Page 6 - 1956-04
P. 6
1.
s' drDmul socialismului Nr. 581
Muncă însufleţită la mina Ghelar .l i la ţd ţt Artişti amatori, pe scenă
Minerii de la Ghelar s-au angajat mirosul şi putem realiza şi noi mai sector şi munca pe linie administra • De la 1 Mai 1955 pînă De cum intri în satul Băieşti din codaşilor, cuprinde şi diferite melodii
tivă. Luîndu-se unele măsuri^ cum Ia 1 Mai 1956, numărul şco "raionul Haţeg, privirile îţi sînt atrase ce vor fi interpretate în cinstea frun
ca în cinstea zilei de 1 Mai, să dea mult... sînt punerea în funcţie a două tro- lilor nou construite şi date de un aspect -sărbătoresc, proaspăt. taşilor comunii,' cum s în t: colecti
peste plan, sute de tone de minereu. Secretarul comitetului de partid liuri la brigăzile nr. 43 şi 53 — în spre folosinţă, în regiunea Casele văruite şi curate, uliţele mă viştii Lăscău Ioan, Lăscău Petru,
Angajamentul a pornit de la grupele şi-a notat acest lucru. A stat apoi de urma cărora productivitatea muncii noastră, a crescut cu încă 7, Stănilă Simian ; întovărăşiţii Daricia
în aceste brigăzi a crescut cu 5-10 turate şl din loc- în loc, împodobite Ionel, Jurj Iosif, Lup Io sif; ţăranii
sindicale. Şefii de brigăzi, după ce au vorbă cu tovarăşii din conducerea la sută — crearea brigăzii nr. 43 A • Fată de cel de-al treilea cu lozinci, te fac să te simţi bine. muncitori cu gospodărie individuală
studiat împreună cu ortacii posibili minei care au trasat inginerului Tiu şi repartizarea în acest sector a unui concurs al căminelor cultu Chiar în mijlocul'satului, se ridică Suciu Petru, Gană Iosif şi alţii, aare
tăţile lor, au spus concret cîte tone Nicolae sarcina să se ocupe de apro număr de membri de partid cu expe rale, numărul participanţilor localul căminului cultural, oare este şi-au terminat la timp însămînţările
vor realiza. Apoi, la consfătuirile de vizionarea brigăzii lui Botar. Peste rienţă, s-a reuşit ca în luna februa la cel de-al IV-Iea concurs, şi el tot atît de gătit. de primăvară.
producţie pe secţii, angajamentele cîteva zile în abatajul brigăzii lui rie planul să fie depăşit cu 3 la sută. a crescut cu 4.500. Numai
s-au centralizat. In total, colectivul Botar, au început să vină lemne co soliştii de diferite genuri ar La cămin, sub îndrumarea continuă Programul ce va fi prezentat în ziua
minei s-a angajat să dea peste plan jite. Rezolvarea cererii lui Botar Măsurile luate au dat rezultate tistice care participă la acest şi stăruitoare a directorului — Jov. de 1 Mai, va reflecta şi uri mare
Mircea a dat minerilor din brigada din ce în ce mai bune. In întrecerea nou concurs, sînt 856. Băluţă Tr.aian — s-au făcut seară de eveniment ce va avea loc în Riapolt,
730 tone de minereu. în cinstea lui 1 Mai, orizontul II se seaTa repetiţii pentru aranjarea pro inaugurarea întovărăşirii zootehnice
sa posibilitatea să obţină rezultate situa ta diata de 24 aprilie, în frun . ° In ultimul an au fost gramului artistic închinat zilei de 1 de creştere a oilor.
te, avînd o depăşire de plan de 4%. construite 10 noi cămine cul Mai. Echipa de teatru, a pregătit pie
Grafice mobilizatoare mai bune în muncă. La 24 aprilie turale, şi . au fost. dotate cu sa „Pentru fericirea poporului“^ de -k
Comuniştii în frunte aparate de radio, încă 20 de A. Bananga, iar brigada artistică de
pe grafic era trecut în dreptul bri cămine culturale. agitaţie oare la faza intercomuna- Cu vreo săptămînă înainte de pre
Minerii din Ghelar n-au uitat în lă a concursului ia fost clasată pentru zentarea programului pregătit pentru
Organizarea întrecerii socialiste, găzii sale 156 tone de minereu date că consfătuirea la care comitetul de • Au fost instalate încă 13 faza de raion — şi-a îmbogăţit reper ziua de 1 Mai, artiştii amatori din
partid a invitat şi cîjiva furnalişti aparate de cinematograf de toriul. In programul ce va fi-prezen cadrul clubului C.F.R. Simeria, au
urmărirea îndeplinirii angajamente peste plan. fruntaşi de la Combinatul siderurgic producţie modernă. Numă tat, se găsesc multe recitări şi cîntece pleoat de la repetiţii spre casă, nu
din Hunedoara. Furnaliştii au arătat rul localităţilor vizitate de care se referă la importanţa acestei tocmai mulţumiţi. S-a întâmplat oa
lor şi popularizarea minerilor care Conducerea minei Ghelar acordă atunci că munca le e îngreunată din caravanele cinematografice mari sărbători. unele din cîntecele pe oare ei doreau
cauza minereului de dimensiuni prea într-un an este de 1.056. să le pregătească în cinstea fruntaşi
au obţinut cele mai frumoase rezul mare atenţie propunerilor făcute de mari sau prea mici şi a minereului In satul Băieşti, ziua de 1 Mai se lor, să nu iasă chiar aşa cum
amestecat cu steril. Minerii s-au an • Numărul localităţilor ra- va încheia cu un minunat foc de ta trebuia. De pildă, cu toate încercă
tate în întrecere, au fost probleme mineri. Comunistul Motoc Sigis- gajat atunci să dea minereu de ca dioficate s-a înmulţit cu 11, bără, organizat de către pionierii şi rile ce s-au făcut, cântecul „S-a în
litate. Urmărind acest lucru comite iar numărul abonaţilor a şcolarii satului. noptat în Cişmigiu“ interpretat de
cărora comitetul de partid al minei mund, de pildă, a propus să se spar tul de partid a instruit agitatorii să crescut cu 2.560. tovarăşii Dana Rotaru şi Zapotinski,-
vorbească minerilor despre calitatea k Ştefan, nu a reuşit nicicum. Din a-
Ghelar, le-a acordat o mare aten gă carbjdul înainte de a se da mine minereului. In convorbirile lor, agi • Tot de la 1 Mai 1955 pî ceastă pricină s-au născut discuţii.'
tatorii demonstrează practic cum se nă acum, numărul sportivilor Dacă în vreo seară din zilele pre Tovarăşa Dana s-a enervat, a zis ca
ţie. înainte, minerii îşi luau angaja rilor. Propunerea lui ia fost pusă în înlătură sterilul din minereu. Cei clasificaţi, este de 907, din mergătoare sărbătorii de I Mai, ai fi „să-l cînte alţii“ şi uite aşa s-a făcut că
mai buni agitatori s-au dovedit a fi care 84 sînt femei. ajuns pe uliţele comunii Rapoltu Ma cei oare urmăreau ca prin progra
mente dar nu cunoşteau în ce mă practică. Duma Vasile a propus oa comuniştii Motoc Sigismund şi Do- re din raionul Hunedoara, cu sigu mul lor să dea muncitorilor cefe
sură şi le îndeplineau. De aceea, co dezvelirea zăcămîntului de minereu bra Ioan. In convorbirea avută cu ® Competiţiile sportive or ranţă că ai fi zărit grupuri de tineri rişti în ziua de 1 Mai o bucurie, au
mitetul de partid a propus comitetu la locul de muncă al echipei nr. 71 minerii din echipele nr. 41, 42 şi ganizate în aceeaşi perioadă ce se îndreptau spre o clădire mare plecat în seara aceea amărîţi şi oare
lui de întreprindere şi conducerii mi de la mina vest să se facă mecani 43 A, agitatorul Dobra Ioan, care au depăşit cifra de 450, iar şi cu ferestre luminate, clădirea că cum descurajaţi.
nei să modifice grafieile, astfel ca zat. Propunerea lui a fost studiată dă totdeauna minereu de calitate, a numărul participanţilor la â- minului cultural. Aid, mergeau ei la
ele să oglindească-realizările. Acum, şi acum se lucrează la mecanizarea demonstrat ha fata locului cum mun ceste. competiţii trece de repetiţie pentru a-şi pregăti progra In seara următoare însă, s-au în-
maiştrii trec zilnic pe grafice realiză dezvelirii minereului. De asemenea, ceşte echipa sa pentru a da minereu 172.000. mul artistic :al serbării de 1 Mai. tîlnit din nou şi de rîndul acesta lu
rile fiecărei echipe privind îndepli pentru ca lucrările de înaintare la de calitate. In urma acelei convor crurile au mers ceva mai bine. Şi tot
nirea planului şi a angajamentelor. orizontul IV să se facă mai rapid, biri minerii din echipele amintite au • Numărul bazelor sporti Muncind cu dragoste şi interes, aşa, seară de seară, ei au reuşit să
In felul acesta; minerii cunosc zilnic în urma propunerilor făcute s-a in încenut să dea minereu •de calitate ve amenajate în acest timp tinerii din Rapolt au reuşit intr-ade pună ha punct toate bucăţile ce alcă
realizările lor ca şi pe cele ale echi trodus metoda graficului ciclic. bună. este de 250. văr să pregătească multe lucruri in tuiau programul. Astăzi, sînt siguri
pelor cu care sînt în întrecere. C u teresante. Aşa de pildă, echipa de de reuşita lui. Au pregătit multe lu-
noaşterea rezultatelor .obţinute de — Punerea în practică a propune Prin exemplul lor, comuniştii au Echipa de dansuri teatru v a . prezenta piesa „O noapte oruri interesante, şi de-abia aşteaptă
brigăzi, a dus la intensificarea în *, rilor făcute de mineri, spune tovară însufleţit şi mobilizat pe mineri în a căminului cultural grea“ de Lucia Demetrius, echipa de să le interpreteze pe scenă în faţa
trecerii, la mărirea ritmică a produc întrecerea socialistă. Exemplul bri din comuna Miceşti, dansuri a pregătit o suită de dansuri spectatorilor. Bunăoară, ei vor critica
şul Dragota Anton, secretarul comi găzilor tovarăşilor Preda Dumitru, care ila faza interco• romîneşti, iar -ansamblul de cor şi-a (uite că nici cel puţin de această zi
Vlad Ladislau, Gostian Petru şi ale munală a celui de-al alcătuit un bogat repertoriu care în nu-i lasă în pace) pe chiulangii, pe
ţiei, •. \ tetului de partid, este o problemă de altor membri şi candidaţi de partid, IV-lea concurs al că afară de cîntece satirioe la adresa „şefii“ cu apucături vechi şi pe diferiţi
care au dat peste plan sute de tone minelor culturale, alţii de talia acestora. In acelaşi timp,
De pildă, pe graficul orizontului care ne ocupăm îndeaproape. In ur de minereu de calitate a fost urmat a fost clasificată tovarăşa Silvăş'an Elena, Vanea Ma-
I, pe la începutul lunii aprilie, în ma aplicării acestor propuneri în şi de alte brigăzi de mineri. pentru faza de raion. ria, Dana Rotaru şi Zapotinski Şte
dreptul,, brigăzii lui Bidiga Ilie -fu multe locuri de muncă a crescut pro fan, oare au învăţat cîntecele lor foar
sese înscrisă o realizare rqai mică ductivitatea muncii cu 10-20%. A- ? te bine, vor interpreta multe melodii
decît a brigăzii lui Vlad Ladislau. c.easta, pe de o parte duce la înde frumoase pentru muncitorii fruntaşi,
Acest lucru i-a dat de gîndit lui Bi plinirea planului pe întreprindere, iar Antrenarea minerilor şi tehnicieni cum sînt de pildă acarul Gross Aron,
diga Ilie pare-i candidat de partid. pe de altă parte, minerii realizînd lor în întrecere, entuziasmul în mun ’ mecanicul 'Exdei'Paul, impiegatul de
El ia discutat cu ortacii şi împreună au că care domneşte la mina din Ghe mişcare Drăghici Alexandru şi pen
lar, sînt rezultate ale muncii po tru toţi ceilalţi, oare în cinstea zilei
hotăr'ît să muncească mai spornic, depăşiri de plan primesc salarii litice desfăşurată de comitetul de de 1 Mai au obţinut rezultate sporite
lucru pe care l-au şi făcut. In ziua sporite, ceea ce îi face să se intere partid şi organizaţiile de bază, ale în muncă.
de 24 aprilie graficul a vestit că bri seze mai mult de mărirea producţiei, activităţii comitetului'" de întreprin
gada lui-Bidiga a realizat 414 tone să descopere şi să folosească noi
de minereu peste plan şi angaja rezerve interne. dere şi a conducerii minei.
ment, în timp ce brigada lui Vliad ia Comitetul de partid s-a ocupat în Faptul că pînă la data de 24 a*
deaproape şi de acele brigăzi şi ori-
realizat în plus 118 tone. zoante care nu reuşeau să-şi îndepli prilie, planul minei a fost depăşit
De data aceasta Vlad Ladislau a nească planul. In acest scop s-a fă
cut o reorganizare a brigăzilor, ţi- cu 5 la sută, demonstrează hotărîrea
fost acela care a discutat cu ortacii. nîndu-se cont ca în fiecare brigadă
minerilor din Ghelar de a da furna
întrecerea a continuat apoi cu şi
mai mare avînt. lelor -cit mai mult minereu de cali
Rezolvarea propunerilor să lucreze cîte un comunist cu expe tate. ‘
şi iniţiativelor rienţă, iar la orizoante s-au luat o
serie de măsuri tehnico-organizato- R. BUDIN
Intr-o consfătuire de producţie, rice.
minerul B'otar Mircea a spus : Un exemplu grăitor
—• Abatajul nostru este un abataj
cu căldură mare. Asta face ca lem In luna ianuarie, orizontul II a
nele necojite să lase miros greu de realizat planul în proporţie de 91,15
suportat, împiedicîndu-ne să luorăip , la sută. .Sezisîndu-se de acest lucru
continuu. A.r fi bine să ni se dea comitetul de partid a analizat activi
lemn cojit. Prin asta se înlătură tatea organizaţiei de bază din acest
„Oraşul nostru cît mai frumos, cît mai curat“
La Hunedoara, acţiunea de de trecerea reţelelor electrice Un nou imbold
înfŢumus’eţiare a onaşuUui se şi telefonice pe corasde?
desfăşoară cu !mbemsiiteite. E m munca
o plăcere să priveşti în cen — Da, tovarăşe, în curînd V Hotărîrea Consiliului de Mi
trul oraşului pairauiritte cu vom trece la scoaterea sitiîlpi- CARNET SOCIAL
zone verzi şi rmdouri, cu a- lor cărora le vom da altă f niştri privind noul sistem de sa ^
lei pe oare. strat aşezate băncii întrebuinţare. Grija părinteasca Numai în acest an
unde muncitorii, după o zi de larizare a cadrelor din învăţă- §
muncă, vin să se recreeze. In timpul aceştia, echipe de De la 1 Mai 1955 şi pînă acum, La 80.000.000 lei se ridică valoa mînt, constituie o dovadă ir; §
muncitori amenajează parcul, s-au plătit cca. 58.129.000 lei pen rea noilor construcţii ce se vor e-
In Piaţa Libertăţii, un grup iar' pe sltrada Kanl Marx, sii, iar 1.791.579 iei ca ajutor fami xecuta în anul 1956, pentru minerii $ plus a grijii deosebite pe care
de cetăţeni discută aprins. muncitorii pavaitori Conduşi lial de stat. Au fost decorate cu or Văii Jiului. Printre aceste noi con partidul şi ¦guvernul, o poartă $
Curios mă apropii şi ascult de Stelzaner Eugen şi Terna dine şi medalii 319 mame cu copi strucţii, sînt prevăzute, două canti celor oare muncesc pentru a da \
discuţia lo-r. Ioan, continuă să lucreze la mulţi. In regiunea noastră, funcţio ne cu o capacitate de 600 locuri
pavare. nează 4 cămine de bătrîni, 6 can fiecare, 4 blocuri-magozine şi 4 pa- patriei oameni luminaţi, cu o ^
— Tovarăşe arhitect, ce tine de ajutor popular şi 6 comisii vilioane-spital.
spuneţi, merg bine Lucrările GH. MAKINOVICI medicale de expertiză a capacităţii $ cultură înaintată, capabili să în ^
corespondent de muncă. Pentru siderurgiştii hunedoreni se
vor construi de asemenea multe în \ deplinească cu cinste, marile sar-
acest an. In Oraşul Nou, vor fi date
în folosinţă 180 apartamente, un nou cini ce stau în faţa noastră. $
stadion, se vor termina spitalul de
contagioşi, clubul - cinematograf cu Ca profesoară la Şcoala pe- f
800 locuri, restaurantul berărie-cofe-
tă’rie şi altele. Investiţiile alocate se $ dagogică -mixtă din Deva, am ^
ridică şi ai.ci la zeci de milioane lei.
§ văzut în această hotărîre, o ex- $
La staţiunile balneo k presie înaltă a grijii faţă, de om,
climaterice
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 00<><X><><X><XXX>0<X>000<X><><: ¦ grijă care se poate manifesta v,
Cîndva, oamenii muncii auzeau
% Mai¦, ¦ierai n şi azia numai de minunatele staţiuni bal- numai intr-o ţară în oare po-
neo-climaterice, izvoare de sănătate
o „Să fiarbă-n inimi răzvrătirea“ şut, n-au mai mîncat cartofi fierţi. La ^ şi de putere de muncă. Acum, aces porul a devenit cu adevărat stă- ||
închisoare, li s-a dat hrană specială: tea sînt deschise pentru ei.
„Să-nceapă- al lumii vechi apus“ pîine uscată şi apă. Probabil, stăpînii pin pe soarta sa. |i
s-au gîndit că prea huzuriseră minerii In staţiunile de la mare sau de la
Tovarăşului C. I., prin bună îi numeau ei pe poliţişti şi rideau in 1 Mai 1940. Dictatura regală pregătea mîncînd în fiecare zi cartofi fierţi, munte, s-au întîlnit la odihnă mi Potrivit noii salarizări stabi u
voinţa căruia am aflat aceste hohote. Cei mai in vîrstă, care cunos calea fascizării ţării. Fuseseră suprimate nerii Văii Jiului cu siderurgiştii hu
fapte pe care le scriu aşa cum cuseră din plin asprimea minei şi a şi cele mai elementare drepturi ale mun 1 Mai 1940, a fost o zi tristă. Dar nedoreni, colectiviştii din Sebeş cu lită pentru oadrele didactice, eu %
i ( mi-au fost povestite. stăpînului, erau mai gravi, păşeau mai citorilor. Deveniseră „suspecte" pînă şi clocotul urii împotriva stăpînilor căr minerii de la Brad... Toţi s-au bucu
apăsat. Femeile, cu copii în braţe sau plimbările nevinovate ale tinerilor în bunelui, s-a aprins cu flacără. Inimile rat de aceeaşi grijă, de aceleaşi mi f ca profesoară cu o vechime îri ?l
„Sculaţi voi oropsiţi ai vieţii“ de mină, se ţineau aproape de bărbaţii drăgostiţi. Şi totuşi, în aceste condiţii minerilor au cinlat mai puternic ca ori- nunate condiţii.
lor. grele, de teroare, ziua de 1 Mai s-a cînd: serviciu de peste 10 ani primesc îl
„Voi osînditi la foame, sus!“ sărbătorit. Spre Surduc însă, n-a mai Ca să arătăm cîieva cifre, e destul
Pînă aproape de Surduc, poliţiştii plecat nici o coloană. Poliţia a avut să amintim că de la începutul anu acum o retribuţie materială cu ?1
Coloana minerilor de la Lupeni, por n-au avut de lucru. Organizatorii de grijă să trimită în Valea Jiului agenţi lui trecut şi pînă în prezent, numai
nise spre poiana de lingă Surduc — monstraţiei, comuniştii, au prevăzut că din Craiova şi Tg. Jiu, din Deva şi din Valea Jiului au plecat la diferite Y mult miai mare decît m a- f l
acolo unde se strîngeau toţi minerii poliţia abia aşteaptă un prilej cît de mic Haţeg, destui ca să poată aresta pe or staţiuni, pentru odihnă sau cură, pes
Văii Jiului — odată cu zorii zilei. Era să împrăştie pe mineri, şi au dat con ganizatorii manifestaţiilor, să împrăştie te 2.500 mineri, constructori şi alţi ? i-nte, ladău’gîndu-se l-a ace-as-
o dimineaţă caldă, nespus de frumoasă. semn ca pînă la Surduc, unde se vor un grup mai mare de trei oameni, dar oameni ai muncii.
Cimpul înverzit, cerul senin şi soarele întîlni cu ceilalţi mineri ai Văii Jiului puţini pentru a opri sărbătorirea zilei f tă, plata orei de dirigenţie cil Jl
care tocmai se arăta de după munţi, şi unde poliţia nu va mai avea curajul de 1 Mai. Bătrînii pensionari sînt şi ei în
descreţiră repede frunţile oamenilor. Na să-i provoace, să nu se strige nici o „Hai la lupta cea mare“ conjuraţi de grijă în statul nostru a şi a orelor suplimentare. Aceias- ^
tura le trimitea o mîngîiere frăţească. lozincă, să nu se poarte drapele roşii. De dimineaţă, încă grupuri de mineri democrat-popular. Aceasta, se oglin
Se-auziră apoi cîntece, glume, rîsete. din Lonea şi Petrila au pornit spre deşte de pildă în faptul că numai pe I tă majorare a salariului îmi în- ^
Bucuria zilei de 1 Mai, pătrundea în Aproape de Surduc însă, cînd primej Petroşani, acolo unde hotărîseră să se linie de prevederi sociale, au fost
inimi, înveselind.u4e. dia împrăştierii manifestaţiei trecuse, siringă pentru sărbătorirea zilei de 1 trimişi gratuit pentru tratamente bal a găduie o şi mai bună gospodă- ^
din mulţime începuse să se strige lozin Mai. Peste tot mişunau agenţi ai poli neare, 423 pensionari din regiunea
Curînd însă, de o parte şi de alta a ci, iar din loc în loc apărură drapele ţiei. Unde se vedea un grup mai mare Şi „lupta cea mare", organizată şi noastră. Aceasta numai în perioada a ri-re a treburilor din familie. Cu
coloanei, apărură poliţişti in uniformă, roşii. de mineri, poliţiştii, sub ameninţarea condusă de comunişti, a eliberat odată de la 1 Mai anul trecut şi pînă acum.
iar printre manifestanţi, figuri străine armelor şi a bastoanelor de cauciuc, îl cu întreg poporul muncitor şi pe mi § banii pe care îi vom primi din ^
cu ochi ageri şi urechi care prindeau Poliţiştii, care pînă atunci crezuseră împrăştia. In ziua aceea, mai tristă ca nerii Văii Jiului. 1 Mai a devenit liber Penîru oamenii muncii $ primul salariu nou, am de girul «
şi şoaptele. Coloana fusese pusă sub că minerii „s-au dat pe brazdă", intra oricare, de la tribuna improvizată pe şi el. Beciurile poliţiei, închisorile şi
excortă. Poliţia voia să descopere pe ră în panică. Alergau de colo-colo, dealul de deasupra Petroşaniului, au cartofii fierţi au devenit o amintire Colectivele de muncă din coopera $ să cumpăr celor doi copii ai mei ^
organizatorii acestei mari manifestaţii. fluierau strident din ţignaile, zbierau, tristă. Minerii Văii Jiului şi-au îndrep tivele meşteşugăreşti din regiunea
Dar, pentru că deocamdată n-aveau de înjurau, dar în jurul celor care purtau răsunat cuvîntări ale trădătorilor din tat acum lupta lor rodnică asupra stra noastră, printre oare se numără $ îmbrăcăminte, ca şi diferite alte p
ce să se lege — minerii fuseseră pre drapele roşii, minerii făcuseră zid de sindicatele galbene. S-a vîndut multă turilor de cărbune : „Cît mai mult căr „Unirea“ din Sebeş, „Crişan“ din k lucruri -necesare în casă.
văzători şi nu purtau decît drapele tri netrecut. Turbină de furie, comisarii, băutură şi s-au mîncat mulţi cartofi bune Patriei /" Bnad, „Partizanul“ din Alba-Iulia ^1
colore — poliţiştii se ţineau deoparte. dădeau ordine, ameninţau cu pistoalele. fierţi, singura mîncare pe care şi-o mai şi altele, şi-au depăşit fiecare în
Nu se strigau nici lozinci, nu se făcea Era prea tîrziu însă. La Surduc, coloa puteau procura minerii. 1 M AI 1956, în Petroşani au venit parte angajamentele luate, încă din § Pentru mine cît şi pentru ce- ^
nici „agitaţie comunistă", aşa că aveau nele minerilor din Lonea şi Petrila, din delegaţi din toate minele. In curînd, va ultima săptămînă a lunii apri
toate motivele să fie nemulţumiţi. Cimpa şi Aninoasa, din toate minele O singură dată, para de foc a drape începe demonstraţia. La tribună au fost lie. Pe lingă aceasta, coope $ lel-alte cadre didactice de la 0'
Văii Jiului, împînziseră poiana. Deasu lului roşu a fluturat deasupra mulţimii- invitaţi cei mai buni mineri de la Vul rativa „Unirea“ din Sebeş, produce
„S-au dat pe brazdă, nespălaţii ăştia", pra mulţimii, steagurile roşii fîlfîiau O ridicase un brav miner din Lonea, can, Lupeni, Aninoasa, Lonea, Petrila. acum dormitoare lip „Sibiu“, paturi ^ şcoala pedagogică, aplicarea a- $
gîndeau poliţiştii. biruitoare. un comunist. Dar aceasta a fost destul Pe uniformele lor strălucesc decoraţii, pentru copii, iar cooperativa „Parti
pentru ca agenţii poliţiei să se năpus ordine şi medalii. Se înfiripă discuţii zanul“, garnituri de bucătărie, A cestei ho-tărîri, creează premi- ^
Nespălaţi poate că mai erau cîte unul Peste tot se strigau lozinci: tească asupra lui şi să-l aresteze. Apoi, prieteneşti, se spun glume.
ici-colo, pentru că săpunul era scump, demonstraţia a fost împrăştiată. Bas zele unei activităţi instructiv-e- 1
iar salariul nici pentru mîncare n-ajun „Pîine m inerilor!", „Drepturi mineri toanele de cauciuc şi-au spus cuvîntul. — A ţi rămas în urma noastră, spune
gea, dar că „s-au dat pe brazdă", asta vom lor !", „Un salariu om enesc!". duoative tot mai bogate.
vedea mai tîrziu. Seara m ulţi comunişti, organizatori ai cineva din Lonea.
Degeaba au urcat la tribune reprezen manifestaţiei, au fost. tîrîţi în beciurile Preocupaţi de activitatea de l-a
La Paroşeni, la Vulcan, alte sute de poliţiei, şi-apoi prin înschisori. Cîţiva — A m rămas, dar nu uita că sîntem
oameni se-alăturară coloanei. Tinerii fă tanţii sindicatelor galbene. Cuvîntările ani, aceşti muieri n-au mai intrat în hotărîţi să vă întrecem, răspunde al clasă şi extraşcolară ne vom
ceau glume pe seama „curcanilor", cum tul din Vulcan.
lor erau fluierate. Mulţimea era sătulă strădui să asigurăm o cît mai
de promisiuni. Discuţiile se întrerup. începe demon
straţia. Cei mai destoinici mineri ai temeinică pregătire a cadrelo1
Văii Jiului, trec în revistă rezultatele
în cinstea zilei de 1 Mai. didactice viitoare, oare, la rin- f
Cită forţă şi mîndrie, cită bucurie! dul lor să poată asigura elevi f
Detaşamentul de frunte al clasei m un lor pe oare îi vor şcolariza a- ^
ka ceeaşi pregătire temeinică.
citoare, minerii, sărbătoresc Ziua in ter A
naţională a m uncii! Y Personal, şi ca mine toţi cei-
GH. PAVEL
\ lalţi tovarăşi oare muncesc în
învăţămîntul elementar, medii
^ sau profesional, sîntem hotărîţ1 ţ|
^ să muncim cu şi mai mult spor j
a pentru ridicarea activităţii edu- j
| cative în rândurile elevilor, pen- Y
A tru ca astfel să dăm patriei ge-
neraţii bine instruite şi educate, f.
^ stăpânite de o adîncă dragoste îi
$ pentru om, hotărîte de a pune J
\ întreaga lor capacitate de muri- î
\ că în slujba patriei iubite. \
§ Prof. M A R I A B I V O L A R I T 1
4’ Şcoala pedagogică mixtă Deva ^
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 b 0C 0 î QOCOO 0 0 0 0 0 QQOOQQQQQQQQOOQOOO