Page 2 - 1956-04
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 574
C u m se face plantarea pomilor? Consfătuire cu cititorii N a i m y iiă g rijă g ră d in iţe lo r d e c o p ii
asupra romanului
Experienţa anilor trecuţi a dovedit Se va da o mare atenţie plantatului podăriile agricole colective din regiu In regiunea noastră, numărul in nuri de muncă, planuri de lecţji, ma'
că este necesar să se efectueze un şi tutoratului pentru a asigura o bu nea noastră să treacă la amenajarea „Mo r o m e ţ i i “ stituţiilor preşcolare s-a mărit sim terial didactic etc. In astfel de situa
studiu amănunţit in vederea stabilirii nă prindere a pomilor. In acest scop, terenurilor în vederea plantărilor ţitor în ultimul timp. Aceste institu ţie se prezintă tovarăşa Dan Emilia
speciilor şi soiurilor de pomi şi să se înainte de plantare se face fasonatul de pomi. Astfel, gospodăriile agricole Biblioteca centrală regională din ţii, au fost încadrate cu elemente şi Mărgineanu M. din raionul Orăş
aplice o tehnică corespunzătoare la rădăcinilor şi mocirlitul lor, iar po colective din Miercurea, Gîrbova, Reci, Deva a organizat de curînd o con calificate, care pot asigura desfăşu tie, care predau lecţii cu caracter
plantarea pomilor mai ales pe te mul se aşază în partea de nord al Dobîroa şi Apoldu de Sus din raio sfătuire cu cititorii din oraşul Deva rarea învăţămîntului la un nivel ri antiştiinţific. Altele, ca Bivolaru Ma-
renurile în pantă, cu scopul de a com tutorelui cu coletul la suprafaţa so nul Sebeş, au executat peste 3000 de asupra romanului „Moromeţii“ de dicat. In majoritatea cazurilor, or ria-Tîmpa, Călugăr Elena, Buruian
bate eroziunea solului şi a reţine apa. lului. gropi pe o suprafaţă de peste 30 ha, Marin Preda. Prezentarea cărţii — ganele de îndrumare şi coordonare Elena din raionul Hunedoara şi-au
valorificînd la maximum terenurile de făcută de către tovarăşul Bassa Be- a acestei activităţi, s-au achitat în întocmit planuri formale fără a oglin
Ţinînd cont de cele de mai sus, După ce rădăcinile au fost acope coastă. nianim, asistent la Muzeul regional măsură satisfăcătoare de sarcinile di conţinutul metodelor, procedeelor
înainte de plantare, trebuie să fie sta rite cu pămîntul fertil, se calcă uşor. din Deva — a reuşit să oglindească lor, iar sfaturile populare au asigu şi a mijloacelor folosite.
bilite curbele de nivel şi să se efec Se continuă apoi aruncarea pămîntu- De asemenea, multe din gospodă destul de cuprinzător conţinutul şi rat baza materială de pe care acti
tueze pichetajul în chinconzi, deoarece lui deasupra rădăcinilor pînă la o riile agricole colective, precum şi valoarea educativă a romanului, sub vitatea să se poată desfăşura cu re Faţă de nivelul atins de învăţă-
acest sistem de aranjare a pomilor grosime de 9-10 cm şi se calcă tare mulţi ţărani muncitori individuali din liniind în acelaşi timp importanţa zultate bune. Ca urmare a acestor mîntul elementar, mediu şi superior
împiedică eroziunea solului şi permite cu ambele picioare, pentru a se asi raionul Alba şi Orăştie, s-au pregătit pe care acesta o prezintă pe drumul fapte, frecvenţa pe regiune prezintă în regiunea noastră, se poate spune
plantarea unui număr mai mare de gura o bună alipire a rădăcinilor cu pentru a planta în această primăvară realismului socialist în literatură. aspectul următor: 95-100% la gră că învăţămîntul preşcolar care este
pomi la unitatea de suprafaţă. pămîntul, care e bine să fie ameste diniţele din întreprinderi şi institu portiţa de intrare în învăţămîntul
cat cu bălegar. tiferi. Din expunere, participanţii la con ţii (la oraşe), 70-80% la grădiniţele propriu-zis, a rămas în urmă. Mate
Cînd se sapă gropile, pămîntul de Refacerea fondului pomicol existent săteşti. rialul didactic este insuficient, iar
la suprafaţa solului trebuie pus într-o După umplerea gropii, se face în sfătuire au putut să-şi dea seama un număr prea mic de grădiniţe au
parte a gropii, iar cel din adîncime jurul pomului un fel de pîlnie din pă- şi plantarea de noi livezi pe terenu de contribuţia deosebit de însemnată In desfăşurarea activităţii didac- biblioteci înzestrate cu cărţi a că
în cealaltă parte. Aceasta cu scopul mînt în care se toarnă una sau două rile cele mai potrivite de pe dealuri, pe care autorul romanului „Moro- tico-educative, educatoarele din în- ror conţinut să fie accesibil şi pe
ca la plantarea pomului, pămîntul de găleţi cu apă. A doua, sau a treia zi (care nu sînt propice culturii cerea meţii“ a adus-o prin această nouă văţămîntul preşcolar se străduiesc placul copiilor. De asemenea, nu sînt
la suprafaţă care este mai fertil să după ce s-a zvîntat pămîntul, pîlnia lelor), va duce la obţinerea unor operă a sa, la îmbogăţirea patrimo să-şi îmbunătăţească metodele de încă asigurate condiţiile igienico-sa-
fie pus la rădăcină, iar cu cel din se astupă rămînînd numai digul pot recolte de fructe din ce în ce mai niului nostru literar. predare, să facă tot mai accesibil nitşre, iar condiţiile materiale în ca
adîncime să se complecteze groapa şi coavă. mari, capabile să satisfacă necesa materialul .predat elevilor. Preocu re lucrează grădiniţele, mai trebuie
să se facă un dig-potcoavă pentru rul oamenilor muncii. Pe marginea expunerii, au purtat parea faţă de această problemă, a îmbunătăţite.
menţinerea apei şi solului. Un pom bine plantat nu trebuie să discuţii interesante o serie de citi adus rezultate bune în munca tova
se smulgă din pămînt dacă tragem Ing. SBIRLEA NICOLAE tori ca tovarăşii Răşinaru Elena, răşelor Arvinte Elena (Orăştie), Avînd în vedere faptul că învăţă
de el cu o oarecare putere. Ghidali E. şi alţii, care, au întregit Dan Cornelia (Brănişca), Tirică mîntul preşcolar contribuie Ia realU
prezentarea cărţii, insistînd în mod Elena (Brad), Buruian Marja (Sebeş) zarea sarcinilor ce stau în faţa în-
După ce s-a executat plantatul, se deosebit asupra veridicităţii cu care şi altor educatoare. văţămîntului în general, se cere Ca
scurtează ramurile principale la 30-35 e descris satul romînesc, precum şi începînd de la secţia regională de
cm şi axul coroanei la 15-20 cm dea In activitatea grădiniţelor de co învăţămînt, pînă la conducerea gră
supra celorlalte ramuri (fig. 1). a altor calităţi ce caracterizează ro pii se manifestă însă şi unele defi diniţelor de copii, să fie schimbată
manul. ciente. Acestea influenţează negativ atitudinea ce se manifestă faţă de în-
Legatul pomilor de tutore se face desfăşurarea învăţămîntului preşco văţămîntul preşcolar. Se cere, în
cu tei sau rafie la 10-15 zile după Pentru a asigura o participare cît lar. Lipsurile provin fie din negli primul rînd, ca secţiile de învăţă-
plantare, cînd pămîntul şi pomul s-au mai numeroasă la această consfă jenţa cadrelor de conducere ale gră mînt şi sfaturile populare să re
aşezat bine. Legătură se face în for tuire, colectivul bibliotecii regionale diniţelor, fie datorită faptului că nunţe la atitudinea ce o au în pre
mă de 8 culcat pentru a nu se răni s-a străduit şi a reuşit să mobilizeze unele comitete executive ale sfatu zent, să lase indiferenţa la o parte
pomul (fig. 2). un număr însemnat de oameni ai rilor populare privesc activitatea a- şi să se ocupe mai îndeaproape de
ceasta ca lipsită de importanţă.
In tot cursul vegetaţiei se vor efec muncii. Prea puţin s-a simţit însă grădiniţele de copii. Aci se simte ne
tua stropirile necesare împotriva dău cu această ocazie, aportul unor or Lipsa unor săli de clasă cores
nătorilor şi bolilor criptogamice, iar gane tot atît de interesate în cultu punzătoare, se face simţită în spe cesitatea muncii de îndrumare şi
la începutul lunii octombrie tulpinile ralizarea oamenilor muncii din ora cial în sate sau comune. De exem
pomilor se învelesc cu floarea-soare- şul Deva, cum ar fi, de pildă, co plu, în Rapoltu Mare. raionul Hu control pentru a preîntîmpina defec
lui sau trestie. mitetul orăşenesc U.T.M., din partea nedoara,- pentru activitatea grădini
căruia nu a luat parte la consfătuire tele muncii dezorganizate şi a înlă
Faptul că, pomicultura constituie nici măcar un singur tovarăş. ţei de copii a fost repartizată o ca
tura lipsurile ce se manifestă în ac
una din ramurile cele mai rentabile s? N. C. meră necorespunzătoare, iar în co
ale gospodăriilor agricole colective tivitatea didactică. Controlul medical
şi de stat (susţinînd în anumite pe muna Doştat, raionul Sebeş, grădi
rioade celelalte ramuri de producţie nu este asigurat pentru a realiza in
c a : apicultura, zootehnia şi întreprin niţa îşi desfăşoară activitatea în
derile industriale de prelucrare a tr-adevăr scopul preventiv al aces
fructelor), a făcut oa multe din gos- sala căminului cultural. In Ghelar,
tuia. El se face în unele cazuri su
Teliuc şi Băcia, raionul Hunedoara,
perficial. De altfel, nici exi
localurile destinate activităţii pre
genţa educatoarelor nu a fost ia
înălţimea cuvenită, acestea solicitînd
Creşterea viermilor de mătase —¦ CE SĂ CITIM şcolare sînt mici şi insalubre. asistenta medicală numai în contro
Raionul Sebeş fruntaş Mobilierul cu care sînt dotate gră lul hranei sau în mod dezorganizat
la colectări ocupaţie rentabilă 0 pînză în depărtare diniţele, este vechi şi necorespunză pentru alte cazuri.
tor. La Sintămăria-Orlea raionul Nu trebuie neglijat faptul că în
Raionul Sebeş a fost fruntaş pe Mătasea naturală este o materie vărăşirile agricole, pentru aceeaşi de V. KATAEV Haţeg, Bucerdea, raionul Alba, sînt
regiune în campania colectărilor din primă foarte preţioasă, deoarece din cantitate şi calitate de gogoşi — 250 folosite băncile şcolii elementare grădiniţe, copiii primesc cele dinţii
anul trecut, prin faptul că a reuşit ea se fabrică o serie de produse im grame fire de bumbac. Un producător Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Tine care sînt mult prea mari. Lipsa de preo deprinderi, încep să cunoască adevă
să realizeze în cinstea Congresului portante pentru economia naţională, care va contracta şi va preda 15 kg retului a apărut în Editura Tinerelului o cupare din partea sfaturilor popu rata faţă a lucrurilor. Organizarea
partidului planul. de colectare la toa ca diferite ţesături, aţă chirurgicală, nouă ediţie a valoroasei lucrări „O pînză lare pentru asigurarea cu materiale unui timp cît mai plăcut, mai atrac
te produsele animale şi vegetale în aţă pescărească, materiale izolatoare gogoşi verii de mătase oalitatea I-a, în depărtare'' de Valentin Kafcaev. a grădiniţelor, există şi în Cut, Un- tiv, pune baza educaţiei comuniste
proporţie de 100 ta sută. Pentru a- pentru industria electrotehnică, site gurei, Sîngătin şi Ghirbom din ra care se realizează prin şcoală, asi
ceasta, împuternicitul Ministerului de mori şi altele. obţinută <!533 10 grame sămînţă, va Povestea celor doi copii Petea şi Ga- gură de pe acum punctul de vedere
încasa suma de 450 lei. Cu 120 lei, vrik şi a peripeţiilor emoţionante în ionul Sebeş. prin care elevii de azi — cadrele
Colectărilor pentru raionul Sebeş, a Pentru creşterea viermilor de mă crescătorul va putea cumpăra 3 kg Odessa anului 1905, a devenit desigur Faptul că secţiile raionale de în- de mîine, vor. trece la realizarea sar
primit zilele trecute drapelul de uni tase şi producerea gogoşilor de mă: fire bumbac, rămînîndu-i şi suma de cunoscuta de mult elevilor şi pionierilor cinilor ce le vor sta. în faţă, şi toc
tase, există toate condiţiile' naturalei. 330 lei. In anul 1955, crescătorul din patria noastră; totuîşi valoarea a r văţămînt şi sfaturile populare nu mai pentru acest fapt este necesar
tate fruntaşă pe regiune. Avem plantaţii bogate de duzi pe Faur Roman din.eomuna Cîrjiţl a con tistică şi conţinutul ei adînc uman au s-au interesat îndeaproape de bunul să fie acordată atenţia cuvenită în-
Festivitatea înmînării drapelului, a marginea şoselelor şi în comune, iar făcut reeditarea ei de dorit şi de aş mers al activităţii - învăţămîntului văţămîntului preşcolar.
clima regiunii noastre este prielnică tractat cantitatea de 5 grame sămîn teptat. preşcolar, a făcut ca unele educatoa
constituit un bogat schimb de expe acestei ramuri. ţă de viermi de mătase şi a predat re să se pr,ezinte la clasă fără pla . N. CAZAN
rienţă. între împuterniciţii raionali şi 10,800 kg gogoşi verzi pentru care a Volumul a apărut într-o frumoasă pre
comunali, inspectorii şi agenţii co Printr-o hotărîre a guvernului se primit suma de 317,70 lei şi a cum zentare grafică.
lectori din regiune care au participat acordă condiţii avantajoase gospodă
la festivitate.. Lucrătorii aparatului de riilor agricole colective, întovărăşi părat la preţ de stat 2,100 kg fire Se pregătesc intens pentru concurs
colectare' din raionul Sebeş, au îm rilor agricole şi gospodăriilor indi bumbac, pe care le-a plătit cu 84 lei
părtăşit participanţilor, metodele^ prin viduale care se îndeletnicesc cu creş rămînîndu-i suma de 233,70 lei. Faima minunatului cor al poiena- proaspăt înfiinţat, precum şi cu o Insă gard la stradă n-are
care au reuşit să realizeze în între terea viermilor de mătase. Pentru rilor, a călătorit pînă departe, du- brigadă artistică de agitaţie. Pe-aci circulă vecini,
gime şi la timp planul de colectări. sporirea producţiei de gogoşi de mă Crescătorul Stoica Viorel din Al- cînd de la o margine la alta a ţării, Copii, gîşte şi găini...
0 metodă folosită cu mult succes ja tase, statul pune Ia dispoziţia crescă maşul Sec, raionul Ilia, din 6 grame pe aripile melodiilor, crîmpee din In ceea ce priveşte brigada, a-
fost aceea a organizării de consfă torilor oare încheie contracte cu uni sămînţă, a predat cantitatea de 14,600 frumuseţea vieţii ce pulsează pe ceasta a şi dat pînă acum cîteva In acest fel, brigada a vorbit des
tuiri cu ţăranii muncitori la cămi tăţile Ministerului Industriei Uşoare plaiurile lor. Cîntece ca „Vară, vară programe care au avut un efect deo pre alte multe lucruri din comună,
nele culturale, unde s-a vorbit des — D.C.A. — în mod gratuit sămînţă kg. gogoşi verzi şi a primit suma primăvară“ şi altele ca acesta, au sebit. Multe din lucrurile criticate de cum ar fi, de pildă, acela că gazeta
pre însemnătatea predării la timp a selecţionată, hîrtie de aşternut şi per de 427,50 lei. El a cumpărat la preţ devenit astăzi cunoscute peste tot. ea, au fost îndreptate, iar altele sînt de perete nu .activează aşa cum af
co.telor. Un rol însemnat în mobili forată, dezinfectanţi, precum şi drep Ele sînt îndrăgite şi le poţi auzi fre pe cale de a se îmbunătăţi. Drept trebui, că brazii rupţi de vînt de pe
zarea ţăranilor muncitori pentru a-şi tul de a culege în mod gratuit frun de stat cantitatea de 2,820 kg fire donate de la copil pînă la fecior şi este şi faptul că mai există din ace dealul Ghilghiului, în loc să fie Fo
preda cotele l-au avut activele de ce ze de pe toţi duzii din jurul gospo de bumbac pe care le-a plătit cu chiar pînă la plete cărunte. Premiu! lea care au rămas încă tot nerezol losiţi pentru repararea podului dip
tăţeni pe circumscripţii formate din dăriilor contractanţilor. Preţurile de 112,80 lei, şi i-a rămas suma de pe ţară acordat poienarilor cu oca comună, au fost puşi de către sfat ia
membri de partid, deputaţi, membri contractare pentru gogoşile de mătase zia concursului din 1954, a consti vate, dar membrii brigăzii sînt ho- licitaţie, etc. Brigada artistică de a-
ai organizaţiilor de masă şi din ţă sînt avantajoase: pentru fiecare kg 314,70 lei. tărîţi să nu le scape din vedere pînă gitaţie din Poiana nu uită să scoată
rani muncitori fruntaşi la colectare, de gogoşi verzi calitatea I-a, con Aceste exemple, dovedesc cu pri tuit o netăgăduită mărturie a meri cînd nu se va ajunge ca tot ce e rău în relief şi pe cei harnici, pe acei
învăţătorii au îndrumat copiii să-şi tractantul individual va primi 30 lei, şi nesănătos în viaţa comunii lor, care prin munca lor aduc o contri
lămurească părinţii pentru a-şi pre iar gospodăriile agricole colective şi sosinţă avantajele pe oare Ie oferă telor artistice de care aceştia dau
da la timp cotele. Părinţilor fruntaşi întovărăşirile agricole .40 le!. să fie lichidat. Merită atenţie umo buţie de -seamă la rezolvarea cu suc
la colectări, li s-au trimis de către sfatul, crescătorilor de viermi de dovadă. Noul concurs între cămine ces a problemelor comunii.
conducerile şcolilor, scrisori de mul Contractanţii vor putea cumpăra mătase. Este în interesul gospodă rul sănătos, satira ascuţită care stră
la preţul unic de stat, fire de bum le culturale, îi va găsi fără îndoială Pregătindu-se mereu cu aceeaşi
ţumire. riilor agricole colective, a ţăranilor bate programele prezentate de către stăruinţă, formaţiunile artistice din
Tovarăşul Ciociu Constantin, îm întovărăşiţi, precum şi a ţăranilor pe oamenii de pe culmile mîndre cadrul căminului cultural din Po
muncitori cu gospodării individuale, ale comunii Poiana, şi mai pregătiţi. brigadă. Bunăoară, problema gardu iana, vor reuşi fără doar şi poale să
puternicit pentru comuna Gîrbova, a de a încheia contracte cu unităţile se situeze din nou ia loc de frunte.
arătat că a reuşit să depăşească pla D.C.A. pentru a creşte viermi de Seară de seară, ei se adună la că: lui de la şcoala mixtă din Vadu,
nul de colectare a cărnii pe trimestrul mătase, mai ales că de îngrijirea lor MARIA DOBROTA
1 al acestui an, numai datorită fap se ocupă copiii şi bătrînii, care nu min repetînd şi învăţînd noi şi noi gard care nu există, a fost prezen corespondentă
tului că şi-a cîştigat încrederea şi pot lucra altceva.
simpatia din partea ţăranilor mun cîntece, îmbogăţindu-şi necontenit re tată de către brigadă sub următoa
citori, prin felul său de comportare MIHUŢ PETRU rea formă :
şi prin felul în oare a ştiut să le vor pertoriul. De data aceasta, pe lîngă
Şcoala din Vad de vrei s-o vezi
vestitul lor cor, poienarii se vor mai Vino la ea, altfel nu crezi.
prezenta şi cu un taraf de lăutari E înaltă, mindră, mare
bească despre însemnătatea predării bac după cum urmează: gospodă Critica nu ml-o însuşesc.
Dar jiindcă-s cine sînt
cotelor la timp. riile Individuale, asociaţiile de cres FOILETON C O R E L A Ţ I E Trîntesc planul la pămînt 1 achiziţii, ne vom cere drepturile şi eşti
Experienţa raionului Sebeş în cători şi diferite aşezăminte — 200 obligat să ni le dai.
gname' fire de bumbac pentru 1 kg
munca de colectare trebuie să fie gogoşi, verzi calitatea I-a, 'ar gos TABLOUL V
însuşită de toţi lucrătorii din apara podăriile agricole colective şi înto
tul de colectare din cuprinsul regiunii Piesă într-un act, cinci tablouri şi un epilog (îşi pierde echilibrul şi cade jos). (Pe scenă apare un personaj gras,
noastre.
Acţiunea se petrece în satul Peţelca, Cooţperatoru!: Tovarăşe gestionar, nu Hîc... / Acu~i acu... (vrea să se scoale butucănos).
dar nu poate). „Plan-pahar” : Tovarăşi, voi n-aveţi
raionul Alba. Personajul principal: Bo-' te supăra dar eu sînt nervos. Spune
TABLOUL IV dreptate! Acuzaţi pe tovarăşul Botezatu
Din activitatea Consiliului regional tezatu Mihai, gestionarul cooperativei. ce-ţi trebuie de la mine şi vezi-ţi de (Pe scenă — două personale — fan că nu-şi îndeplineşte nici un plan.
tomă, numai oasele şi pielea). Greşiţi! Iată, şi eu sînt „plan” şi, pof
TABLOUL I treabă. Plan-achiziţii: Protestăm! Protestăm tiţi, uitaţi-vă la m in e: mai bine de
cu toată hotărîrea! Nu-i destul că nu bit îmi merge mie, nu-i merge nivnă-
al Asociaţiei „Voinţa“ (Pe scenă, gestionarul Botezaibu discuită Gestionarul: Păi ţi-am spus: fad o
cu un cooperator). treabă bună dacă-ţi valorifici produsele
De curînd, a luat fiinţă în regiu Cooperatorul: Tovarăşe gestionar, de prjn cooperativă,
nea Hunedoara un nou consiliu re troşani, unde există o puternică sec ce nu se respectă orarul cooperativei ? Cooperatorul: Tovarăşe gestionar, de ne primim partea de hrană ? Te-ai mai nu*• nu sînt numai îndeplinit, ci
gional sportiv — Consiliul region«! ţie de schi, sportivul Acs Alexandru, apucat să-ţi baţi şi joc de noi; spui că chiar depăşit cu mult de către tovară
sl Asociaţiei „Voinţă“. Alaltăieri am vrut să cumpăr ceva dar ia unul ca dumneata nu cumpăr sfa- ne trînteşti la pămînt l şul Botezatu!
a obţinut titlul de campion regional cooperaliva era închisă. Acelaşi lucru turi. Sînt nervos aşa cum eşti şi dum-
înfiinţat în scopul de a cuprinde la schi în cadrul campionatului mi s-a întîmplat şi ieri. Azi mi-am tri- neata cînd îţi cere cineva chiar şi lu- Gestionarul: Dar voi cine sînteţi, ne Plan-achiziţii: Noi nu te recunoaştem
R.P.R. pe anul 1956.
masele de cooperatori din cuprinsul mis fata la Teiuş pentru a face cumpă- cruri pe care eşti obligat să le faci. norociţilor ?! de plan. N-ai ce căuta printre noi.
legiunii în-practicarea diferitelor ra In ce priveşte crosul „Să întîmpi-
muri sportive, consiliul regional a năm 1 Mai", pentru sportivii de la râturile... TABLOUL III Plan-achiziţii: Sînt planul de achizi- Dispari!...
reuşit ca într-un timp relativ scurt, „Voinţa“ acesta a prilejuit o ade
să-şi organizeze munca şi să atragă vărată sărbătoare. La Alba, Deva Gestionarul (întreruipîndu-1 răstit): (Gestionarul, ou mâinile la spate, pari- ţie al cooperativei din Peţelca; din vina „Pilan-pahar” : Ziceţi voi ce vreţi, to
şi Petroşani, sportivii colectivului tovarăşe, spune ce-ţi trebuie, te servesc veşte articolele de la gazeta de perete, dumitale sînt aşa cum mă vezi. N-ai varăşul Botezatu mă respectă. La mine,
,in larg activ voluntar în rezolvarea „Voinţa“ au mers cu muzica pînă la şi... vezi-ţi de drum. Eu sînt nervos! Intr-o mână ţine o sticlă. Se datină). nici o grijă de mine. Nu-mi dai nici adică la pahar, tovarăşul Botezatu şi-a
sarcinilor ce-i revin. Au fost organi locul de concurs, demonstrînd do Gestionarul (vorbind de unui singur), jumătate din ceea ce eşti obligat să-mi îndeplinit planul şi acum luptă să în
zate 15 cercuri sportive, cuprinzînd rinţa lor de a fi „primii în produc Cooperatorul: Ţi-am spus doar!
un număr de 1.584 membri. Dintre ţie — primii în sport“ şi în organi Gestionarul: Anume ce? N-am înţeles. Aha! Ăsta sînt eu. (Pune mîna pe o dai. De aceea, abia mă mai ţin pe deplinească planul şi... la sticlă.
zarea acţiunilor de masă în general.
acestea, 3 sînt organizate în oraşele La faza pe colective, „Voinţa“ a mo Cooperatorul: Păi, să nu mai fie coo- (Caricatură şi o ia de pe gazetă). Ia picioare, Gestionarul: (După ce trage o înghiţi
Petroşani, Alba-Iulia şi Deva. In ca bilizat 1.152 de participanţi la cro tură zdravănă din sticlă, încearcă să
sul „Să întîmpinăm 1 Mai“. perativa închisă, atunci cînd trebuie să u ite! Scrie că nu mi-am îndeplinit pla- Plan-vânzări (vorbindpiţigăiat): Eu
drul cercurilor şi colectivelor spor se ridice, nervos. Cade din nou) :Hîc !...
tive „Voinţa“, se desfăşoară o acti fie deschisă. nul de achiziţii... Hîc /... Dincoace (arată sînt planul de vînzări. De cînd ţi se Vă arăt eu vouă!
Gestionarul: Ascultă,cetăţene! Dacă articolul din dreapta gazatei) zice că nu dă salar în fix, ai uitat dem ine! Eşti
nu vrei să cumperi nimic, la ce vii mi-am îndeplinit planul la vînzări. Dar un om fără conştiinţă. Hai ridică-te şi „Flan-pahar” Ei, poftiţi de mai afir
aici ? Să-mi vinzi sfaturi ?Află că nu ce-i priveşte pe ei ? Aceasta e o chesti- deschide cooperativa! Altcumva pier de maţi că gestionarul cooperativei din
vitate susţinută la popice, schi, a- Paralel cu desfăşurarea activită cumpăr aşa ceva! une personală. Ba mai au şi neobră- tot. Peţelca nu-şi îndeplineşte nici un plan!
Cooperatorul: Tovarăşe gest...
lletism, şah, volei, fotbal etc. ţii sportive, membrii cooperatori se zarea să scrie că nu-mi însuşesc criti- GestÎonaiui: Ha! Ha! Ha!... Tare EPILOG
Cu ocazia diferitelor competiţii străduiesc să-şi realizeze cu cinste Gestionarul (ţipînd): Nici un tovară- ca. EL. Uite mi-o însuşesc! (Rupe arti- prost măcredeţi voi; adică eu să mă Am părăsit personajele convis că to
sportive, membrii colectivelor „Vo sarcinile de producţie. Zugravul So- ş e ! Ţi-am mai spus: sînt nervos! Ieşi varăşul gestionar Botezatu Mihai se va
inţa“ au reuşit să obţină perfor iomon Cornel — un bun popicar din afară!... colele şi caricatura, apoi se întoarce ri- sacrific pentru voi? Ha! Ha! Ha! strădui să-şi însuşească de astă dată
manţe care-i situează printre spor Alba-Iulia — îşi depăşeşte normele critica şi că va lichida lipsurile ce le
tivii fruntaşi din regiune. Colectivul cu peste 45%, iar cizmarul Acs Ale TABLOUL II dicînd într-o mină stiola; încearcă să Dacă nu vă convine, luaţi-mi exemplu; are. Am dori însă să cunoaştem părerea
xandru din Petroşani îşi depăşeşte Gestionarul: Nene Ioane, am venit la tovarăşilor de la U.R.C.C. Alba despre
„Voinţa“ Alba-Iuiia, prin secţia de normele cu regularitate. pomească cîntînd): vedeţi, dacă-mi port singur de grijă, piesa noastră.
box, a dat 2 campioni regionali pe dumneata, poate vrei să valorifici ceva Ia uitaţi-vă la mine am tot ce-mi trebuie /...
anul 1956 (Iiie Şerban şi Ciocea GH. CIORANU prin cooperativă ? E şi interesul coope ' A.S. DOM?A
Cum petrec şi leafa-mi vine, Plan-vînzări :Dumneata nu uita că tră
loan). La fel, de Ia „Voinţa“ Pe- corespondent rativei şi al dumitale. Spuneţi voi, nu-mi merge bine ? ieşti de pe urma noastră şi nu uita că
eu, plan-vînzări, şi ortacul meu, plan-
Planul nu-l îndeplinesc,
ciss**
