Page 3 - 1956-04

Nr. 574 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Zi însemnată în viaja uzinei Activitatea noilor deputaţi Cabinetele tehnice *» centre

#.1 Victoria" din Călan Primele acjiuni de răspîndire a experienţei înaintate

Călan — î 956, aprilie, 2. In a- tea sindicatului, ministerului şi or­ După alegerea de deputaţi pentru

ceastă zi, colectivul sectorului fur­ ganizaţiei de partid, au felicitat în­ sfaturile popuiare, 'în comuna Vorţa Asigurarea progresului tehnic în numai la problema sprijinirii inova­ I n ' cadrul acestor concursuri au
toate ramurile industriale din regiu­
nale de la uzina „Victoria“ a fost tregul colectiv de muncitori, ingineri, raionul Ilia, comitetul executiv îm­ nea noastră, constituie o sarcină de torilor şi de multe ori nici această început să se obţină rezultate fru­
mare importanţă economică. In anii
declarat fruntaş pe ramură, decer- tehnicieni şi funcţionari al uzinei Că­ preună cu noii deputaţi, au mobili­ primului cincinal, s-au obţinut suc­ sarcină ele nu şi-o îndeplinesc cum moase. Astfel în primele două luni
cese mari în creşterea nivelului teh­ trebuie. Printre aceste întreprinderi ale acestui an întreprinderile carbo­
nîndu-i-se „Drapelul roşu de pro­ lan, pentru succesul obţinut de fur­ zat pe cetăţeni la repararea drumu­ nic al producţiei, în introducerea se numără Trustul 4 construcţii Hu­ nifere Petrila, Lonea şi Uricani, ca«
tehnicii şi tehnologiei moderne. Cu nedoara, Trustul 7 construcţii Petro­ re erau codaşe în munca cu inovato­
ducţie“ al C.C. al Sindicatului mun­ nalişti. Totodată, ei au atras aten­ lui care duce la parchetul din mar­ toate acestea, în unele întreprinderi şani, T.R'.C.L.H. şi altele.
există o serioasă rămînere în urmă
citorilor din industria metalurgică ţia asupra lipsurilor ce mai per­ ginea comunii. Prin această acţiu­ faţă de nivelul actual de dezvoltare
al tehnicii.
şi construcţiei de maşini şi al Mi­ sistă încă în muncă şi care fac ca ne, s-a aparat drumul pe o distanţă Un asemenea mod de a privi ro­ rii şi-au îmbunătăţit simţitor actn
In întreprinderile noastre socia­
nisterului Industriei Metalurgice şi producţia de fontă să nu sporeas­ de 4 km făcîndu-se astfel posibil liste, nu există nici un fel de piedici lul cabinetelor tehnice este nejust. vitatea.
obiective în calea progresului tehnic.
Construcţiei de Maşini. Această înal­ că pe măsura posibilităţilor exis­ transportul lemnelor necesare pen­ Dimpotrivă, organizarea socialistă Fără îndoială că problema atragerii Numai la I.C. Petrila s-a înre­
ia muncii şi a producţiei, creează po­ masei largi de muncitori şi tehnici­ gistrat în acest interval de timp 122
tă distincţie, a fost primită pentru tente. • tru foc şi construcţii. Printre cei sibilităţi de realizare într-un ritm eni în mişcarea de inovaţii, în vede­ propuneri, din care se aplică 26. Din
accelerat a unui progres tehnic rea folosirii iniţiativei creatoare a totalul propunerilor, 22 pot fi gene­
realizările obţinute în semestrul II Luînd cuvîntul în numele delega­ care au răspuns la chemarea sfatu­ multilateral. Pentru aceasta însă, maselor pentru realizarea progre­
este necesară o muncă stăruitoare sului tehnic, este foarte importantă ralizate şi numai 4 au fost res«
al anului trecut. In acest semestru, ţiei de furnalişti de la Reşiţa, tova­ lui popular, se numără şi tovarăşii şi organizată a colectivelor de mun­ pinse ca necorespunzătoare. Econo­
citori, ingineri şi tehnicieni din uzi­
planul de producţie în sectorul fur­ răşul Romîn loan, a sp u s: „Noi am Nistor Gheorghe, Bretotean Petru, nele noastre.

nale a fost realizat sută la sută, pro­ fost obişnuiţi să avem cîte 2-3 dra­ Medrea Aron şi Medrea Visalon. Unul din mijloacele practice prin Dar cabinetele tehnice au sarcini miile antecalculate pe un an de fo«
care este stimulată şi sprijinită in­
ductivitatea muncii a sporit cu 4,4°/o pele şi ne gîndeam că nu se poate | In această comună au început şi troducerea tehnicii noi, este cabine­ mult mai mari. losire a acestor inovaţii în produc­
fată de sarcina planificată, iar pre­ tul tehnic — adevărat centru de răs­
ţul de cost a fost redus cu 0,8°/o rea- întrece nimeni cu noi, furnalişti bă- lucrările de construire a unei cocini pîndire a noului în tehnică şi orga­ La unele întreprinderi ca, de e- ţie, depăşesc suma de 8 milioane lei.
lizîndu-se economii în valoare de nizarea producţiei. Prin grija parti­
peste 2.700.000 lei. Au fost aplicate şi trîni ai cetăţii oţelului de la Reşiţa. comunale şi s-a transportat o can­ dului şi guvernului, în majoritatea xemplu, la Combinatul siderurgic Printre inovaţiile aplicate în mi­
9 inovaţii care au adus economii în întreprinderilor din regiunea noas­
valoare de 38.000 lei. Dar după cum vedeţi, am rămas fă­ titate de 5.000 kg îngrăşăminte pe din Hunedoara, I.C. Petrila, URUMP, nele din Valea Jiului s în t: modifica-*
tră au fost create asemenea cabinete pe lîngă cabinetele tehnice există • rea cuplajului între motor şi angre­
La succesul obţinut de furnalişti ră un drapel, fiind nevoiţi să vi-1 lotul zootehnic. biblioteci bine dotate. Ele recoman­ naj la locomotivele electrice L.A.M.2
tehnice care au acumulat în ultimii dă materialul bibliografic potrivit şi A.K.2, dispozitivul de înaintare a
cedăm dumneavoastră care ne-aţi IACOB DRAGOMIR fiecărei specialităţi, ajutînd astfel cadrelor metalice în abataje, siste­
întrecut“. Apoi, a continuat: „Vă corespondent ani o bogată experienţă. inovatorii în perfecţionarea şi defi­
mai spun doar a tît: vitrina unde nitivarea inovaţiilor lor. Se ţin di­ mul de acţionare a transportorului
Sarcinile cabinetelor tehnice sînt
şi-au adus contribuţia şi muncitorii păstram acest drapel a rămas goală. Confribufii în muncă ferite conferinţe despre tehnică şi T.P.l şi altele.
celorlalte secţii auxiliare ale uzinei, Aveţi grijă să nu păţiţi ca noi“. complexe. Ele sînt chemate, în pri­ Deşi activitatea cabinetelor tehnU
procesele tehnologice noi.
mul rînd, să stimuleze şi să spri­
care au asigurat furnaliştilor mate­ Atît furnaîiştii de la Reşiţa cît şi Una din problemele, ridicate de a- Alunea bine organizată şi activi­ ce din regiunea noastră s-a îmbuna-«
ria primă necesară, buna funcţio­ legătorii din comuna Demsuş, raio­ jine în mod eficace mişcarea de ino­
nare a agregatelor, executarea la cei de la Hunedoara, au prevenit to- nul Haţeg (în convorbirile avute cu tatea multilaterală pe care o desfă­ tătit simţitor, ele mai au încă multei
timp şi bine a reparaţiilor etc. candidaţii), a fost şi aceea a repa­ vaţii din întreprinderi. In acest
vărăşeşte pe cei de la Călan, că au rării drumurilor. De această propu­ şoară unele cabinete tehnice din în- de făcut. Activitatea acestora este'
Dintre furnalişti, au fost eviden­ nere, actualii deputaţi în sfatul scop, ele organizează consultaţii in­ treorinderile noastre, dă roade. de multe ori ruptă de sarcinile pla­
ţiaţi cu această ocazie prim-furnalis- în persoana lor pretendenţi serioşi, popular, au ţinut cont şi au trecut nului tehnic al întreprinderilor. Plă­
tul Mihuţ Ilie, maiştrii furnalişti la mobilizarea cetăţenilor pentru formative de ordin tehnic pentru Pentru a stimula munca inovato­ nui tehnic concretizează progresul
Bîra Gheorghe şi Munteanu Ionaş- care nu se vor lăsa întrecuţi atît de traducerea ei în fapt. Astfel, au fost rilor, direcţiunea generală a Com­
cu, tovarăşii Kiss Abel şi Frenţoni antrenaţi toţi cetăţenii, care, cu 365 muncitori şi tehnicieni. Prin mijloci­ binatului siderurgic din Hunedoara
Avram de la încărcare. uşor. Şi dacă furnaîiştii de la Călan de atelaje, au transportat 4500 m.c.
nu vor şti să se menţină în frunte, rea cabinetelor tehnice se asigură şi comitetul de întreprindere, au or­ tehnic al întreprinderilor pentru oi.
Cei care au luat cuvîntul din par- vor rămîne fără drapel.
asistenta tehnică a acelora care. do­ ganizat un concurs de inovaţii pe anumită perioadă de timp (trimestru,-
După festivitatea înmînării drape­ perioada 1 ianuarie— 1 mai 1956, an). Este deci necesar ca activitatea'
lului, a avut loc un program artis­ resc să realizeze practic o idee de
tic în cinstea sărbătoriţilor, dat de pentru titlurile d e : „Cel mai bun cabinetelor tehnice să fie subordo­
corul şi orchestra uzinei din Călan. raţionalizare a procesului tehnolo­ inovator din combinat“, „Cel mai nată în primul rînd înfăptuirii pre­
bun inovator din secţie“ şi „Secţie vederilor planului tehnic. Ele trebuie
pietriş necesar reparării drumurilor. gic. Tot cabinetele tehnice organi­ fruntaşă“. să procure materialul documentar şi!
să elaboreze tematica inovaţiilor, nu
Şarja rapidă nr. 515 In fruntea lor au fost deputaţii Dă- zează, prin mijloace variate, munca Pentru cel mai bun inovator din
răbanţ Domastin, Ştefănescu Ştefa-
nia şi secretarul organizaţiei de bază de agitaţie şi de popularizare a ino­ secţie, se acordă .un premiu de 1,000 la întîmplare, ci în strînsă legătură’
lei, pentru cel mai bun inovator din cu planul tehnic al întreprinderilor*1
N -au răsunat uaiale. Nimeni n-a ros- de harnici, îs neîntrecuţi... Danciu Petru. vatorilor şi inovaţiilor. combinat 1.500 lei, iar pentru sec­ să sprijine şi să înlesnească schim­
ţiile cu cele mai bune rezultate, se burile de experienţă, să organizeze’
ifcit tirade elogioase. Singur oţelul şi-a La anii când mulţi visează pensia, Pair- Tot prin contribuţii în muncă, ce­ La Combinatul siderurgic „Gh. acordă trei prem ii: 8.Q00 lei, 6.000 propaganda tehnico-industrială da
tăţenii din satele Hobiţa-Grădişte şi
mânat la vale, lava-i dogoritoare. tenie Marişca elaborează şarje rapide, Zeicani, au transportat 20 m.c. buş­ Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, I.C.
teni pentru continuarea lucrării de
— Şarjare! înfruntă dogoarea cuptoarelor şi ridică Petrila, Atelierele C.F.R. Simeria,

Oameni pe platformă ţării oţelari pricepuţi. U.R.U.M.-Petroşani, cabinetele teh­ lei, şi 3.000 lei. masă prin afişe, -diiafilme, fiinţe do­
— Muncind cu „ăştia”, nu mai îmbă­
nice folosesc cu succes în acest scop Direcţiunea generală a cărbune­ cumentare, grafice etc. ¦(
trâneşti. Eşti tânăr ca-n anii da demult... electrificare a satelor lor, iar cetă­
De 514 ori în trei luni, privirile au ţenii din satul Gura Bardu, comuna gazetele de perete, fotomontajele, lui din Valea Jiului, chemată la în­ Colectivele . cabinetelor tehnice,-
Lunca Cernii, au început repararea
petrecut şuvoiul incandescent. Şi de fie­ Trăinicia cuvîntului şcolii elementare. graficele, panourile, staţiile de radio­ trecere de către Combinatul siderur­ muncind cu mai mult elan, vor ob­

care dată oamenii au trăit bulauria ne- Exemplu demn de urmai amplificare etc. gic din Hunedoara, a primit între- ţine noi succese în creşterea nive­

îrnjpărtăşdtă a clipei de izlbîndă. Efla iarnă când s-au adunat oţelari i. Noii deputaţi, s-au angajat să spri­ In unele întreprinderi, rolul ca­ c'erea şi a fixat ca prem ii: pentru cel lului tehnic-al producţiei, în introdu­
jine mai mult munca politică de lămu­
Peste hala imensă alunecă înfiorător, Mulţi. Miati mulţi oa o sută. rire a ţăranilor muncitori pentru binetelor tehnice este îngust, limitat mai. bun inovator pe întreprindere cerea cu hotărîre în toate întreprin­
crearea de noi gospodării agricole
podul rulant. Lanţurile macaralei co­ — Propun tuturor, ridicarea produc­ carboniferă 500 / le i ; pentru cel mai derile a tehnicii şi tehnologiei îna­

boară. ţiei de oţel prin mărirea numărului de

— Contact! şarje rapide elaborate. In acest am, pe bun. inovator pe Direcţiunea gene­ intate, în atragerea de noi muncitori’

Uşa cuptorului se urneşte greoaie. Flă­ baza, măsurilor luate de conducerea sec­ rală a cărbunelui 1.000 l e i ; iar pen­ în. rîndul inovatorilor, care vor con­

cări prelungi răbufnesc pe frcntişpioiul ţiei, oamenii fiecărui schimb trebuie să tru întreprinderile carbonifere cu tribui prin munca lor la înfăptui­

cuptorului, în limbi roşiatice. Paţă-n fa ­ „răpească” cuptoarelor cât© 600 de şarje ceie mai bune rezultate, premiul în- rea planurilor de producţie, creşte­

ţă, cuptorul şi dispozitivul din lanţu­ rapide... tîi '5.000 lei, premiul doi 3.000 lei rea productivităţii muncii şi redu­

rile miacamatei, se înfruntă parcă. O clipă Vorbea oţelarilor, maistrul Gogu Josan, colective şi întovărăşiri. Bunăoară, şi premiul trei 2.000 lei. cerea preţului de cost al produselor*
d o a r; undeva s-au cuplat contactele şi un
răpăit ca de mitralieră umple hala. Din In martie, s-au.. aid.iupn.jaht -Viş-a¦r'jrele. Numă-¦ deputaţii Covaci Ioan din satul Nă- Fu rn a lu l de 700 m . c. >C Ciclu de filme
maşina de aruncare, dolaţmta, .calcinată rătoaraa s-a făcut spre sfârşitul lunii. lati-Vad şi Mureşan Gheorghe din
împroaşcă pereţii băii de topire, reifă- sătul Reia, comuna Toteşti, raionul In curînd cel mai mare furnal ial daţia noului complex este din beton istorico-patrioiice
cîndu-i pentru viitoarea şarjă. — 514 „rapide”, în primul trimestru. Haţeg, s-au angajat să sprijine ţării, care pus în funcţiune va asi­ armat. Cantitatea de beton armat
gura o producţie mai mare cu odată şi simplu utilizată la furnal
173 în schimbul tineretului, ou 3 mai şi jumătate decît toată cantitatea de şi restul de lucrări ar asi­
puţine în cel al lui Josan şi 171 date munca de creare a două întovărăşiri fontă a Romîniei anului 1938, se va gura construirea unui tunel de
— Atenţie, copii! alătura, oa o realizare grandioasă, metrou lung de 15 km, sau a unui Comitetul regional al A.V.S.A.P.-
celorlalte agregate complexe ale Com­ drum asfaltat de l-a Hunedoara la Bu­
Podul rulant se depărtează uruinid. de oamenii lui Munteanu. agricole în satele lor. Ajutînd orga­ binatului siderurgic din Hunedoara. cureşti. Cu aceeaşi oantitate s-ar pu­ — Hunedoara, în colaborare cu în­

Uimitor de ageră, o nouă madama îi ia îndeplinirea planului producţiei da oţel nizaţiile de bază din aceste sate, şi Brigăzile de zidari, fierari-betonişti; tea construi fundaţia a 500 de blocuri. treprinderea regională cinematogra­
looul. Mina-i uriaşă ridică încărcătura fiind ei înşişi exemplu, prin faptul
da fier, o răstoarnă în vEvăttaia cuptoru­ pe ultima lună a trimestrului I, întrece că s-au înscris printre primii în în­ montori, tîmplari şi sudori, de la Noul furnal este complect mecani­ fică de Stat-Hunedoara, organizează
lui şi aşază la loc troaca golită. Miş­ prcc'sntul de 106 la suită. A crescut sim­ tovărăşiri, s-a reuşit ca în Nălaţi-
l. C.S. Hunedoara execută zilele aces­ zat şi automatizat. El întruneşte con­ un ciclu de filme istorico-piatriotice

tea ultimele operaţii de asamblare a strucţii metalice oare transformate în la cinematografele din Brad, Lonea,

carea se reia şi altă troacă se strecoară ţitor indicele de utilizare al cuptoarelor cawperelor, silozurilor pentru minereu cablu de 10 mm, pot acoperi odată şi Teiuş, Simeria şi Zlatna, între 9 IV,

în cuptor. şi sporeşte continuu calitatea oţelului... Vad, pînă la 28’martie, să se strîngă şi cocs şi canalizările destinate eva­ jumătate circonferinţa pămîntului. — 29 IV 1956, cu tema „Educarea
32 cereri, iar în Reia 17 cereri ale
Priceperea celor care încarcă cuptorul Vorbele de început, nu sînt la u d e; hu ţăranilor muncitori care doresc să oamenilor muncii în spiritul dragos­
lucreze pămîntul în comun.
şi plămădesc oţel, ..iscusinţa mânuitorului nedorenii au dovedit cu fapte trăinicia tei faţă de patrie şi a apărării cuce-

. ririlor revoluţionare ale poporului

macaralei sau a maşinii de aruncat dolo- cuvîntului. Şi fapte sînt. Le-au plămă­ Asemenea exemple sînt şi în co­ muncitor“.
muna Boşorod unde pînă la aceeaşi
mită, te îndeamnă să mai rămâi pe plat­ dit din oţel, oamenii lui Miarişoa, An- Vor fi prezentate următoarele fil­
forma cuptoarelor, să-i cunoşti îndea­ druţ, Garamanlis, Olah, Ispas şi atâţia al­
cuării apei industriale. Deşi planul de.desfăşurare a lucră­ me : „Avangarda de sacrificiu“, „A-

proape pe oameni. ţii. Le vor închega cei oare pe platforma, dată, au făcut cereri de intrare în Gigantica construcţie se întinde pe rilor prevede darea în exploatare a saltul fortului din munţi“, „Alarma“,-
Nu-s „veterani”. cuptoarelor, primesc acum analiza şarjei
Pînzaru, Bufnită şi întovărăşirea agricolă 36 de locui- suprafaţa unui platou pentru amena­ noului furnal la sfîrşitul lunii iunie, „Acţiunea B”, „Partizana“, „Valea
• tori, iar pentru întovărăşirea zooteh­ jarea căruia au fost excavaţi 120.000 muncitorii, inginerii şi tehnicienii com­
m. c. pămînt. Volumul util al noului plexului I.C.S. Hunedoara s-au an­ diavolului”, „Micul partizan“, „Şcoa­
furnal este de 700 m.c., iar cantitatea gajat să predea gigantul complex la
Drăgh'ici, numără la un loc, 51 de pri­ rapidă numărul 515: nică ce vor s-o creeze în satul Lun- de cărămidă utilizată la zidăria a- 1 Mtai. Actualul ritm de desfăşurare la curajului“, „Soldatul victoriei“,-
cestuia echivalează cu producţia pe a muncii garantează îndeplinirea a-
măveri. Zei Arnodd — iscusitul macara­ Cuptorul 3 !... Cuptorul 3 !... Carbon 24, cani, au fost făcute 16 cereri. Prin­ ¦trei ani a fabricii din Comarnic. Fun­ cestui angajament. „Căderea emiratului“ şi „Stiletul“.

giu — vreo 20. Iar Jenică sau Ţudă — mangam 20... Carbon 24, mianga-n 20. Filmele vor rula după următorul

doar cu ceva mai mult. — Şarjare! tre primii care s-au înscris au fost program: Brad 9— 15 aprilie; Lonea

— Ii învăţ meşteşugul, roata l o r ! Că L. ZEICONI deputaţii Tirt Ioan Bicu, Bîrceanu 9— 15 aprilie; Teiuş 10— 16 aprilie,

Romulus, Luţoi Valeria şi alţii. Simeria 16—22 aprilie; Zlatna 23 —
~¦m
29 aprilie.

Sărbătoarea naţională a poporului ungar

Acum 11 ani, la 4 aprilie 1945, armata lupta- poporului ungar pentru o viaţă nouă tractoare din ţară acordă un sprijin im­
sovietică a desăvârşit eliberarea Ungariei
de sub cotropitorii germano-fascişti. De este Partidul celor ce muncesc din Unga­ portant cooperativelor agricole de produc­
atunci, ziua de 4 aprilie a devenit săr­
bătoarea naţională a poporului ungar. ria, care a luat fiinţă în iunie 1948 în ţie, care se înfiinţează pe baza liberului

încă în primăvara anului. 1945, poporul urma fuzionării partidelor comunist şi so- consimţămînt. In timp ce în 1949 în Un­
ungar a început vindecarea rănilor prici­
nuite de război. După ce şi-au cucerit li­ cial-democrat pe baza învăţăturii marxisi- garia existau aproximativ 300 de coopera­ Oamenii muncii din R.P.
bertatea, clasa muncitoare, ţărănimea mun­ Ungară, însufleţiţi de mă­
citoare şi intelectualitatea progresistă au leniniste. tive agricole de producţie, din care fă­ reţele realizări obţinute pe
trecut, sub conducerea partidului comunist drumul construirii socialis­
la înfăptuirea unor uriaşe transformări so- In cei 11 ani care au trecut de Ia ceau parte 15.000 de ţărani, în septembrie mului, continuă cu avînt să
cial-politice în tara lor. 4 aprilie 1945, Ungaria a străbătut un 1955 numărul cooperativelor agricole a- înfăptuiască Directivele Parti­
drum glorios. Sub conducerea Partidului junsese la 4.600, ele reunind peste 200.000 dului celor ce muncesc, care
Iii urma reformei agrare democratice, celor ce muncesc din Ungaria, oamenii de familii ţărăneşti. La sfîrşitul anului tre­ prevăd construcţii grandioa­
050.000 de ţărani şi de muncitori agricoli muncii din această ţară, învingînd greu­ cut, peste o treime din suprafaţa totală de se, în scopul întăririi şi dez­
fără pămînt sau cu pămînt puţin, au primit tăţile ce le stăteau în cale, au obţinut mari pămînt arabil aparţinea cooperativelor a- voltării industriei naţionale.
pămînt din partea puterii populare. Pro­ succese în construirea bazelor socialismu­ gricole de producţie. Numărul gospodării­
prietatea funciară moşierească a fost li­ lui, în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi lor ţărăneşti, reunite în cooperative agri­ In c lişe u : Aspect de pe
chidată, iar elementele capitaliste de la culturii. cole de producţie, a crescut anul trecut cu unul din cele mai mari şan­
sate au fost în mare măsură îngrădite. In 60.000. tiere din R.P. Ungară.
Ungaria-, pămîntul a trecut în proprietatea Ca urmare a îndeplinirii cu succes a
celor ce-1 muncesc. primului plan cincinal (1950-1954) de dez­ Agricultura a primit în folosinţă apro­ de pildă decît în Anglia sau Franţa. Dar au fost frecventate de 18.500.000 de spec­ poare frăţeşti care fac parte din lagărul
voltare a economiei naţionale a R. P. Un­ ximativ 6.500 tractoare (dintre care 2.500 şi componenţa studenţilor a devenit cu tatori, în prezent, datorită extinderii re­ socialist.
Prin această măsură democratică, guver­ gare, nivelul antebelic al producţiei indus­ tractoare universale), 400 combine, 1.100 fotul alta decît în {impui Ungariei hor- ţelei de cinematografe şi a organizării
nul popular a întărit temelia noii orîn- triale a ţării a fost depăşit de peste trei batoze şi numeroase alte maşini agricole. thyste. In fimp ce în anii 1937-1938 doar întărind prietenia cu ţările lagărului de­
duiri ¦de stat — alianţa dintre muncitori şi ori. In ţară se înfăptuieşte treptat linia Suprafaţa irigată a- sporit în cursul anuluî 3% din studenţii de la instituţiile de în- unui mare număr de instalaţii cinemato­ mocraţiei şi socialismului, Republica Popu­
ţărani. Păturile largi ale ţărănimii ungare generală a Partidului celor ce muncesc trecut cu 20.000 iugăre (1 iugăr=0,57 văţămînt superior erau fii de muncitori lară Ungară tinde spre întărirea păcii în-‘
au trecut cu hotărîre de partea revoluţiei din Ungaria, politica de industrializare so­ ha). şi ţărani, în prezent majoritatea covârşi­ grafice în cluburi şi case de cultură, fil­ tre popoare, spre atenuarea încordării in­
populare. In 1945, puterea populară a efec­ cialistă. An de an se ridică nivelul de trai toare a studenţilor sînt fii şi fiice de mun­ ternaţionale, spre colaborare cu toate ţă­
tuat naţionalizarea- industriei metalurgice, al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. La majoritatea culturilor recolta medie citori şl de ţărani muncitori. mele sînt vizionate de aproximativ 97-98 rile, indiferent de orînduirea lor social-
minelor şi centralelor electrice, iar după a depăşit în 1955 nivelul de producţie în­ politică. Totodată, poporul ungar îşi apără
proclamarea Republicii Populare Ungare — In 1955, planul de producţie în indus­ registrai în ultimii cinci ani. A crescut e-' O dovadă a ridicării nivelului cultural milioane de spectatori anual. cu hotărîre drepturile legitime pe arena
naţionalizarea- întregii industrii mari şi tria socialistă a fost îndeplinit în propor­ fectivul de vite cornute mari. al oamenilor muncii, a bunăstării lor, o internaţională. După cum se ştie, la ultima
mijlocii, precum şi a băncilor. A fost în­ ţie de 103,2% • Industria ţării a dat o constituie faptul că teatrele şi cinemato­ A crescut considerabil interesul mani­ sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite,
făptuită democratizarea sistemului învăţă­ producţie cu 8,2% mai mare decît în 1954. In primele două luni ale anului curent, grafele sînt deosebit de frecventate. In R. P. Ungară a fost admisă în această
mântului public, şcoala a fost despărţită de Producţia de oţel a crescut cu 9,3%, de numărul membrilor cooperativelor agricole prezent, teatrele din Ungaria sînt frec­ festat de masele muncitoare pentru lite­ organizaţie. Admiterea Ungariei în O.N.U.
biserică. laminate cu 7,8%, de petrol — cu 31,6%, de producţie a sporit, cu aproximativ ventate anual de peste 6 milioane de spec­ constituie un mare succes obţinut pe plan
de energie electrică — cu 12,8%, de căr­ 31.000 persoane (23.450 familii), iar fondul tatori. In. timp ce îo 1938 cinematografele ratura beletristică şî politică. In compa­ extern dş statul ungar suveran.
Toate aceste măsuri ale guvernului un- bune — cu 3,6%, de aluminiu — cu 12,8%. de pămînf obştesc a crescut cu 90.000 îu-
A crescut considerabil producţia şi în in­ găre. In cursul primelor două luni ale a- raţie cu anul 1938, în R. P. Ungară au fost
- gar au fost înfăptuite în baza programului dustria- uşoară. Productivitatea muncii în nuluî curent, 18 noi comune au devenit
industria socialistă a crescut în decurs de comune cooperatlvizate în întregime. editate de peste două ori mal multe cărţi
Frontului popular ungar al independenţei. un an cu 6,1 %’.
Guvernul R. P. Ungare se îngrijeşte de
Ele au fost înfăptuite în condiţiile luptei In urma eforturilor depuse de ţărănimea sănătatea oamenilor munci?, de odihna şi
muncitoare şi cu sprijinul puternic acor­ învăţătura lor, de înflorirea literaturii, ar­
împotriva rezistenţei reacfluniî interne, spri­ dat de guvern, producţia agricolă a Un­ tei şi ştiinţei. In Ungaria se desfăşoară
gariei a atins încă în 1949 nivelul antebe­ pe scară largă revoluţia culturală. In timp
jinită din -afară de cercurile reacţionare din
ce în perioada antebelică la fiecare 10.000
Occident.
lic. Ţărănimea muncitoare se convinge tot de locuitori numai 16 persoane urmau şi publicaţii. • ¦ir
Forţa conducătoare şi îndrumătoare în
mai deplin de superioritatea marii gospo­ cursurile la instituţiile de învăţămînt su­ In lupta pentru o viaţă nouă, fericită,
dării colective faţă de mica gospodărie in­ perior, în prezent la acelaşi număr de lo­
poporul muncitor ungar păşeşte cu avîni

dividuală, Cele 312 staţiuni de maşini şi_ cuitori există 51 de ^tudenţi — mai mulţi înainte, umăr la umăr cu celelalte po-