Page 9 - 1956-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI

CETĂŢENI

Votînd la 11 martie pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare,
oefi alege ca deputaţi în sfaturile populare gospodari harnici şi pricepuţi,
hotărîţi să-şi consacre eforturile obţinerii de noi realizări în dezvoltarea
oraşelor şi satelor patriei, în îmbunătăţirea vieţii poporului !______________

8 MARTIE MAI SÎNT 3 ZILE PÎNĂ LA ALEGERI

— Ziua Internaţională a Femeii Realizări în cinstea r
\

Femeile din ţara noastră, sărbă­ cultural al oamenilor muncii, se da- alegerilor

toresc în acest an ziua de 8 Martie toresc în egală măsură muncii pline

— Ziua Internaţională a Femeii — de avînt a femeilor, cărora statul ? *?

sub semnul avîntului în muncă al nostru de democraţie populară le asi­ Tot mai multe laminate
întregului popor pentru îndeplinirea gură condiţiile necesare, prin reţeaua

măreţelor sarcini ale celui de-al largă'de creşe, cămine de copii, can­ Directivele celui de-al II-lea Con­
doilea cincinal.
tine şi biblioteci. Femeile se bucură gres al partidului, constituie un nou
Trecînd în revistă cu îndreptăţită la noi de concediu de naştere şi de program de luptă în care s-au avîn-
mîndrie succesele obţinute pînă as­ ajutoare băneşti şi medicale. Ele tat laminoriştii din Hunedoara. Pri­
tăzi, ele păşesc cu încredere în viitor, se pot dedica cu avînt celor mai di­ ma lună a noului cincinal, a marcat
egale în drepturi şi îndatoriri cu tova­ verse munci.
primele succese, iar în februarie,
răşii lor de muncă. Au rămas nu­ Partidul trasează ca sarcină de graficul producţiei a saltat pînă la
mai ca o amintire timpurile de odini­ seamă pregătirea politică şi profesio­ 103,15 la sută, productivitatea plani­
oară cînd, femeia din Romînia bur- nală a femeilor, promovarea lor în ficată a fost întrecută cu peste 7 la
ghezo-moşierească, lipsită de cele munci de răspundere, în economie, sută, rebuturile au scăzut cu 8 la
mai elementare drepturi, îndepărtată organe de stat, organizaţii obşteşti. sută faţă de admis, iar cifra econo­
de la şcoală, împiedicată să ia parte Cu totul altele sînt condiţiile de miilor realizate între 1 ianuarie — 20
la viaţa politică, exploatată şi umi­ viaţă ale femeilor din ţările capita­ februarie, se ridică la peste 40.000
lită, primea pentru munca ei un sa­ liste. îndepărtate de la viaţa politică
lariu de batjocură, iar femeia gravi­ şi socială, suferă jugul greu al ex­ lei. CUPRUNŢOl ALEXANDRU, secre­ HOGMAN MARIA, vicepreşedintă NIJAŞ GHEORGHE, este unul din
dă sau mamă, era de-a dreptul arun­ ploatării, urmările şomajului, perse­ Nu-i puţin lucru, dar laminoriştilor a Sfatului popular al oraşului Vul­
cată pe drumuri de patronul capita­ cuţiile împotriva organizaţiilor de­ tar al Sfatului popular din comuna can, a fost aleasă de două ori ca minerii de frunte de la mina Ani-
list. mocratice de femei. Situaţia lor este li se pare firesc, întrucît asta înseam­ Mărtineşti, a fost propus drept can­ deputată în sfatul popular şi acum noasa. EI a fost propus drept candi­
şi mai grea în ţările coloniale şi de­ nă traducerea în viaţă a angajamen­ didat raional pentru circumscripţia este din nou propusă pentru a fi
In prezent femeile din ţara noas­ pendente unde asupra lor apasă un telor pe care şi le-au luat în între­ electorală nr. 49. aleasă la tt martie. dat pentru alegerile de deputaţi în
tră, bucurîndu-se de cele mai largi jug dublu : al asupririi feudale şi al cere.
drepturi democratice, participă activ aservirii coloniale. Dar oricare ar fl O seară la Casa alegătorului sfaturile populare care au loc la
la viaţa economică, politică şi cul­ mijloacele la care ar recurge reac- Să ne amintim de angajamentul
turală a ţării. In regiunea noastră ţiunea, femeile muncitoare ştiu că luat de brigada de tineret a lui Sireţ- 6 martie. Ziua se apropia de sfîr- legerile din trecut. A plăcut mult ce­ 11 martie.
ca şi în celelalte regiuni ale ţării, lupta lor pentru condiţii omeneşti de chi Vasile : „500 tone laminate peste şit. Pe străzile oraşului Deva, ca în lor prezenţi fragmentul citit de tov.
un număr însemnat de femei ocupă existenţă, pentru salariu egal la plan în primul trimestru“. Şi n-a fiecare seară de Iarnă cînd gerul nu Oprea Valentin, din piesa „O scri­ Propuneri la întîlnirile
funcţii de răspundere în aparatul de muncă egală cu bărbaţii, pentru trecut încă trimestrul, ci doar două te face să vîri capul între umeri, lo­ soare pierdută“ de I. L. Caragiale şi
stat. Peste 800 de femei sînt deputate revendicări vitale imediate, este strîns luni, şi cantitatea de laminate dată cuitorii se plimbau înveseliţi de pri­ cel citit de tov. Răşinaru Niculina cu candidaţii
in sfaturile populare. Numărul can­ legată de lupta pentru pacea milioa­ peste plan se ridică de acum la 688 mele semne ale primăverii. Grupuri, „O alegere de pomină“ de I. Dorin.
didatelor propuse în sfaturile popu­ nelor de femei din ţările libere ale tone. De asemenea, în cele două luni, grupuri, se plimbau pe strada Rari A stîrnit rîsul celor din sală, frag­ In toate oraşele, comunele şi satele
lare în acest an, întrece cifra de 1200. lagărului democraţiei în frunte cu fe­ Ţipel Nicolae, împreună cu brigada Marx, spre parc şi înapoi. De la un mentul „Clevetici-Ultra demagogul“ regiunii noastre, la întîlnirile care
Un mare număr de femei lucrează în meile sovietice, de lupta pentru pa­ sa de tineret a dat 380 tone laminate timp, numărul celor ce se întorceau de Vasile Alecsandri, citit de Preda s-au ţinut între candidaţi şi alegători,
toate domeniile de activitate, în pro­ ce a sutelor de milioane de oameni peste plan. din spre parc începu să se micşoreze. loan, în care se descrie cuvîntarea au fost făcute propuneri preţioase, le­
ducţie, în aparatul de stat şi învăţă- din întreaga lume. Femeia de pretu­ Ce se întîmplase ? De plecat acasă ţinută de unul din candidaţii vremu­ gate de buna gospodărire a localită­
mînt, în agricultură, în comerţul de tindeni se ridică la luptă pentru o Cărbune peste plan La ora aceea (18,30), nici vorbă nu rilor trecute. ţilor respective.
stat şi cooperatist. Numărul femeilor viaţă mai bună, pentru apărarea pă­ putea fi. Atunci unde erau ? Iată ex­
cadre didactice în regiunea noastră cii. In Italia, numeroase delegaţii de In lupta pentru a da patriei tot plicaţia. In seara aceea, la Casa a- După aceste fragmente, a urmat Astfel, la întîlnirea alegătorilor din
întrece cifra de 1700. De asemenea, femei din Genova, Savoia şi Floren­ mai mult cărbune, muncitorii, tehni­ legătorului — amenajată în sălile un frumos program artistic prezentat oraşul Simeria cu candidatul lor ra­
ţa au mers la Roma cerînd audienţă cienii şi inginerii de la mina Lonea, clubului „Cooperatorul“ — a fost or­ de ansamblul de estradă de stat- ional, Boureanu Ştefan, cetăţeni ca
în comerţul de stat, peste 40% din Ia miniştri, deputaţi, la conducăto­ şi-au depăşit sarcinile de plan pe lu­ ganizat un frumos program. Biblio­ Deva, format din cîntece legate de Lugojan Nicolae, Cîrnu Ilie, Muleşiu
numărul total al salariaţilor sînt fe rii instituţiilor de stat, pentru a-şi na care a trecut. Un aport deo­ teca regională, prin tovarăşii Oprea alegeri ca : „Votez întîia oară“, „Vo­ Profira, Sonea Ioan, Trifu Ioan şi al­
mei. Din rîndul femeilor s-au ridi­ exprima revendicările lor. In Ger­ sebit l-au adus sectoarele IV şi Valentin, Răşinaru Niculina şi Preda tăm pentru pace“, „Vino şi votează“, ţii, au propus să se facă : un depozit
cat maiştri, ingineri şi tehnicieni. Fe­ mania occidentală, femeile se îm­ V, care şi-au depăşit planul de pro­ laan, (care este chiar responsabilul şi alte cîntece printre care „înfloreşte pentru materiale de construcţii; ilu­
mei cum sînt Maria lonescu inginer potrivesc reînvierii militarismului re­ ducţie cu 17 la sută şi respectiv Casei alegătorului), a prezentat în ţara mea”, „Clădeşte patria” (în minatul public al străzilor „30 De­
ia „Filatura Lupeni“, laureată a pre­ vanşard, demonstrînd pe străzile o- 26,7 la sută. Nici o brigadă din ca­ faţa alegătorilor, fragmente despre a- limba maghiară), „Cîntec de bucurie“, cembrie’” şi Biscarea ; o casă de naş­
raşelor, scandînd lozincile: „Nu drul acestor sectoare nu a rămas sub „Ţara mea, grădina mea“, etc. tere ; repararea drumului spre Şeu-
miului de stat, Victoria Orăşan res­ vrem cazărmi ci locuinţe“. In Anglia, plan în luna februarie. leşti ; terminarea noului local al şco­
ponsabila brigăzii de mineriţe de la lii de 10 ani care este deja acoperit;
Ghelar, Mărunţel Florica şefă de bri­ Aplicînd din plin metoda Jandaro- lărgirea pieţii şi construirea de ba­
gadă în Combinatul siderurgic „Gh. va în lucrările de abataj-cameră, bri­ răci ; crearea unei filiale de coope­
rativă pe str. Biscarea, etc.

In oraşul Brad, La întîlnirea cu

Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, Bor- membrele ghildei constituită de fe­ găzile conduse de tovarăşii Antal Vie muncă de agitaţie 1 candidatul Onea Onica, s-a făcut pro­
lea Silvia de la Atelierele C.F.R. Si- meile din Scoţia, au întreprins o ac­ Ludovic, David Anton şi Dudaş Ro­ punerea de a se construi trotuarul,

meria, Bădilă Teodora de la fabrica ţiune de protest împotriva armelor mul us de la sectorul V, au reuşit să In oraşul Hunedoara, au fost mo­ cumscripţiile în oare sînt reparti­ în continuare de la ?anca de stat şi
„Simion Bărnufiu“ din Alba-Iulia, şi atomică şi cu hidrogen. Textilistele dea 1.237 tone de cărbune peste sar­ bilizaţi şi instruiţi peste 500 agita­ zaţi, nu a rămas nici un alegător pînă la gara oraşului şi de a se a-
din marele combinat capitalist Nat- cinile planificate. tori dintre cei mai buni şi mai ridi­ care să nu fi fost vizitat de ei şi lă­ menaja vîlceaua Răbăreasa care în­
multe altele, sînt cunoscute, bucu­ sucov din Japonia, au organizat o Rezultate remarcabile au fost obţi­ caţi oameni ai muncii din oraş. Re­ murit asupra alegerilor. tretaie str. A. Iancu.
rîndu-se de aprecierea sinceră a tu­ grevă care a fost susţinută de mun­ partizaţi pe circumscripţii, ei vizitea­
turor muncitorilor regiunii. în locul citorii din întreaga ţară şi care a nute şi de brigăzile de mineri din ză zilnic pe cetăţeni, vorbindu-le des­ Din oraş, au ieşit şi în satele raio­ Propuneri frumoase o a : termina­
ţărăncii de odinioară istovită de mun­ sectorul IV conduse de Rusu Simion pre importanţa alegerilor de deputaţi nului Hunedoara un număr de 430 rea construcţiei şoselei începută şi
că, obidită şi batjocorită, în satele durat 106 zile, cuhninînd cu victoria şi Molnar Traian, care lucrînd după în sfaturile populare, despre reali­ agitatori, oare au dus muncă de agi­ construirea unui nou local pentru
noastre a apărut femeia colectivistă textUistelor. • metoda graficului ciclic au reuşit să zările regimului democrat-popular, taţie în rîndul ţăranilor muncitori. cămin cultural au fost făcute de ale­
sau întovărăşită, deputată sau mem­ popularizează pe candidaţii F.D.P. şi gătorii din Păuca şi Roşia de Secaş,
bră a comisiei de femei. Ca urmare a hotărîrilor Congresu­ dea peste plan 808 tone de cărbune, explică cetăţenilor tehnica votării. Casele alegătorului din oraş des­ raionul Sebeş.
lui Mondial al Mamelor, care a avut făşoară şi ele o vie muncă de agita­
Mii de ţărănci muncitoare au in­ loc în cursul anului trecut Ia Ge­ iar brigăzile ciclice din sectorul III Printre cei mai buni agitatori sînt ţie, organizînd programe artistice, Asemenea propuneri s-au făcut în
trat în gospodării colective, convin- neva, a fost constituit un comitet per­ conduse de minerii Urlic Ştefan, Ma­ şi to v .: Dîrlea Gheorghe, Borza convorbiri, prelucrări din Decret etc. toate localităţile regiunii noastre la
manent internaţional al mamelor, din rian Adrian şi Mureşan Augustin au loan, Ionel Gheorghe, Ciriţoiu Eli- Toate acestea dovedesc o vie mun­ întîlnirile cu candidaţii, propuneri
gîndu-se de avantajele muncii în care fac parte femei din 36 de ţări. realizat 753 tone de cărbune peste sabeta, Voicu Vasile şi alţii. In cir- că de agitaţie în cinstea apropiatelor menite să facă viaţa mai frumoasă
comun. Unele din ele, ocupă funcţii de Acest comitet a trimis guvernelor alegeri.
răspundere cum este Bozero Sofia, marilor puteri o scrisoare în care plan.
preşedinta gospodăriei colective „23 ANDRAŞ GHEORGHE
August“ din Rapoltu Mare, sau sînt in numele tuturor mamelor cere în­ corespondent

membre în consiliile de conducere ale cheierea unui acord pentru încetarea O nouă gospodărie gospodăria colectivă din Pricaz, nu s-a sală mare frumos pavoazată se adu- '
gospodăriilor agricole colective şi în­ experienţelor cu arme nucleare. făcut numai prin agitatori. Organizaţia naseră sute de ţărani muncitori din 1
tovărăşirilor, şefi de brigăzi şi de de bază din întovărăşire şi cea din sat Turdaş şi satele învecinate. Tovarăşul <
echipă. Un mare număr de ţărance, Femeile din ţara noastră îşi ex­
primă hotărîrea de a apăra viaţa împreună cu sfatul popular comunal, au Caraşca Aurel, preşedintele comitetului

care altădată nu reuşeau nici să bu­ noastră nouă, drepturile şi libertă­ organizat mai multe vizite ale ţăranilor de iniţiativă, a prezentat darea de '

chisească slovele, au fost alfabetizate, ţile cucerite în anii puterii populare, Cum s-a desfăşurat munca ? organizaţiilor de bază. Comitetul raio­ muncitori din Turdaş şi a soţiilor lor, seamă.
iar astăzi frecventează cercuri agro­ pentru apărarea viitorului copiilor. nal de partid a trimis pe tovarăşul
tehnice sau cursuri de tehnicieni şi Ele luptă activ în cadrul Federa­ In satul Turdaş a luat fiinţă o înto­ Sasu Ion, un instructor priceput şi plin în gospodăria colectivă din Pricaz şi — Comitetul de iniţiativă şLa înde­
socotitori. Şi în domeniul sportiv, ţiei Democratice Internaţionale a vărăşire agricolă în anul 1952. Ţăranii de elan, care a ajutat comitetul de ini­
Femeilor pentru slăbirea încordării in­ muncitori din această întovărăşire, mun­ ţiativă să organizeze munca şi l-a în­ acasă la colectivişti pentru a vedea cu plinit misiunea — a arătat el. In urma
participarea femeilor a crescut con­ ternaţionale, pentru prietenie între cind împreună şi avînd sprijinul SMT, drumat să folosească diferite metode de
siderabil. Regiunea noastră se mîn- au reuşit să obţină recolte cu mult mai popularizare a superiorităţii gospodăriei proprii lor ochi cum trăiesc aceştia. muncii politice desfăşurate, un număr
dreşte cu două sportive de clasifica­ popoare. Ele sprijină cu hotărîre po­ mari decît sectorul individual. Aceasta colective. Cu sprijinul instructorului
rea l-a şi sute de sportive de clasi­ litica elaborată de partidul şi guver­ a făcut ca atît întovărăşiţii, cit şi un raional şi a membrilor biroului raional Comitetul raional de partid a orga­ de 23 familii de ţărani muncitori cu o
ficarea H-a şi a !îî-a. nul nostru pentru apărarea păcii. însemnat număr de ţărani muncitori in­ de partid, organizaţiile de bază din în­
dividuali, să se convingă că într-adevăr tovărăşire şi sat au reuşit să-şi îmbu­ nizat vizite ale colectiviştilor din Pri­ suprafaţă de peste 70 hectare teren şi
în Raportul de activitate prezen­ Peste cîteva zile, în ţara noastră munca în comun asigură recolte bogate nătăţească activitatea intensificînd mun­
tat Ia cel de-al If-lea Congres al vor avea loc alegerile de deputaţi şi o viaţă mai îmbelşugată. ca politică în care au fost antrenate caz la ţăranii muncitori din Turdaş. Cu un însemnat număr de vite, unelte şi
P.M.R., tovarăşul Gh. Gheorghiu- în sfaturile populare. Mai mult de 30 toate organizaţiile de masă din sat —
la sută din candidaţii Frontului De­ Ca urmare, o parte din întovărăşiţi sindicatul mixt, U.T.M., A.R.L.U.S., Cru­ prilejul acestor vizite, colectiviştii au maşini agricole, au depus cereri de în­
Dej, a sp u s: „Organizaţiile noastre mocraţiei Populare sînt femei. Tre­ precum şi unii ţărani muncitori indivi­ cea roşie, comisia de femei, căminul cul­
de partid trebuie să aibă permanent cînd în faţa urnelor, femeile — odi­ duali, au cerut ca în satul lor să ia tural precum şi alţi factori în stare să vorbit cu pasiune ţăranilor muncitori scriere în gospodăria colectivă. Este
în vedere faptul, că femeile repre­ nioară excluse de Ia acest drept, as­ fiinţă o formă superioară de cooperare contribuie la lămurirea ţăranilor mun­
zintă mai mult de jumătate din popu­ tăzi consfinţit de Constituţia R.P.R. în producţia agricolă şi anum e: o citori pentru a se înscrie în gospodăria despre viaţa lor nouă, plină de belşug. demn de remarcat faptul că majorita­
laţia ţării, că ele posedă o nesecată — îşi exprimă dragostea pentru par­ gospodărie colectivă. In scopul acesta colectivă.
energie şi joacă un mare rol în via­ tid şi guvern, voinţa lor de a munci a fost ales un comitet de iniţia­ Colectivistul Hanciu Nicolae a arătat de tea din aceştia sînt ţărani mijlocaşi cu
ţa obştească, economică şi cultu­ pentru înflorirea ţării, îndeplinind tivă, compus din oameni harnici şi cu In felul acesta, activitatea organiza­
rală“. autoritate în sat, cum sînt tovarăşii: ţiilor de bază, a sfatului popular cît şi pildă că pentru munca depusă în gos­ cîte 7 şi 8 hectare de pămînt.
sarcinile grandioase ale celui de-al Căraşca Aurel, Bartok Iosif, Viski Eu­ activitatea tuturor organizaţiilor de ma­
In îndeplinirea sarcinilor primului doilea plan cincinal, hotărîrea de a gen, Vlad Ioan, Luca Viorel şi alţii. să, a fost îndreptată înspre realizarea podărie, împreună cu soţia, a primit După ce comitetul de iniţiativă a pre­
cincinal, femeile au dat dovadă de aceloraşi obiective: convingerea ţăra­
muncă şi abnegaţie. Succesele ob­ apăra cauza păcii. In fiecare oraş şt Odată format, comitetul de iniţiativă, nilor muncitori şi în primul rînd a ţă­ anul trecut 3.074 kg grîu, 2459 kg po­ zentat darea de seamă, colectiviştii şi-
ţinute, realizarea primului plan cin­ în fiecare sat, în fiecare uzină, ins­ s-a văzut pus în faţa mai multor greu­ ranilor mijlocaşi, să se înscrie în gos­
cinal înainte de termen, creşterea tituţie sau atelier, pe fiecare stradă, tăţi. In primul rînd nu ştia ce are de podăria colectivă, demascarea pe toate rumb, 820 kg orz, 1230 kg cartofi, 16 au ales consiliul de conducere. Ca pre­
făcut, nu cunoştea cum să organizeze căile şi prin toate mijloacele a chia­
producţiei industriale cu 2,9 ori faţă în fiecare casă si în fiecare fami­ munca şi care sînt factorii ce ar putea burilor şi cozilor lor de topor şi izola­ kg brînzâ, 9 kg lină, 41 kg ulei de şedinte a fost ales tovarăşul Dumitriu
de nivelul anului 1938 şi de 3,4 ori lie. femeile trebuie să ştie că votul contribui la convingerea ţăranilor mun­ rea lor de masa ţărănimii muncitoare.
faţă de 1948, lărgirea şi înfiinţarea citori pentru a se înscrie în gospodă­ floarea-soarelui precum şi însemnate Mihail, un ţăran muncitor priceput, bun
lor reprezintă o contribuţie dintre ria colectivă. Pe de altă parte, chia­ Pentru caobiectivele propuse să fie
unor noi ramuri industriale, dezvol­ cele mar însemnate la construirea u- burii prinseseră de veste că ţăranii realizate, s-a înteţit munca politică de cantităţi de ceapă, sfeclă, fasole, ţuică, gospodar, om stimat şi iubit de toţi ţă­
tarea mecanizării agriculturii, ridi­ nei vieţi noi, la cauza socialismu­ muncitori vor să plece pe o cale nouă la om la om. Aici, iui avut un rol în­
lui şi a păcii. şi începură de îndată să le zădărnicea­ semnat agitatorii. Et aii fost ajutaţi prin fîn şi suma de 4509 lei. Socotită în ranii muncitori din sat.
carea nivelului de trai material şi scă încercarea. Chidburoaica Răduţ Ro- instructaje cit şi prin faptul că au fost
maniţa a mobilizat cozile ei de topor controlaţi pe teren, să vorbească ţăra­ bani, valoarea acestor produse se ridică De la bun început, la membrii gos­
la răspîndirea a tot felul de minciuni nilor muncitori pe bază de exemple
prin sat cu scopul de a dezbina ţăra­ practice luate din gospodăria colectivă la peste 30.000 lei. Ţăranii muncitori podăriei colective din Turdaş s-a putut
nii muncitori, de a semăna neîncrede­ din satul vecin — Pricaz şi chiar din
întovărăşirea din satul lor. Agitatorii din Turdaş au putut să vadă astfel cit observa multă hotărîre şi elan. Ei au
rea in gospodăria colectivă. au fost ajutaţi să cunoască bine felul
in care s-a dezvoltat gospodăria colec­ de cîştigaţi sînt colectiviştii şi să-şi adus la sediul gospodăriei, încă din a,-'
Dacă comitetul de iniţiativă ar fi fost tivă din Pricaz, ce producţie a obţinut
la hectar şi care sînt veniturile reali­ dea seama că oricit ar fi de mare stră­ junul inaugurării, vitele, căruţele şi ma­
lipsit de ajutorul organizaţiilor de bază zate de colectivişti. Cunoscînd acest lu­
cru, le-a fost uşor să compare venitul dania lor în mica gospodărie individuală şinile, cu care s-au înscris. Dar nu nu­
din întovărăşire şi din sat şi a activiş­ realizai de un colectivist anul trecut cu
venitul realizat de un ţăran mijlocaş nu-i chip să se realizeze asemenea ve­ mai atît, uneltele agricole au fost puse
tilor comitetului raional de partid şi ai din satul lor şi să arate concret acestuia nituri.
din urmă cu cît a fost. mai mic ve­ la punct pentru a se putea începe în-
sfatului popular raional, fără îndoială nitul lui decît al unui colectivist.
Un aport însemnat la convingerea sămînţările imediat ce timpul permite.
că nu ar fi putut să aibă rezultate în Popularizarea rezultatelor obţinute de
ţăranilor muncitori din Turdaş să intre
muncă. Lucrurile s-au petrecut însă cu
în gospodăria colectivă, l-a adus ga­ Ce ne dovedeşte înfiinţarea
totul altcumva. Chiar din prima zi a zeta de perete precum şi căminul
cultural unde au fost organizate acestei gospodării ?
constituirii sale, comitetul de iniţiativă
Secţia de votare îşi aşteaptă alegătorii permanent conferinţe şi programe Crearea gospodăriei colective din Tur­
a primit îndrumări şi sprijin din partea artistice care au scos în eviden­ daş este o mărturie că acolo, unde se
In oraşul Deva se J ( V, ţă superioritatea gospodăriei colective, duce muncă politică sistematic organi­
munceşte intens pen­ importanţa mecanizării agriculturii şi au zată, unde sînt popularizate rezultatele
tru pregătirea tehnică demascat uneltirile chiabureşti. In în­ gospodăriilor colective şi veniturile rea­
a alegerilor de la treaga comună au fost afişate lozinci lizate de colectivişti, ţăranii muncitori
11 martie. care chemau ţăranii muncitori să curme se conving de superioritatea muncii în
cu şovăiala şi să pornească cu încre­ comun şi pornesc hotăriţi pe această
S-au confecţionat ur­ dere pe calea gospodăriei colective. cale. înfiinţarea acestei gospodării ne
nele şi cabinele pen­
tru secţiile de votare, Efectul muncii politice dovedeşte totodată că pot lua fiinţă ase­
trecîndu-se la amena­ menea unităţi socialiste şi-n alte sate,
jarea acestora, din
care unele au şi Fost Duminica trecută, Turdaşul avea un mai ales în acelea in care există înto­
terminate.
aspect deosebit. Pe străzile lui puteau vărăşiri agricole cum sînt Turmaş, Ro-
In clişeu: secţia
de votare, nr. I de la fi văzute camioane împodobite cu lo­ mos şi altele din raionul Orăştie, Bră-
Şcoala profesională
este gata şi aşteaptă zinci şi drapele. Erau camioanele gos­ nişca, Filimon Sîrbu, Mintia, Sălciva,

al’g.Voriî. podăriilor colective din raioanele Sebeş Pojoga, Dobra, etc. din raionul Ilia,

şi Alba, precum şi ale unor întreprin­ Cristur, Tîmpa, Băcia raionul Hunedoara

deri care aduseseră oaspeţi la festivi­ şi altele. Cu alte cuvinte, în fiecare ra­

tatea inaugurării noului vlăstar ăl a- ion sînt sate in care se poate trece, la

HISÉ griculturii socialiste — gospodăria co­ crearea de gospodării colective.

lectivă „6 Martie" din Turdaş. Intr-o A* ~ L MARIAN

»'V v/V'-. f AA A/Vvjyvr,. nAA /V vwn