Page 5 - 1956-04
P. 5
iască 1 Mai, ziua solidarităţii intef
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul VIII. Nr. 581 29 1956Duminică aprilie j 4 20pagini bani
— 1 M a i — z i u a solidarităţi! infernafionale — j
Poporul nostru muncitor, alături mania şi Afganistan. Vizita făcută Florlan şi Jurca Fiorian, şi-au în- i
de oamenii muncii de pretutindeni, zilele trecute de tovarăşii Bulganin deplinit sarcinile de plan lunare cu
‘•Vsărbătoreşte ziua de 1 Mai — zi a şi Hruşciov în Anglia, constituie 7 zile înainte de termen, Iureşul
solidarităţii internaţionale a oame de asemenea o contribuţie serioasă întrecerii socialiste ce s-a desîăşu-
nilor muncii — în condiţiile întări adusă de statul sovietic la slăbirea rat în cinstea zilei de 1 Mai, a
rii tortelor păcii şi ale unuî început încordării internaţionale. Declaraţia grăbit terminarea furnalului de 700
promiţător în destinderea încordării comună sovieto-britanlcă are ma m.c. — cel mai mare şi mai modern
internaţionale, în condiţiile întări rea însemnătate de a contribui la furnal din tară.
rii solidarităţii forţelor muncito întărirea încrederii între state şi Minerii din bazinul carbonifer al
reşti. de a micşora pericolul războiului. Văii Jiului, raportează la rîndul lor
..Cqfigresui al XX-lea al P.C.U.S., Ziua de 1 Mai din acest an, este partidului că în cinstea lui 1 Mai,
a precizat că cel mai însemnat eve sărbătorită în condiţii cînd sistemul au realizat şi depăşit planul de ex
niment petrecut în ultima vreme pe economic al socialismului îşi dove tracţie a cărbunelui, In fruntea în
arena internaţională, este întărirea deşte tot mai puternic, superiorita trecerii pentru realizarea planului,
unităţii şi solidarităţii tortelor mun tea fată de sistemul economic capi s-au situat colectivele minelor din
citoreşti în lupta pentru indepen talist. Congresul al XX-lea a înfă Petrila şi Lonea. Ele au fost ur
dentă naţională, pentru menţine ţişat lumii întregi ritmul accele mate îndeaproape de colectivele mi
rea şi consolidarea păcii, pentru rat al dezvoltării economiei Uniu nelor din Urlcani şi Lupeni. Colec
socialism. în fruntea acestor forte nii Sovietice şi a celorlalte state tivul minei Petrila de exemplu, a
păşesc partidele comuniste şi mun socialiste. Producţia Industrială a dat în perioada 1-15 aprilie, cu
citoreşti, detaşamente de avangar Uniunii Sovietice a crescut de 3,2 4,5°/o mai mult. cărbune peste plan.
dă ale clasei muncitoare, care, con- ori fată de cea realizată îp anul Brigada condusă de Marian Ioan IX,
ducîndu-se după atotbiruitoarea în 1940. In ţările democrat-populare, de la această mină, a dat în 20
văţătură marxist-leninistă, au ştiut volumul producfiei industriale a zile peste 700 tone cărbune peste
să înfrunte orice pericol şi greutăţi, crescut de asemenea cu aproape 80 plan, iar brigada lui Cristea Aurel,
fără a da o clipă înapoi. Prin faptul ia sută în comparaţie cu anul 1950. de la Aninoasa, peste 300 tone.
că au ştiut să înfrunte greutăţile şl Odată cu creşterea producţiei, a
s-au dovedit apărătoare devotate ale crescut considerabil şi nivelul de Rezultate frumoase au obţinut şi
păcii şi intereselor celor ce mun viată al oamenilor muncii. colectivele minelor de fier din Ghe-
cesc; prestigiul internaţional al In perioada 1948-1955, producţia lar şi Teliuc. Ele întîmpină ziua de
partidelor comuniste şi muncitoreşti industrială a U.R.S.S. a crescut cu
16,6?/o, în .timp ce producţia indus 1 Mai cu planul îndeplinit. Briga
a crescut considerabil. da condusă de Bidiga Ioan de Ia
Zona păcii, s-a extins mult în ul trială a S.IJ.A. a sporit doar în pro mina Gheiar, a îndeplinit planul
porţie de 4,1"/o. Cheltuielile mili lunar în ziua de 20 aprilie, iar de
timul timp şi cuprinde un mare nu tare pe cap de locuitor au sporit în atunci a dat peste plafi mai mult
măr de {ări din Eurofja şl Asia cu de 300 tone minereu.
S.U.A. între anii 1954-1955 de pes
o populaţie de peste un miliard de te 70 de ori fată de anii 1913-1914. Transformarea socialistă a agri
oameni. Ţări mari ca India şi Bir culturii a luat un mare avînt la noi
Această povară a înarmărilor apa în regiune. Sarcina fundamentală
mania, care în trecut erau sub do trasată de Congresul al II-lea cu
să greu pe umerii oamenilor muncii, privire la făurirea economiei socia
minaţia colonialăi astăzi şi-au do- ducîndu-i la sărăcie. liste unitare se îndeplineşte cu suc
bîndit independénta şi s-ău înca ces. Numai în cursul ultimelor două
drat în frontul luptei împotriva co Directivele celui de-al XX-lea luni au luat fiin{ă trei gospodării co
lonialismului şi a agresiunii. Ele
condamnă cu vehementă politica im Congres al P.C.U.S. au pus în fa{a lective care cuprind un mare nu
perialistă a „războiului rece“ şi a poporului sovietic ca sarcină fun măr de ţărani muncitori cu o su
damentală, ajungerea din urmă şi
prafaţă însemnată de teren, in gos
înjghebării de blocfirl militare agre- întrecerea în cel mai scurt timp a
\ sive. celor mai dezvoltate state capita podăriile colective existente s-au în
scris în acest an aproape 300 fa
Este de remarcat faptul că, în ui- • liste, în ce priveşte producţia pe milii, iar într-un mare număr de eimiccL zilei de 1 .M a i
timul timp, pefăonalităfi care de cap de locuitor. Uniunea Sovietică
ţin funcţii de seamă în guvernele sate, sute de tirani muncitori au
statelor capitaliste şi chiar unele dispune astăzi de tot ceea ce-i este depus cereri în vederea înfiinţării
parlamente ale acestora, s-au pro necesar pentru a îndeplini acest de gospodării colective. Este de re
nunţat împotriva politicii „de pe
poziţii de forjă". Un caz recent pe măreţ ţel... 1 marcat faptul că majoritatea celor TEL E G R A MA
înscrişi sînt ţărani mijlocaşi,
trecut, este cererea parlamentului Ziua de 1 Mai este sărbătorită de
islandez către guvernul american Numărul întovărăşirilor agricole
de a lichida bazele militare de pe către oamenii muncii din ţara noa a crescut de la 1 Mai 1955 pînă în
teritoriul Islandei. Nu 'de mult, pri prezent, cu peste 60, iar numărul
mul ministru al Franţei Guy Mo- stră în condiţiile unui nemaiîntîl- ţăranilor muncitori intraţi în aces CĂTRE
Ilet şi ministrul de externe Ch. Pi- tea a crescut cu peste 3.000 familii,
nit avînt al dezvoltării economiei fn satele de munte, au luat fiinfă COMITETUL
neau, precum şl preşedintele Ita peste 120 întovărăşiri zootehnice.
liei, Gronchl, au criticat tăios po naţionale. Romînia, a devenit astăzi AL M R.
litica externă americană. Faptul că Oamenii muncii din regiune pri
popoarele urăsc politica „de pe po dintr-o tară cu regim semicolonial,
ziţii de forţă" şi dispreţuiesc pe vesc cu încredere viitorul. Ei sînt
dintr-o ţară înapoiată din toate conştienţi de faptul că viitorul lu
cei ce o propagă, este dovedit cu minos al poporului nostru este
prisosinţă şi de primirea rece ce i punctele de vedere, o tară de de strîns legat de politica partidului. BUCUREŞTI
s-a făcut lui Dulles, secretar de De aceea, fiecare om al muncii vede
stat al S.U.A., în timpul călătoriei mocraţie populară în plină înflori în politica P.M.R. o expresie a pro In lupta pentru aplicarea în vla{ă a hotărîrilor şl cu 3,5 Ia sută, la secţia 1 furnale, cu 20,8 la sută, la
sale prin ţările Asiei. re, o iară cu o industrie socialistă Directivelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R., mun secţia 2 furnale, cu 6 la sută, la cuptoarele Martin şi
priilor sale năzuinţe, o expresie a citorii, inginerii şi tehnicienii Combinatului siderurgic cu 3,4 la sută la laminoare.
Din Iniţiativa şi datorită efortu în continuă dezvoltare. intereselor sale. „Gh. Gheorghiu-Dej” Hunedoara, sub îndrumarea orga
nizaţiilor de partid, s-au angajat să întîmpine marea Productivitatea muncii a crescut faţă de plan cu
Un mare avînt a luat ştiinţa şi sărbătoare a oamenilor muncii din lumea întreagă, ziua 7,5 la sută la secţia 1 furnale, cu 21 la sută Ia secţia
de 1 Mai şi cea de-a 35-a aniversare de la înfiinţarea 2 furnale, cu 2,60 Ia sută ia O.S.M. şi cu 6,7 la ,sută
cultura în tara noastră. In regiunea Partidului Muncitoresc Romîn, cu noi realizări în pro la laminoare.
Hunedoara, ziua de 1 Mai este în- ducţie.
Extinzînd iniţiativa patriotică luată la Începutul anu
tîmpinată sub semnul luptei pen Raportăm partidului, că în întrecerea în cinstea zilei lui de a da 600 de şarje rapide anual pe fiecare schimb,
de 1 Mai colectivul combinatului nostru a reuşit să rea oţelarii noştri au reuşit ca pină în prezent să elaboreze
tru realizarea sarcinilor trasate de lizeze înainte de termen sarcinile ce-i revin din pianul 710 şarje rapide din care în primele 20 de zile ale lunii
pe luna aprilie. aprilie 1956, 196 de şarje rapide.
cel de-al II-lea Congres al P.M.R.
Astfel, planul Ia fontă a fost îndeplinit în ziua de Siderurgiştii hunedoreni asigură Comitetul Central
In bazinul carbonifer din Valea 26 aprilie 1956, ora 12,00, la otel în ziua de 27 aprilie al partidului că vor ridica şi mai sus steagul întrecerii
ora 18,00, la oţelăria electrică în ziua de 23 aprilie ora socialiste, pentru a îndeplini sarcinile trasate de cel
Jiului, la Hunedoara în marea ce 23,00, la laminate în ziua de 26 aprilie ora 7,00, iar la de-al II-lea Congres al P.M.R. în scopul ridicării per
tate a oţelului, în pădurile din mun tuburi de fontă în ziua de 26 aprilie ora 23,00. In ace manente a nivelului de trai material şi cultural al ce
rilor permanente ale U.R.S.S., s-a a- ţii Sebeşului, pe ogoarele însorite Sub conducerea Partidului Munci
juns la încetarea războiului din Co ale regiunii, peste tot oamenii mun toresc Romîn, partid călăuzit de laşi timp indicii de utilizare planificaţi au fost depăşiţi lor ce muncesc, pentru construirea socialismului în pa
reea şi Vietnam. Din iniţiativa Uni cii s-au întrecut în muncă pentru măreaţa învăţătură marxist-leninis
unii Sovietice, a fost încheiat Tra a întimpina ziua de 1 Mai cu pia tă, oamenii muncii din regiunea CATANA NICOLAE tria noastră,
tatul de stat cu Austria, s-a con nul îndeplinit şi depăşit. Vrednicii noastră nu vor precupeţi nici un
vocat conferinţa şefilor guvernelor ofelari ai Combinatului siderurgic Hirector general al combinatului BOGDAN PETRU
din Hunedoara, au dat patriei in efort pentru a da viaţă hotărîrilor j
celor patru mari puteri la Geneva, BĂLAN VICHENTE secretar al comitetului de partid
etc. O contribuţie puternică Ia în cinstea iui 1 Mai, mai mult de 3.000 celui de-al II-lea Congres al P.M.R.
tone otel peste plan. Cuptorul elec pentru a strînge şi mai mult legă preşedintele comitetului de întreprindere MARCU VASILE
tărirea păcii a adus-o vizita de în
semnătate istorică a tovarăşilor tric, la care lucrează echipele con turile frăţeşti cu oamenii muncii din secretar al comitetului U.T.M.
Bulganin şi Hruşciov în India, Bir- duse de harnicii ofelari Haiduc lumea întreagă. f>
Noi construcţii în regiunea Hunedoara
Căminul cultural din S C H I M B U R IA intrat în tradiţia muncitorilor noştri ca să-şl intîmpine DE ONOARE
comuna Uvadia, raio
nul Haţeg, ridicat prin sărbătorile cu realizări sporite în muncă. In cinstea zilei de 1 Mai,
grija partidului şi prin în regiunea noastră, pe lingă celelalte succese dobindite au fost
înflăcărarea cu care lo
cuitorii de aici şi-au obţinute rezultate de seamă şi în domeniul ridicării de noi con In minele de cărbuni
dat contribuţia.
strucţii. ţinut în ziua de 26 aprilie — spor executînd lucrări plani
I ziua schimbului de onoare — ficate pentru două zile.
şi minereuri o depăşire a planului de
56,52 la sută şi o sporire a ir
In curind muncitorii Cine a muncit mai bine In productivităţii muncii de 16
hunedoreni oor sărbă ziua aceea la mina Petrila ? la sută. Harnice s-au dovedit, Da Depoul de locomotive
tori o mare izbîndă a Ortacii lui Cenuşă sau iei ai cu această ocazie a fi brigă C.F.R. Petroşani, în una din
lor — darea în funcţiu lud Marian Ioan, ai lui Bexa zile -cnduse de Preda Dumi zilele din preajma lui 1 Mai
sau ai lui Tripon ? tru, Toma Moise, Orăşan. a fost organizat un schimb
ne a celui mai mare Victoria şi Bidiga Ioan care de onoare. Brigada U.T.M.
furnal al ţării. E greu de spus acest lucru. au extras din adîncuri cu 384 nr. 1 de la reparaţii locomo
Toţi minerii au muncit bine. tone mai mult minereu. tive Condusă de B.otaru Va<
Viaţa în Valea Jiului Flecare voia să cinstească 1 sile şi-a depăşit atunci pla.
se schimbă neîncetat, Mai aşa cum se caivine. In La C.F.R. nul cu 60 la sută, iar echi
devenind mereu mai lu ziua schimbului de onoare pele conduse de Iancşi Carol,
minoasă şi mai înflori graficul minei a urcat ou 9,3 Ceferiştii de la atelierele Domola Petru, Bacea Mihai
toare. la sută peste pian. Cu canti Simeria au început cu mai şi alţii, şi-au depăşit sarcini
tatea de cărbune extrasă pes multă însufleţire munca în le de plan cu 38-45 la sută.
In clişeu: Un nou bloc te plan un tren ar putea par dimineaţa zilei de 26 aprilie
constndt recent la Pe curge peste 1.000 km. cînd a avut loc un schimb de Şantierele
trila, în care muncito onoare închinat lui 1 Mad. de construcţii
rii mineri se vor putea ir
bucura de un binemeri După 8 ore de muncă inten Pe foile de lucru din ziua
tat confort. La suprafaţă părea totull de 25 aprilie ale şantierelor
normal. In mână însă, se dă 1-5 din cadrul Trustului 4
dea bătălia pentru cea mai oonstrucţii-Hunedoacra, erau
mare producţie de cărbune.
Minerii din sectorul II, în
frunte cu brigadierii Groza să rezultatele erau deosebit însorişi cel mai înalţi indici
ijtg id Gheorghe, Negru Ioan, Gher de rodnice; s-a terminat re de producţie obţinuţi în a-
im w man Teodor şi alţii, se în paraţia unei locomotive cu cest an. La loc de frunte erau
treceau cu cei din sectorul I două ore mai devreme, au înscrise realizările brigăzilor
ai lud Duca Gherasim, Sim fost redate circulaţiei 9 va conduse de Ţîrlea Gri -
Teodor şi Ceilalţi. gore, Crich Constantin, Dir-
Aşa s-a scurs ziua schimbu goane Cu reparaţie periodică lea Damian şi Grigoriţă
lui de onoare la mina Ţebea. şi colectate 65.428 kg de me Vasile oare obţinuseră depă
Planul zilnic pe mină a fost tale fieroase şi 8.795 kg me şiri de normă cuprinse între
realizat în proporţie de 118 la tale nefieroase. Echipele lui 24-65 la sută. Echipele lui
Cika Nicolae, Munteanu Pe Pefcraş Petru, Stanca Alexan
sută. iar fruntaşe au fost sec tru, Mircea Ioan şi Pizgoi
dru şi Ştefănesou Petru şi-au
toarele II şi I. întrecut indicii planificaţi ou
?
Minerii din Gheiar au ob Ijoghin au muncit ou mult 1,20 la sută.
