deva, în special şeful executate în 1955 şi date în folosinţă, iectelor la nivelul cerinţelor justifi­ traş Petru şi Stanca Alexandru cu
de serviciu, care trebuie să ţină sea­ sînt în materie de proiecţie, deficien­ cate ale masei — iată sarcini care o înaltă calificare profesională. Dar
ma de faptul că Oamenii oare dau ţe ce nu trebuie trecute cu vede­ numai cu acestea, nu putem face Io-’
industriei produsele muncii lor au şi rea. Aşa de pildă, amplasamentul so­ realizate, sprijină concret măsurile de tul. Şantierelor le necesită sute de
belor de teracotă în camere nu este natură tehnică şi organizatorică lua­ oameni calificaţi, sute de mînuitori
suficient studiat şi nu creează posi­ te de conducerea trustului. pricepuţi ai sculelor şi materialelor,
bilitatea folosirii integrale a supra­ sute de constructori harnici. Să asi­
feţei încăperii. Uşiîe-balcon, prevăzute Dispunînd de asemenea proiecte —
judicios întocmite şi avînd materialul
pretenţia să fie bine deserviţi şi cu
produse diferite cerute de ei şi nu de proiectanţi pentru a obţine un e- necesar în cantităţi suficiente, con­ gurăm şantierelor acest necesar. Să
după gusturile şi aprecierea tovară­ fect arhitectonic de faţadă, stinghe­ structorii pot şi trebuie să lucreze ca­ creştem cu răbdare şi stăruinţă con­
şilor de la I.C.R. Deva. resc buna folosire a camerelor. Au­ litativ. Datoria maiştrilor, a şefilor
torul proiectelor — I.P.C.-ul, n-a stu­ de şantier, datoria fiecărui inginer şi structori calificaţi — ziditori price­
JURJ IOAN diat în mod temeinic izolaţia fonică tehnician din construcţii, este de a puţi ai oraşului din Cetatea Oţelului.
director coordonator a ‘clădirilor, fapt datorită căruia, zgo- urmări pe teren, la locul de muncă,
Ing. CONSTANTIN NICOLAE
şi LIVIU ZEICONI '
O.C.L. Alimentara-Petroşani
Abonaţi-vă Din munca unei brigăzi de mineri de la mina Petrila
la ziarul
„DRUMUL
SOCIALISMULUI“ Realizările frumoase obţinute de ru, care lucrează la înaintări. Cum lizat temeinic posibilităţile brigăzii, a
minerii sectorului IV de la mina Pe­ lucrează această brigadă fruntaşă ? chemat la întrecere altă brigadă. Ast­
trila, pe luna ianuarie a.c. au îndrep­ fel, a fost' chemată la întrecere bri­
tăţit ca „Steagul roşu“ de producţie Inţelegînd rolul deosebit de impor­ gada condusă de minerul fruntaş Ke-
să rămînă şi în luna februarie tot Ia tant pe oare-1 constituie întrecerea resteşv Ştefan, de la acest sector ă-
acest sector fruntaş pe întreprindere. socialistă, avînd sprijinul organiza­ vînd următoarele obiective :
De aici, se evidenţiază brigada con­ ţiei de partid şi al comitetului de
dusă de tovarăşul Gheorghe Croito- secţie sindical, brigada tovarăşului — Depăşirea planului de produc­
Croitoru Gheorghe, după ce a ana- ţie la pregătiri cu trei cicluri;
ţărănimea muncitoare, demascarea şi izola­ noastră, prefacerile adinei petrecute în struc­ de deputaţi în sfaturile populare sînt mii — Justa folosire a materialului
rea partidelor burghezo-moşiereşli au dat tura de stat. Alegerile de deputaţi în sfatu­ de candidaţi din rîndurile oamenilor muncii lemnos;
aparţinînd minorităţilor naţionale.
— Schimbul la faţa locului de
putinţă poporului muncitor să treacă la rile populare, care vor avea loc peste cîteva Poporul muncitor din ţara noastră este lucru ;
sfîrşitul anului 1947 la alungarea ultimilor zile, constituie încă un prilej pentru oamenii unanim în ataşamentul lui pentru regimul
de democraţie populară. Votînd pentru can­ — Eliminarea complectă a absen­
reprezentanţi ai burgheziei din guvern, la muncii, să facă bilanţul victoriilor dobân­ didaţii Frontului Democraţiei Populare oa­ ţelor nemotivate.
menii muncii îşi vor exprima în acest fel
dragostea pentru cuceririle democratice, pen­ Brigada tovarăşului Keresteşy a
tru victoriile dobîndite sub conducerea par­ răspuns la întrecere cu angajamente
struirea vieţii noi. Oamenii muncii îşi amin­ tidului pînă azi, şi în acelaşi timp îşi vor precise. In timpul întrecerii brigăzile
lua angajamentul să înfăptuiască noi suc­ se ajută între ele împrumutînd una
Cucerirea puterii de stat de către clasa tesc bine de rânduielile burghezo-moşiereşti. cese în viitor, în îndeplinirea măreţelor sar­ alteia din experienţa lor în muncă.-
cini ale celui de-al doilea plan cincinal. Realizările obţinute sînt popularizate
muncitoare nu este un ţel final pentru parti­ Ei ştiu din proprie experienţă că la con­ la gazetele de perete a întreprinderii,
De la 6 Martie 1945, cînd poporul mun­ prin presa locală şi centrală, prin sta­
dul marxist-leninist, ci doar punctul de ple ducerea stalului nu se aflau decît moşierii, cilor a încredinţat conducerea statului unui ţia de radioficare şi brigada artistică
guvern democrat, pînă la data de 11 mar­ de agitaţie. In lupta pentru creşterea
care pentru’ construirea societăţii noi, pen­ fabricanţii: şi slugile lor, care aveau drept tie 1956, cînd oamenii muncii vor păşi în productivităţii muncii, brigada tova­
faţa urnelor pentru a vota pe candidaţii răşului Gheorghe Croitoru, duce lupta
tru construirea socialismului. Clasa munci­ preocupare afacerile lor personale pentru a propuşi de ei, ţara • noastră a străbătut o pentru o cît mai înaltă calificare pro­
cale lungă plină de lupte, de jertfe, de fap­ fesională. Astfel,, s-au calificat după
toare din ţara noastră, condusă de parti­ se .îmbogăţi pe spinarea ţării din truda te eroice, de victorii. metoda sovietică Kotlear la locul de
muncă tovarăşii Toma Teodor şi Bri-
dul său, a pornit la lichidarea înapoierii celor mulţi, drept sistem de guvernare în­ Patria noastră a înflorit şi s-a întărit can Lucian. Grija faţă de om stă în
bucurîndu-se de ajutorul neprecupeţit a1 centrul atenţiei întregii brigăzi luîn-
economice a ţării, la transformarea Ro- lăturarea maselor de la treburile statului, Uniunii Sovietice, de colaborare frăţească du-se toate măsurile de tehnica se­
a tuturor ţărilor lagărului socialist. Pute­ curităţii. Ascensiunea n-a fost de loc
mîniei înir-o ţară industrială înaintată şi drept mijloc — menţinerea stării de' înapo­ rea democrat-populară a pus capăt stării de uşoară pentru această brigadă. In
dependenţă a ţării noastre faţă de ţările drumul ei a avut de întîmpinat mul­
cu o agricultură mecanizată. Avîntul econo- iere a poporului. Astăzi, regimul de demo­ imperialiste. Ţara noastră s-a desprins de te greutăţi. Locul de muncă era
sistemul imperialist, cucerindu-şi pentru tot­ uneori încărcat cu metan care nu era
‘miei noastre naţionale a stat la baza unei craţie populară — cuderlre măreaţă a po­ deauna independenţa naţională şi de stat. evacuat la timp. Dar, prin efortul
comun al minerilor, greutăţile au fost
înfloriri fără precedent a culturii poporu­ porului nostru — s-a consolidat definitiv, do- Strîns unit în jurul partidului şi guver­ înlăturate, reuşindu-se ca planul să
nului, poporul nostru muncitor îşi consacră fie depăşit lună de lună cu peste 40%.
lui romîn şi a tuturor minorităţilor naţio­ vedindu-şe a fi orînduirea socială şi de stat toate forţele construirii victorioase a so­ realizînd totodată salarii frumoase*
cialismului, înfloririi şi întăririi statului care asigură membrilor ei posibilita­
nale. cea mai democratică din întreaga sa istorie. tea unei vieţi cît mai îmbelşugate.
nostru democrat-popular, care duce cu fermi­
Primul plan cincinal a fost îndeplinit cu Sfaturile populare, organele locale ale pu­ Această brigadă fruntaşă din sec­
aproape două luni înainte de termen. Vo­ terii de stat, sînt organizaţiile cele mai tate o politică de apărare a păcii înfăp­ torul IV, nu precupeţeşte nici un
lumul producţiei industriale a fost în 1955 largi, cele, mai. puternice, alese de popor din
de 3,4’ ori mai mare dec.ît în 1948. Industria sinul poporului. Milioanele de oameni ai tuind principiile coexistenţei paşnice. Oame­ efort pentru a-şi aduce prin realiză­
noastră socialistă este o temelie puternică muncii păşesc laolaltă la organizarea şi con­
ducerea statului prin sfaturile populare, la nii muncii din patria noastră sînt conştienţi rile sale contribuţia la victoria celui
a dezvoltării întregii economii.
înfăptuirea, măreţei opere a construirii so­ că prin munca lor constructivă participă, ală­ de-al doilea plan cincinal.
. Aşa cum a apreciat cel de dl 11-lea Con­ cialismului. Sfaturile populare constituie ba­
gres al Partidului Muncitoresc Romîn, am za politică a Republicii Populare Romîne, turi de celelalte popoare iubitoare de pace, GH. V. CAPRARU
obţinut succese hotărîtoare în construirea iar Republica noastră — stat al oamenilor corespondent
bazei economice a socialismului. Aceste suc­ muncii — îşi îndreaptă politica sa spre con- la asigurarea unei păci trainice în înireaga
cese însufleţesc poporul nostru muncitor în , sţruirea noii societăţi în care nu mai există
lupta pentru traducerea in viaţă a sarcinilor exploatarea omului de către om. nici asu­ lpme.
celui de-al doilea plan cincinal,-pentiu fău­
prirea celor mulţi .de către o mînă de ca
rirea economiei socialiste unitare pe baza pitalişfî nesăţioşi.
dezvoltării’ conţin,ue a' industriei socialiste
şi a lărgirii sectorului socialist al agricul­ In regimul democrat-popular s-a pus ca­
turii, astfel incit el să devină precumpăni­ păt ruşinoasei politici de asuprire naţională.
In munca’ şi lupta comună de construire a
tor în agricultură.
Sărbătorind 11 ani de la evenimentul me­ socialismului s-a cimentat prietenia frăţeas­