Page 4 - 1956-04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 574 &

De ce c u l t u l p e r s o n a l i t ă ţ i i e s t e s t r a i Delegaţia romînă la sesiunea
extraordinară a Consiliului
Mondial al Păcii a plecat
spiritului marxism- leninismul ui? Ea Stockholm

La Congresul al X X -lsa al Partidului oameni politici. Ei ridiculizan, de pildă, lor şi, bineînţeles, a diferIţelor persoane, cerii colective de partid, faptul că adese­ ginal şi nou, în timp ce toţi ceilalţi tre­ Duminică dimineaţa a părăsit. Gâ*'
buie să popularizeze ideile exprimate de pitala delegaţia care va reprezenta
Comunist al Uniunii Sovieticei, dane a usturător, trăsăturile mic burgheze ale grupuri, organizaţii, partide, capabile să ori el rezolva de 'unul singur problemele, el, să expună sub o altă formă formulă­ poporul nostru La sesiunea extraordi­
rile sale. Toate acestea au frânat dezvol­ nară a Consiliului Mondial al Păcii
elaborat uin grandios program al înain­ lui Lassale, „fanfaronada sa lăuidăroasă“ seziseze şi să realizeze legătura du dife­ au dus la denaturarea principiilor parti­ tarea teoriei marxişt-leniaiste. In această ce va avea loc între 5 şi 9 aprilie lă
situaţie a fost ignorat rolul gîndirii co­ Stockholm.
tămi ţârii noastre, în perioada care va tendinţa lui „de a se închipui extraordi­ ritele clase sociale”. („Marx-Engels-Mar- dului şi a democraţiei de partid, la încăl­ lective a partidului, care face să progre­
seze teoria, erau împinse pe al doilea Delegaţia este compusă din : acad*
urma, pe calea spre comunism, proble­ nar de important“ ; ei s-au pronunţat cu xism“, Ed. 2-a E.S.P.L.P. pag. 214). carea legalităţii revoluţionarei, la re­ plan şi nu erau studiate in mod profund Mihail Ralea, membru în biroul Co­
hotărârile partidului, care constituie o mitetului Naţional pentru Apărarea
ma rolului hotărâtor al maselor popu­ hotărâre împotriva intenţiei lassalienilor G. V. Plehanov, unul din marxiştii e- presiuni neîntemeiate. ° întruchipare a măreţei experienţe istorice Păcii din R.P.R., conducătorul dele­
a partidului, a înţelepciunii lui. gaţiei ; compozitorul Matei Socor,
lare conduse de partid în construcţia so­ d e a crea un „cult linguşitor al lui Las­ minenţi, a făcut multe pentru înţelegerea Numai oa urmare a cultului persona­ membru în Consiliul Mondial al Pă­
lităţii şi legat de aceasta a încălcării nor­ Cultul personalităţii şi-a pus o anumită cii ; prof. univ. Florica Mezincescu,
cialistă şi a caracterului dăunător al cul­ sale“. justă a rolului personalităţii şi a rolu­ melor vieţii de partid au putut să se stre­ amprentă şi pe unele opere da artă şi membru în Consiliul Mondial al Pă­
coare în posturi de conducere în partid şi literatură. Multe filme şi lucrări din do­ cii ; Ion Dobre, preşedintele C.C. al
tului personalităţii a căpătat o profun­ Intr-o scrisoare adresată lui Wflhelm lui maselor în istorie. După părerea sa în stat un agent atât de învetenat ai meniul literaturii şi picturii, reprezentând Sindicatului muncitorilor din indus­
imperialismului ca Beria şi complicii săi. aspecte din istorie şi îndeosebi din tim ­ tria de petrol, chimie şi gaz metan,
dă interpretare marxiSt-leninistă. Con­ Blas, om - politic german, Marx scria : este greşit să se considere că istoria Demascarea şi zdrobirea de către Comi­ pul războiului, sînt consacrate elogierii acad. prof. Iuliu Niţulescu ; scriitorul
tetul Central a bandei trădătoare, demnă şi glorificării mai ales a personalităţii lui Marcel Breslaşu, ing. Larisa Maieu,-
gresul a condamnat cui hotărâre cultul „...Din antipatie faţă- de orice cult al ar fi opera unor personalităţi eminente de dispreţ, a lui Beria, au perm is,să se Stalin. membru în Prezidiul C.C. al Sindi­
lichideze încălcările legalităţii socialis­ catului muncitorilor din industria u-
personalităţii, ca fiind străin spiritului personalităţil, în timpul existenţei Inter­ oare, după bunul lor placi, insuflă idei te şi să se restabilească pe deplin nor­ In filmele şi în operele literare şi de şoară şi prof. Pantazi Cristea, secre-,
mele leniniste ale vieţii de partid, nor­ artă, reprezentînd, de exemplu, aspecte tar al Comitetului Naţional pentru
marxism-leninismulufl. naţionalei n-am lăsat niciodată să fie date masei docile, profane; istoria, spunea ei, mele şi principiile legalităţii socialiste. din timpul războiului, nici pînă acum n-a Apărarea Păcii din R.P.R.
fosit pus încă in mod just în lumină ro­
In rezoluţia Congresului al X X -lea al publicităţii numeroasele mesaje în care este făurită de popor. Faptul că Comitetul Central al P.C.U.S., lul pe oare l-au avut în Marele Război —o —
partidului cu privire la Raportul de acti­ se recunoşteau meritele mele şi cu caire Congresul al XX-lea al partidului, au pentru Apărarea Patriei partidul comu­
vitate al C. C. al P.C.U.S. se sp u n e: eram plictisit din diferite ţări — nici nu Marxismul nu neagă rolul oamenilor luat ou hotărâre atitudine împotriva cul­ nist şi guvernul sovietie, armata şi po­ Delegaţia R. P. R. la sesiunea
răspundeam la ele decît arareori — prin eminenţi în istorie, roiul conducătorilor tului personal ităţiţ, lămurirea consec­ porul nostru, cărora le revine meritul de Comisiei Economice pentru
„Pentru ridicarea activităţii comuniştilor dojeni, Oînd EngeLs şl du mine am in­ oamenilor muncii în conducerea mişcă­ ventă, pe scară largă, a caracterului dău­ importanţă istorică mondială al apărării Europa a O.N.U. a plecat la
şi tuturor oamenilor muncii a avut o mare trat pentru prima oară în asociaţia se­ rii revoluţionare de eliberare, în constru­ nător al acestui cult au o uriaşă însem ­ patriei noastre şi al salvării întregii ome­ Geneva
însemnătate ampla lămurire a concepţiei cretă a comuniştilor, am făouit-o cu con­ irea societăţii noi. V. I. Lenin a subliniat nătate teoretică şl practică. niri de primejdia înrobirii fasciste care
marxlst-leniniste asupra rolului personalită­ diţia să fie scos din statut tot ceea ce ar cu toată forţa rolul conducătorilor re­ la ameninţa. Delegaţia R.P.R.. la cea de a 11-a
ţii In istorie. Congresul consideră că Comi­ fi contribuit la ploconirea superstiţioasă voluţionari oa organizatori ai maselor. Ţinerea regulată a congreselor şi con­ sesiune a Comisiei Economice pentru
tetul Central a procedat întru totul just în faţa somităţilor (ulterior, Lassale a Concepţia materialistă a istoriei elabo­ ferinţelor de partid, a plenarelor Comi­ ir Europa a Organizaţiei Naţiunilor U-
pronunţlndu-se împotriva cultului persona­ procedat tocmai invers)“. (K. Marx şi rată de clasicii marxismJeniniHmuluii, re­ tetului Central, munca sistematică a ce­ nite care-şi va începe lucrările la 5
lităţii, a cărui răspindire a diminuat rolul F. Engeis. Opere, ed. rusă, voi. 26, pag. cunoaşterea faptului că masele de oameni lorlalte organe superioare ale partidului Dezrădăcinarea rămăşiţelor cultului per­ aprilie 1-a Geneva, a părăsit duminică
partidului şi al maselor populare, a redus 487-488). ai muncii, poporul, sînt făuritorii socte- şi a organizaţiilor sale locale, discutarea sonalităţii din activitatea teoretică şi prac­ Capitala.
rolul conducerii colective In partid şi a ţării noi, permit să sa înţelea­ pe scară largă şi elaborarea de hotărâri tică reprezintă una din sarcinile impor­
dus nu rareori la lipsuri serioase în mun­ La propunerea de a se organiza o fes­ gă şi să se aprecieze just rolul condu­ Coleotive constituie o lege de neclintit tante ale partidului şi ale tuturor orga­ Delegaţia condusă de tov. Valentin
că, şi trasează Comitetului Central sarcina tivitate muzicală ou prilejul, delei de-a cătorilor, organizatorilor, iniţiatorilor, ero­ a partidului nostru, oare răspunde de nizaţiilor sale, pentru a exclude orice po­ Steriopol, locţiitor al ministrului Co­
de a nu slăbi lupta Împotriva rămăşiţelor 71 -a aniversări a naşterii sale, Bngets a ilor, pe oare poporul însuşi îi creează şi soarta marelui stat, a poporului, de con­ sibilitate de reînviere a cultului perso­ merţului Exterior, este alcătuită din
cultului personalităţii, de a porni tn întreaga răspuns organizatorilor acestei festivităţi: îi promovează. Datorită particularităţilor struirea comunismului în ţara noastră. nalităţii sub o formă sau alta. tovarăşii: Mihail Ciobanu, preşedin­
sa activitate de la faptul că adevăraţii fău­ „Atâlt Miarx cdt şi eu am fost întotdeauna lcr care le fac mai caipabile să slujească tele Camerei de Comerţ a R.P.R., Şte­
ritori al vieţii noi slnt masele populare, împotriva oricăror demonstraţii publice interesele sodetăţii, personalităţile emi­ „Masa — ne-a învăţat Lenin — tre­ Pentru înlăturarea rămăşiţelor şi ur­ fan Gal, delegat permanent al R.P.R.
conduse de partidul comunist”. faţă de diferite persoane, ou excepţia nente pot îndeplini un rol serios în so­ buie să aibă dreptul de a-şi alege con­ melor cultului personalităţii din viaţa pe lîngă C.E.E., Paul Alexiu, director
cazurilor cîmd aceasta avea vreun scop cietate ca organizatori, conducători ai ducători responsabilii Masa trebuie să noastră este necesar să se desfăşoare o adjunct în Comitetul de Stat al Pla­
Această hotărâse a Congresului al X X - important; ne-am opus însă cel mai mult maselor, care înţeleg mai profund eveni­ aibă dreptul de a-i înlocui, masa tre­ largă muncă de lămurire. Partidul ne în­ nificării şi conf. univ. Valerian Stan,
lea ăi P.C.U.S. s-a bucurat de aprobarea demonstraţiilor oare s-ar fi referit per­ mentele şi văd mai departe decât alţii.. buie să aibă dreptul de a cunoaşte şi vaţă că în desfăşurarea acestei munci şef de serviciu în Ministerul Aface­
unanimă a întregului partid, a întregu­ sonal la noi în timpul vieţii noastre“, verifica fiecare pas cât de mic în acti­ mari şi complexe nu trebuie să se ad­ rilor Externe. (Agerpres).
lui popor sovietic. (Karâ Miarx şi F. Engeis, Opere, ed. rusă, Demascînd pe intelectualii radicali mic vitatea lor. Mlasa trebuie să aibă drep­ mită pripa şi bruscheţea. Ar fi nejust
voi. 28, pag. 385). burghezi, du idei anarhiste, oare se pro­ tul de a promova pe toţi membrii mun­ să ¦ne închipuim că este suficient să se -o -
De ce a desfăşurat partidul nostru o nunţau împotriva rolului organizator şi citori ai masei, fără nid o excepţie, în ia unele măsuri administrative pentru a
luptă hotărâtă împotriva cultului perso­ Este cunoscută cuvlnltarea pe oare V. I, a autorităţii partidului, Lenin spunea: funlcţii de dispoziţie. Dar aceasta nu se pune capăt pentru totdeauna cultului Sezonul sportiv de vară, deschis
nalităţii şi a consecinţelor sale? Deoarece Lenin a rostit-o la adunarea organizată înseamnă cîtuşi de puţin că procesul personalităţii. Pripa în rezolvarea unor oficial duminică 1 aprilie, cunoaşte o
cultul personalităţii înseamnă preamărirea de comitetul de partid din Moscova cu „Clasa muncitoare, oare dude în întrea­ muncii _colective poate să rămână fără o mari probleme teoretice este de asemenea activitate tot mai bogată. Au avut loc
excesivă a unor oameni, înzestrarea lor prilejul. celei de-a 50-a aniversări a naş­ ga lume o luptă grea şi dîrză pentru e- conducere bine stabilită, fără stabilirea inadmisibilă. Un astfel de mod de a a- primele meciuri de fotbal în cadrul
cu trăsături şi calităţi supranaturale* terii sale. In această cuvântare Vladimir liberarea deplină, are nevoie de oameni prec'isă a ¦responsabilităţii conducătoru­ borda problemele ideologice poate provo­ categoriei C., iar reprezentativele de
transformarea lor aproape în făcători de Mei a cerut să fie scutit de a asculta cu autoritate — dar, fireşte, numai în lui, fără o ordine riguroasă creată prin ca niuma.i rău. Lichidarea rămăşiţelor oul- tenis de masă — masculin şi feminin
minuni şi ploconirea în faţa lor. Astfel discursurile jubiliare, „să fim scutiţi pa sensul în care tinerii muncitori au ne­ unitatea de voinţă a conducătorului“. tuiui personalităţii netiesrtă desfăşurarea — şi reprezentativa feminină de volei
de concepţii greşite, străine spiritului mar- viitor, în general, de astfel de festivităţi voie de experienţa vechilor luptători îm ­ (Opere, volumul 27, pag. 196, editura largă şi îmbunătăţirea propagandei şi ale regiunii, au susţinut întîlniri prie­
xism-leninismuiui, despre un om — şi jubiliare“, Lenin a vorbit despre situa­ potriva asupririi şi exploatării, a luptă­ E.S.P.L.F.). agitaţiei, a întregii noastre munci ideo­ teneşti cu reprezentativele regiunii
anume despre I. V. Stalin — s-an format, ţia stupidă, ruşinoasă şi ridicolă a ori­ torilor oare au trecut prin multe greve, logice şi teoretice. Craiova. Crosul — faza orăşeneastă
şi s-au cultivat la noi timp de mulţi ani. cărui om înfumurat şl a avertizat da vic­ au participat la o serie de revoluţii, şi Luptînd împotriva cultului personali­ şi raională — a mobilizat la start
toriile şi succesele strălucite să nu pună cărora tradiţiile revoluţionare şi un larg tăţii trebuie să ţinem minte oă marxism- Măreaţa activitate însufleţitoare şl mii de tineri şi tinere care au luptat
Eslte incontestabil că I. V. Stalin are în nici un caz partidul nostru „înltr-o orizont politic le-au dat înţelepciune. Au­ lenihismului îi sînt străine concepţiile îndrumătoare a partidului comunist con­ dîr'z pentru'a ocupa locurile fruntaşe.
merite mari faţă de partidul nostru, fa­ situaţie extrem de primejdioasă — şi a- toritatea luptei mondiale a proletariatu­ mic-burgheze, anarhiste, care neagă rolul dus de Comitetul Central leninist, mun­ Redăm rezultatele obţinute în regiu­
ţă de clasa muncitoare şi faţă de mişca­ nume în situaţia unui om oare s-a înfu­ lui este necesară proletarilor. din fiecare conducătorilor, al organizatorilor mase­ că-1plină de abitegaţie a poporului so­ nea noastră.
rea muncitorească mtemaţdcnală. Este în ­ murat“. (V. I. Lenin, Opere, ed. ruisă, ţară... Spiritul colectiv al munditarilor lor. Extrem de bogata experienţă a con­ vietic-*— fată cauza şi izvorul tuturor
deobşte cunoscut rolul lui în pregătirea voi. 30, pag. 493). conştienţi, înaintaţi, din fiecare ţară, dare strucţiei socialiste ne învaţă că princi­ succeselor şi victoriilor noastre. Ar fi o La fotbal :
şi desfăşurarea revoluţiei, socialiste, în duc o luptă directă, va constitui întot­ piul conducerii colective, al dezvoltării absurditate vecină cu superstiţia să na „Metalul 108“ — „Progresul“. Ti­
războiul civil, în lupta pentru tioositţnui- Marea modestie şi simplitate a lui Vla­ deauna cea mai n^ire autoritate în toate largi a democratismului socialist nu nea­ închipuim că toate victoriile noastre is­ mişoara 0 —0.
reia socialismului. Deţinând funcţia impor­ dimir Hici este bine cunoscută. M. Gor- problemele de acest fel“. (Opere, voi. gă deloc" rolul' şi răspunderea 'unui con­ terice sînt rodiii conducerii unui singur
tantă de secretar general e l C.C. al par­ ki citează cuvintele unui muncitor din 11, pag. 374-375, ediţia rusă). ducător pentru ¦munca ce i a fost încre--- om, aşa cum s-a făcut în perioada înflo­ „Locomotiva“ Craiova — „Loco­
tidului, I. V. Stalin a devenit unul din­ dinţată. Se ştie de asemenea Că partidul ririi cultului personalităţii. Toate aceste motiva“ Simeria 2—0.
comunist a apărat şi apără principiul victorii sînt rezultatul activităţii, uriaşe
tre activiştii de conducere al partidului Socmovo oare, întrebat de el oare este Conducătorul şi organizatorul poporu­ conducerii unice în întreprinderi indus­ prin amploarea sa., a poporului şi partidu­ „Orăştie“—„Ştiinţa“ Craiova 1—Î.
şi ai statului sovietic. împreună cu cei­ trăsătura dea mai caracteristică a lui lui sovietic în lupta sa pentru socie­ triale şi pe tărâm militar. lui, o expresie vie a triumfului măreţelor
lalţi membri ai C.C, îndeosebi în patimii VJ. Lenin, i-a răspuns: „Simplitatea. tatea nauă este partidul comunist, al­ idei ale mairxism-leninismului.
ani' după moartea lui Lenin, e l a luptat Este simplu ca adevărul”, Simplitatea eslte cătuit din partea înaintată a clasei mun­ Comitetul Central al P.C.U.S. a luat
activ pentru leninism, împotriva celor oare calitatea pe care şi Marx, •după •'propriile citoare, a ţăranilor muncitori şi a inte- măsuri hotărâte pentru restabilirea nor­ Partidul Comunist al Uniunii Sovieti­
denaturau învăţătura- -ieninlsfeă'- şt-"1a* duş­ sale spuse, o preţuia -ced .mat mult 'la “oa- - melor leniniste ale vieţii de partid, pen­ ce, educat pe baza învăţăturii marxist-le­
manilor ei. Stalin era unul dintre mar­ lertualităţiiiMar'teoh'ditoăforul cdfâatiV" al' tru restabilirea principiului conducerii niniste şi avind o experienţă de o jumă­
xiştii cei mai competenţi, ludrările sale, meni. • -¦ partidului, cel care păzeşte şi interpre­ colective în toate verigile partidului, de tate de secol de activitate, partid călit în
logica sa, voinţa sa au exeteitat o mare sus pînă jos, pentru desfăşurarea auto­ iodul luptei revoluţionare, dispune de for­
înrâurire asupra cadrelor, asupra- muncii Nu se poate spune că în operele lui tează principiile lui, este Comitetul Cen­ criticii şi a criticii greşelilor, pentru dis­ ţe creatoare incalculabile. Recunoscând
partidului. cutarea şi rezioivarea în Colectiv a pro­ meritele lui I. V. Stalin, apreciind în mod
L V . Stalin nu există afirmaţii oare con­ tral, ales din forţele cele mai bune ale blemelor de cea mai mare importanţă. realist marea contribuţie pe care a adus-o
Călăuziudu-se după învăţătura marelui la oauza revoluţiei, la cauza construirii.
Lenin, partidul, în frunte ou Comitetul damnă elogierea nejustifidaită a persona­ partidului* care unesc înitr-nn singur Viaţa arată oă restabilirea principiilor socialismului, partidul a pus în acelaşi
Central, a desfăşurat o vastă activitate leniniste ale conducerii colective şi lupta timp cu hotărâre problema lichidării tiui­
pentru industriali zarea ţării, colectiviza­ lităţilor şi diminuarea rolului maselor. tot întreaga lui experienţă multilaterală. împotriva cultului personalităţii au dat tului personalităţii lui Stalin, pentru a
rea agriculturii, înfăptuirea revoluţiei naştere unui avânt nemaiîntâlnit al acti­ restabili pe deplin principi ile şi normele
culturale şi a obţinut victoriile istorice De regulă, aceste afirmaţii nu depăşeau Partidul comunist, poporul sovietici se vităţii şi iniţiativei creatoare a maselor leniniste ale muncii de partid şi de stat
bine cunoscute. Aceste victorii ’ au fost largi de oameni ai muncii. Aceasta are şi a crea în felul acesta cele mai bune
cucerite de partid în lupta ideologică cadrul unor raţionamente generale, abs­ mândresc pe bună dreptate cu măreţele o influenţă binefăcătoare asupra întregii condiţii pentru întreaga noastră activitate
noastre construcţii economice şi . cultu­ măreaţă, creatoare, de construire a co­
tracte, dar. în fapt nu se întreprindea ni­ rezultate ale muncii lor eroice, ale acti­ munismului.
rale.
mic împotriva practicii preamăririi per­ vităţii lor oreatoare în toate domeniile Oultul personalităţii a contribuit la răs­ Faptul că partidul a pus ou toată sin­
ceritatea şi hotărârea problema princi­
sonale, dare lua o amploare tot mai ma­ construcţiei de stat, ale economiei şi cul­ pândirea unei metode defeotuoase în con­ pială a cultului personalităţii, străin spi­ Reprezentativele regionale de tenis
ducerea muncii de partid şi economiile — ritului marxism-leninismului, dovedeşte de masă — masculin şi feminin —
re, pa oare el însuşi o încuraja pe toate turii. Situaţia internă şi externă a Uniu­ metoda administrării goale — a dezvol­ marea forţă morală şi politică a parti­ au învins reprezentativele regiunii
tat dispreţul faţă de iniţiativa venită de dului, imuabilitatea principiilor sale le ­ Craiova cu 5—3.
căile şi care deseori se manifesta şi sub nii Sovietice, a orânduirii noastre socia­ jos. Astfel, de pildă, s-au comis greşeli niniste, legătura lui strânsă cu poporul
serioase în conducerea agriculturii, oare întreaga experienţă istorică a Partidului
forma autoelogierii. le şi de stat este astăzi mai trainică au dus la neglijarea unei serii de Oomunist al Uniunii Sovietice dovedeşte
ramuri importante ale acesteia. După cum
intransigentă împotriva diferitelor curen­ ? şi de neclintit decât orieînd. se ştie, Comitetul Central a desco­ în mod convingător că politica partidului
perit aceste greşeli şi a luat măsuri în
te politice ostile leninismului — împotri­ Deosebit de exigenţi faţă de ai înşişi, Marea forţă a orânduirii sovietice, gi­ vederea unui avîmt rapid al agriculturii, nostru este justă şi de neclintit, că ea a La volei, reprezentativa feminină
va' trcţkiştilor, a zinovieviştilor, a oportu­ modeşti în ceea ce priveşte meritele lor, gantica superioritate a sistemului socia­ ceea ce a şi dat rezultate bune. a regiunii, formată din : Kunst Cris­
niştilor de dreapta, a naţionaliştilor bur­ Marx, Engeis, ‘ Lenin au demascat neîn­ list au dat partidului, statului şi poporu­ constituit izvorul marilor victorii ale po­ tei, Trifan Maria, Hada Victoria, Nâ-
ghezi, a tuturor acelora oare încercări să cetat toate încercările ideologilor bur­ lui posibilitatea de a-şi propune sarcini Ca urmare a cultului personalităţii s-au rady Gizela, Popa Rafila, Florian E-
abată partidul de la calea leninistă, sin­ ghezi de a fundamenta teoretic cultul noi cu privire la dezvoltarea economiei dezvoltat fenomene anormale aa muşa­ porului sovietic, că ea corespunde inte­ lisabeta şi Szokaci Ana, a cîştigat
gura cale justă. In acea vreme Stalin a anumitor personalităţi. Ei .opuneau teori­ naţionale în cei de-al 6-dea cincinal — malizarea lipsurilor, ppfleirea realităţii, întîlnirea cu reprezentativa regiunii
cucerit popularitate ţn partidi, simpa­ ilor idealiste ale „eroului şi gloatei“ con­ sarcini oare au uimit lumea prin carac­ falsificarea de date. La noi mai există reselor vitale, fundamentale, ale oame­ Craiova cu 3— 1.
tia şi sprijinul acestuia, a dobândit re­ cepţia materialistă a istoriei, potrivit că­ terul lor grandios — şi de a porni la încă desltui linguşitori, oîntăreţi de osa­
nume în popor. Treptat au început să reia numai poporul, masele muncitoare, îndeplinirea lor. nale, oameni obişnuiţi să vorbească după nilor muncii, că ea indică singura cale In urma desfăşurării fazei de erbs
se manifeste însă în practica .conducerii sînt făuritorii adevăraţi şi autentici ai is­ fiţuici, edudaţi într-un spirit de slugăr­ pe oraş, la oare au participat peste
lui Stalin acele trăsături şi particula­ toriei. Alianţa dintre clasa muncitoare şl ţără­ nicie şi respect servil faţă de rang. Com­ justă spre comunism, că ea constituie un 120 de concurenţi, în oraşul Deva
rităţi oare s-au transformat apoi în cul­ nime, prietenia frăţească a popoarelor baterea şi stîrpirea acest-or rămăşiţe au fost obţinute rezultate bune de
tul personalităţii. Oultul personalităţii a Elaborând bazele comunismului ştiin­ U.R.S.S., dragostea mereu vie a poporu­ foarte dăunătoare ale dultului personali­ exemplu însufleţitor pentru întreaga miş­ către următorii concurenţi:
apărut şi s-a dezvoltat pe fondul 'măre­ ţific, explicând şi fundamentând rolul is­ lui faţă de Patria Socialistă, unitatea tăţii constituie o saroină imediată a noas­
ţelor cuceriri istorice ale marxism-leni­ toric mondial al clasei muncitoare ca moral-politică de nezdruncinat a între­ tră. care comunistă şi muncitorească inter­ 800 metri — juniori 15-16 ani.
nismului, al marilor suctiase ale poporului făuritoare a societăţii comuniste, mar­ gii societăţi sovietice constituie baza de naţională.
sovietic şi ale partidului comunist în con­ xismul a dus o luptă intransigentă îm ­ granit a orânduirii sovietice, a puterii Mibai Ioan şcoala profesională
struirea socialismului, al încheierii victo­ potriva concepţiilor greşite, dare susţi­ şl înfloririi ei. Modul înţelept în care Congresul al X X -lea al partidului co­ Motora Ioan şcoala profesională
rioase a războiului pentru apărarea pa­ neau că istoria ar fi creată de perso­ conduce gloriosul nostru partid comu­
triei, al întăririi continue a orânduirii nalităţi proeminente. nist, oare călăuzeşte Cu fermitate ţara munist a demonstrat cu o nouă vigoare 1500 metri — juniori 17-18 ani.
noastre sociale şi de stat şi al creşterii pe drumul leninist, a fost, este şi va fi
prestigiului ei internaţional. Aceste suc­ Marxism-leninismul a opus acestor izvorul forţei şi tăriei societăţii sovietice unitatea de nezdruncinat a partidului, Neidoni Victor, şcoala medie de băieţi
cese gigantice în construirea noii socie­ concepţii greşite asupra istoriei învă­ care înaintează neabătut spre măreţul ei Crainic Ionel, şcoala medie de băieţi
tăţi, obţinute de poporul sovietic sub con­ ţătura că poporul este adevăratul crea­ ţel — comunismul. tioeziunea lui în jurul Comitetului Cen­
ducerea partidului comunist, pe baza le ­ tor al istoriei şi că ou cât sânt mai 2000 metri — seniori
gilor istoriei descoperite de marxism-le­ profunde şi mai largi transformările so­ întemeietorul şi conducătorul partidu­ tral leninist, sprijinul unanim acordat de
ninism, nefiind interpretate îniir-o m ă­ ciale, cu atât sînt mai numeroase masele lui oomunist şi al statului sovietic, V.I. Nagy Francisc „Flamura roşie“
sură suficientă de pe poziţii juste, mar- populare dare participă la ele. Marea Re­ Lenin, a .acordat întotdeauna o deosebi­ poporul sovietic politicii partidului. Costea Petru „Flamura roşie“
xist-leniniste. erau atribuite în mod ne- voluţie Socialistă din Octombrie, care a tă importanţă rolului parâid'ilui în con­
justificat meritelor unui singur om — exercitat o influenţă gigantică asupra în- ducerea statului sovietic şi a întregii des­ Principala sarcină a partidului, a tutu. 600 metri — juniori 17-18 ani
Stalin — şi explicate prin calităţile deo­ tregii evoluţii ulterioare a istoriei mon­ făşurări a construcţiei socialiste. Sublini­
sebite de conducător pe dare le-ar fi avut diale, a fost înfăptuită de clasa munci­ ind marea răspundere a partidului Co­ ror organizaţiilor sale este de a explica Măceanu Letiţia, şcoala pedagogică
aceste. Lipsit de modestie personală, el toare din ţara noastră în alianţă cu ţără­ munist, ca partid guvernant în ţară, Le­ Vinţan Elena, şcoala pedagdgică
nu numai că nu curma tămâierile şi osa­ nimea săracă şi cu sprijinul ţărănimii nin însuşi a respectat cu stricteţe şi a pe larg şl de a traduce în viaţă hotărî-
nalele care îi erau adresate, dar le mijlocaşe, sub conducerea partidului co­ cerut tuturor comuniştilor să respecte rile Congresului al XX-lea al P.C.U.S., 400 metri — junioare 15-15 ani-
sprijinea în fel şi chip şi le încuraja munist. Ea a fost înfăptuită de majorita­ normele vieţii de partid şi principiile de
pe toate căile. Ou timpul, acest oult al tea poporului şi de adeea este o revolu­ conducere elaborate de partid pe baza Cultul personalităţii a adus mari pre­ de a înfăptui grandiosul program al con­ Groza Saveta, şcoala pedagogică
personalităţii a luat forme tot mai mon­ ţie populară. Acelaşi caracter popular îl unei vaste experienţe. Cel mai impor- judicii în domeniul muncii ideologice.
struoase şi a adus prejudicii serioase cau­ au Marea Revoluţie Chineză şi transfor­ tairjjt dintre aceste principii este caracterul Dacă luăm lucrările de filozofie, econo­ strucţiei comuniste trasat de Congres. Rădoi Elena, şcoala profesională
zei. mările Gocial'iste revoluţionare oare s-au colectiv al conducerii oare decurge din mie politică, istorie şi din domeniul al­
petrecut în toate ţările de democraţie însăşi natura partidului, construit pe ba­ tor ştiinţe sociale, scrise sub influenţa înarmat cu hotărârile istorice ale Con­ \
Se înţelege de la sine că această prac­ populară. cultului personalităţii, vedem că multe gresului al XX-lea, partidul comunist
tică a lui I. V. Stalin constituia o încăl­ za centralismului democratic, oare îmbină din ele reprezintă o înşiruire de citate 800 metri — senioare
care a principiilor leniniste ale conducerii Dezvoltând concepţia materialistă a is­ conduce cU fermitate poporul nostru spre
şi contravenea spiritului marxism-leni- toriei elaborată de Marx şi Engdls, V. I. spiritul activ şi iniţiativa membrilor de Munkuş Victoria, şcoala pedagogidă
nismului. Lenin a duis toată viaţa o luptă intran­ noi victorii în construirea comunismu­ Mert Aurora, şcoala pedagogică, i
sigentă împotriva concepţiilor narodnice partid cu disciplina de fier. Lenin spu­ lui. -
întemeietorilor marxism-leninismiului — şi socialist-revoluţionare ostile marxismu­ din operele lui I. V. Stal in şi de elogii Din ţară '\
Marx, Engels, Lenin — le era profund lui, despre „eroii ¦atotputernici“ şi „gloa­ nea că revoluţia va scoate la iveală „ta­ Din ziarul „PRAVDA“ nr. 88
ta“ denuşie, lipsită de personalitate, inac­ la adresa lui. Una din cele mai grăitoa­ (13751)
Străină şi antipatică orice manifestare a lentul organizatoric cclectiv fără de care
tivă. re manifestări ale dultului personalităţii Duminică 1 aprilie, echipa de fotbal
cultului personalităţii. Ei stârpeau din armatele de milioane de proletari nu pot Casa Centnală a Armatei a învins cu
„Marxismul, scrie Lenin, se deosebeşte este „Sourâa biografie“ a lui I. V. Sta- scorul de 4—1 echipa S. C. Charleroi
rădăcini orice înceroări de preamărire de toate celelalte teorii socialiste prin ajunge la victorie“. (Opere, voi. 29, pag. — Belgia. „Dinamo“ Bucureşti, ju-
lin, oare a fost redactată ou participarea cînd în Belgia cu echipa F. C. Lie-’
73, ed. rusă).
sa directă. Cartea „Curs Scurt' de Isto­ geoise a produs o excelentă impresie

rie a Partidului Comunist (bolşevic) al prin jocul prestat, prin puterea de

Uniunii Sovietice“ este de asemenea pă­ acţiune şi combativitate a componen­

trunsă în multe privinţe de oultul per­ ţelor echipei, reuşind să dispună de

a lor personală, indiferent de unde ar fi îmbinarea minunată a unei perfecte. lu ­ Cultul personalităţii şi practica condu­ sonalităţii. Dogmatismul şi bucherismul echipa belgiană cu scorul de 2—1. In
al doilea joc desfăşurat în compania
pornit aceste încercări. Marx spunea dă cidităţi ştiinţifice în analiza situaţiei o- cerii care s-a format sub influenţa lui sînt o consecinţă directă a înfloririi cul­
în ultima perioadă a vieţii şi activităţii echipei D-aring Club Bruxelles; a reu­
slugărnicia Si inspiră cel mai mare dez­ bietitiv© a lucrurilor şi a desfăşurării o lui I. V. Sbalin au adus mari prejudicii. tului personalităţii, în Condiţiile căruia şit să dispună de aceasta cu scorul
gust. bieotive a evoluţiei cu cea mai hotărâtă Nesocotirea • de către Stailin a normelor de 4— 1.
recunoaştere a , importanţei energiei re­ se considera că numai un singur om —
Stalin — poate dezvolta, poate face să
Marx şi Engels au criticat şi ridicu-' voluţionare, a forţei oreatoare revolu­

lîaalt cu vehemenţă ambiţia şi trufia unor ţionare, a iniţiativei revoluţionare a mase­ vieţii de partid şi a principiului condu- progreseze teoria, poate spune cpva ori­

Redacta îl Adm; ilarului sîr. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar-conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. .236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul In!regn Poligrafică de Stat Deva.