Page 1 - 1956-05
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
m u lsocialismului (??u prilejul
Zile i presei comunisfe
colectivul de redacţie al ziarului
„Drumul socialismului", felicită
călduros pe corespondenţii şi co
laboratorii săi pentru contribu
ţia adusă la îmbunătăţirea ac
tivităţii ziarului şi le urează noi
succese în lupta pentru înfăp
tuirea hotăririlor partidului şi
guvernului,
Sărbătorirea zilei de t Mai în regiunea noastră
In oraşul Deva pli, "obişnuiţi, care însă au înscris pe
edificiul socialismului, adevărate fap
Nori cenuşii se învolburau deasu era însoris un indice de 105,8% în muncitorii din întreprinderile oraşu te de eroism. V. I. LENIN citind „Pravda“
pra bătrînei cetăti — „străjerul“ de dreptul planului de producţie pe luna lui, medicii, lucrătorii din aparatul
veacuri al Devei. Ziua se vestea a fi aprilie. Această cifră îi îndreptăţea de stat, ţărani muncitori, cooperatori I.n rînduri dese, umăr la umăr, mi- Ziua presei comunisfe
ploioasă, mohorîtă. Totuşi, oraşul se să păşească acum mîndri prin faţa meşteşugari... ngjeby constructorii, metalurgiştii, oa
trezise de vreme. Peste tot era frea tribunei. Printre ei se văd figuri cu meni ai ştiinţei şi artei, studenţii şi A devenit o tradiţie scumpă tu experienţa de la locurile lor de
măt sărbătoresc. Oamenii, la diferite noscute : Cikal Nicolae, Voju Gheor- Fluturînd batiste şi buchete de flori, elevii — tot ce are Valea Jiului mai turor luptătorilor pentru pace şi muncă, ca şi acele lipsuri care mai
locuri de întîlnire, formau coloane în- ghe, Florea loan şi alţii, cunoscuţi au trecut copiii — viitorul patriei — bun şi mai creator, demonstrau în libertate de pe întregul glob pămîn- persistă şi rădăcinile lor. Prin co
dreptîndu-se apoi spre locul unde ur prin vrednicia lor. De asemenea, şi cei oare vor duce steagul biruitor al această zi de primăvară, încrederea tesc să sărbătorească la 5 mai — loanele ziarului, mineri fruntaşi
ma să se ţină mitingul închinat zilei cei de la depou au cu ce se mîndri; socialismului spre culmi mai înalte. nestăvilită în forţa muncii creatoare, Ziua presei comuniste. La 5 mai ca Mihai Ştefan de la Petrila, ţă
de 1 Mai. Io sunetele fanfarei, apare în cinstea lui 1 Mai, au reparat 3 lo Privind coloanele şcolarilor, ale spor în triumful păcii... 1912, din iniţiativa lui Lenin, a rani colectivişti cum sînt Nicolae
coloana oaspeţilpr — ceferiştii sime- comotive peste plan. La aceasta, au tivilor, echipele de dansuri, oare ma apărut în Rusia primul număr al Hanciu din Pricaz şi Zaharia San
rieni. contribuit mult echipa lui Sîrbu nifestau pline de veselie şi vigoare Ziua îşi depăna mersul. Printre da din Şibot, ambii din raionul
Gheorghe, lăcătuşul Mircea Gheorghe, tinerească, nu poţi să nu-ţi imaginezi, norii răzleţiţi, începuse să răzbată din „Pravdei“.
Minutele treceau pe nesimţite. Pia strungarul Cernei Alexandru şi alţii, în !ansamblul ei, viaţa noastră nouă cînd în cînd cîte o rază de soare. De-a lungul celor peste trei de Orăştie, sau intelectuali ca învă
ţa se umpluse cu o mare de oameni care se văd în primele rînduri. Ce dar mai ales viitorul fericit al pa Peste marea de capete, un balon scă cenii de activitate presa sovieti ţătorul metodist Toma Pienaru de
deasupra căreia flutunau, în bătaia feriştii simerieni se mîndresc cu mulţi triei. pat din mîna unui copilaş, s-a înăl că s-a impus ca cel mai înalt mo ia Deva, înlesnesc un larg schimb
vtntului, sute de flamuri roşii şi tri fruntaşi de ale căror nume sînt le ţat sus de tot. Mii de ochii îl urmă del de presă liberă, profund de de experienţă pentru cunoaşterea
colore. Peste tot, veselie şi voie bu gate numeroase realizări, ca de pildă Ultimele coloane trecuseră. Bur reau în depărtările înaltului. Izbuc votată intereselor partidului, o celor mai bune metode de muncă
nă, cîntece, se scandează lozinci... Koler Ştefan, Moţ loan, Erdey Pavai, neşte o cascadă de rîs şi voie bună. şcoală a dragostei de patrie şi a şi combaterea deficienţelor.
Andrieţ Florica, Apoiţan Gheorghe şi niţa devenise mai deasă, dar deasupra
Ora 10. Pe terasa împodobită apar alţii. După ultima coloană trece prin Coloanele demonstranţilor, se re internaţionalismului proletar, un V. I. Lenin spunea că orice a-
reprezentanţi ai partidului, ai orga faţa tribunei un car alegoric care oraşului mai stăruia încă aerul săr varsă mereu. Cea din urmă, a spor luptător consecvent pentru sluji niversare este un prilej de trecere
nelor de stat şi fruntaşi' în producţie, simbolizează munca şi condiţiile lor tivilor a demonstrat vigoare şi tine rea adevărului, pentru apărarea în revistă a activităţii depuse, de
ceea ce stîmeşte un viu ropot de a- de muncă. bătoresc al acestei zile, în care oame reţe, entuziasm în muncă şi l-a învă păcii, democraţiei şi socialismului. concentrare asupra sarcinilor de
plauze. Fanfarele intonează imnurile ţătură. Forţa uriaşă a presei sovietice, viitor. De ziua presei comuniste
de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S. Umăr la umăr au demonstrat apoi nii muncii şi-au manifestat încă odată prestigiul său fără seamăn, izvo cunoscîndu-ne munca de pînă a-
constructorii, lucrătorii din comerţ, ?
Tovarăşul Cotoţ Ioan, prim-seoretar hotărîrea fermă de a nu precupeţi nici
al Comitetului regional de partid, a- După cum stropii de ploaie fac să
duce, în numele Comitetului regional un efort în lupta pentru pace şi so renască frumuseţile şi bogăţia de rod
de partid şi al Comitetului executiv cialism. a pămîntului, tot aşa valurile de en
al Statului popular regional, calde tuziasm ale oamenilor muncii din
felicitări pentru succesele obţinute de R. ŞERBAN Valea Jiului mărturiseau, încă odată,
oamenii muncii în întîmpinarea marii în acea zi, chezăşia de nezdruncinat
sărbători. „Internaţionala“, se ridică Prin faţa tribunei trec minerii a puterii omului de a înnoi minunata răsc din caracterul său de adevă cum, să privim înainte Ia ceea ce
apoi impetuos din gurile alămurilor viaţă a zilelor noastre. Au mărturi rată tribună a poporului. Neţărmu avem de făcut pentru continua îm
şi ale miilor de oameni prezenţi, im- sit-o !aceasta minerii, constructorii şi rită este încrederea oamenilor bunătăţire a conţinutului ziarului
primînd un aer solemn momentului ceilalţi oameni ai muncii, înfrăţiţi în muncii în presa sovietică, pentru nostru „Drumul socialismului“ şi
în care mii de oameni ai muncii îşi 1 Mai 1956. raportînd partidului despre succesele acelaşi scop : de a lupta nentru o că fiecare rînd al său e pătruns de a legăturilor sale cu masele, pen
exprimă voinţa de pace, voinţa de a obţinute. viaţă paşnică, pentru un viitor fericit. cel mai adine adevăr, de dorinţa tru â-1 ridica astfel Ia nivelul mă
trăi liberi şi fericiţi. Dis-de-dimineaţă, coloane întregi fierbinte de a sluji interesele vi reţelor sarcini trasate de partid.
de oameni ai muncii mărşăluiau pe In primele rînduri minerii, tehnici C. BEIU tale ale clasei muncitoare. După Ziarul nostru îşi are specificul său
începe demonstraţia oamenilor străzile oraşului Petroşani. O ploaie enii şi inginerii de la Petrila, anun exemplul presei sovietice, presa în funcţie de particularităţile eco
muncii. Trecînd prin faţa tribunei, în măruntă stropea oaldarîmul revărsîn- ţau cu mîndrie rezultatele lo r: în din celelalte ţări ale lagărului pă nomice ale regiunii Hunedoara. El
coloane ce par nesfîrşite, oamenii îm du-se din norii ce treceau grăbiţi pes săptămîna de producţie mărită, în cii şi socialismului a luat un avînt îşi are cercul său de cititori, cu
părtăşesc aceleaşi năzuinţi, slăvind te întinsul zărilor... chinată zilei de 1 Mai, ei au între-, uriaş.
partidul — cîrmaciul înţelept ce-i cut planul cu 9,6%. Ii urmează a- preocupările lor, legate de activi
conduce spre noi victorii. Ei aduc In piaţa Victoriei, furnicar de lu poi cei de la Lonea, Lupeni, Ani-
prinos de recunoştinţă marelui popor me. De-asupra oceanului viu, se în noasa, etc. Purtau în mîini flamuri. La căminul cultural din Cut Cită deosebire între presa co tatea lor pe teren, Ia locul de
volburau sute şi sute de steaguri. Grupuri dintre ei purtau, ca pe nişte munistă, slujitoare a intereselor muncă. Sarcina ziarului nostru
sovietic — prietenul, şi eliberatorul Clocot de la un capăt la altul ; colo trofee, pichamere şi perforatoare —
o fanfară, dincolo un cor tineresc, adevăratele lor arme cu care îşi cu In comuna Cut, raionul Sebeş, ţă celor mai largi mase populare, este de a deveni tot mai mult prie
nostru — şi salut frăţesc popoarelor scandări de lozinci. Şi totul se împle ceresc viitorul fericit. Iij coloane se care informează just şi educă ma tenul cititorilor săi — mineri, si
tea într-o armonie unică, sărbătorea zăresc fruntaşii, a căror nume s-au ranii întovărăşiţi şi cu gospodării in sele în spirit creator, şi presa bur derurgişti, ţărani muncitori — ca
prietene din lumea întreagă. scă. Miile de oameni din Petrila şi înscris încă de mult pe panourile de dividuale, s-iau adunat în sal-a cămi
Lonea, din Lupeni, Vulcan şi Uri- nului cultural „Tudor Vladim-irescu“, gheză care ascunde adevărul, fal şi al tuturor oamenilor muncii din
Au trecut în coloane compacte ce oani, au venit aci să sărbătorească onoare şi oare în cinstea zilei de pentru a sărbători măreaţa zi de 1 sifică date, denaturează şi inter regiune, sfătuitorul lor. Ziarul nos
feriştii din Simeria, care raportau în măreaţa zi a frăţiei muncitorilor din 1 Mai,. împreună cu brigăzile lor, au Mai. Cu acest prilej, directorul şco
toate ţările. scos din adîncuri mii de tone de lii de 7 ani, tov. Zurca Gheorghe, a pretează tendenţios evenimente, tru trebuie să arate concret oame
deplinirea angajamentelor luate în conferenţiat despre Ziua solidarităţii aţîţă şi induce în eroare pe citi nilor muncii că singura cale justă
A început demonstraţia. Ca un şu cărbune în plus. Iată-i : Marian loan internaţionale a oamenilor muncii. tori 1 şi posibilă pentru ridicarea nive
cinstea lui 1 Mai. Pe graficul oe-1 voi nestăvilit, harnicii muncitori ai IX. Cenuşă Cornel, Tripón loan, Gu
Văii Jiului se scurgeau în coloane tă..lite, Cristea Aurel, Mitrea Stan, învăţînd din luminoasa experi lului lor de trai, pentru întărirea
purtau cei de la atelierele centrale, nesfîrşite trecînd prin faţa tribunei. Bcdo Fnancisc, Molnar Traían, Com-
podi loan şi alţii. Sînt oameni sim- !După conferinţă, a urmat un pro enţă a presei sovietice, presa de economiei, este sporirea producti
In frunte veneau coloanele de mineri, partid din ţara noastră, legată de vităţii muncii şi reducerea preţului
gram artistic, compus din cîntece de lupta eroică dusă de comunişti de cost — sarcini de căpetenie
dicate. zilei de 1 Mai, şi recitări in de-a lungul anilor ilegalităţii pen ce revin industriei miniere, side
terpretate de elevii Bitea Ilie şi Ghi- tru libertatea şi bunăstarea po rurgice, agriculturii ca şi tuturor
dău R-afila. NEGRU NICOLAE porului muncitor, este preocupată sectoarelor de activitate economi
Cetatea fontei şi otelului în sărbătoare astăzi să mobilizeze masele largi că din regiune. Cu ajutorul cola
de oameni ai muncii Ia îndeplini boratorilor şi corespondenţilor săi
rea sarcinilor măreţe, vitale, tra voluntari din toate sectoarele de
sate de Congresul al II-lea al par activitate, ziarul nostru îşi propu
împodobită cu ghirlande de ver loanele de demonstranţi s-au îndrep Forţu, Vasile Costache, Dumitru Mi- laş Vasile şi alţii. De la începutul a-
deaţă, cu lozinci, drapele şi portrete tat spre Piaţa Libertăţii... hai, Bulg-aru Alexandru, Teodor Ca- nului ei au trimis uzinelor prelucră tidului, pentru îndeplinirea celui ne să fie tot mai mult o tribună a
ale conducătorilor proletariatului toare cu 3.417 tone m-ai multe la de-al II-lea plan cincinal, pentru experienţei înaintate, să păşească
mondial, ale conducătorilor partidu ? namanlis. minate. victoria cauzei socialismului în înaintea maselor, să Ie antreneze,
lui şi guvernului nostru, Hunedoara In faţa tribunei -au !apărut cunos ţara noastră. Legată în mod orga să stimuleze iniţiativa lor creatoa
în toată măreţia ei, a îmbrăoat de O goarnă răsună puternic. Apoi, în Coloană după coloană se succed
1 Mai haină de sărbătoare. răpăit de tobe şi sunet de trompete, cuţii prim-topitori Cazan Ştefan şi colectivele de muncă ale fabricii de nic de popor, presa noastră oglin re, să le călăuzească în munca lor
trec pionierii în pas voios prin faţa Pali Victor de la furnalul 6. De nu aglomerare, sectorului turnătorii, con deşte năzuinţele şi eforturile ma de zi cu zi.
Către ora 9, coloane nesfîrşite de mele lor şi a lui Ciosz Ludovic e le strucţii metalice, cocserie, laborator
siderurgişti, constructori şi alţi oa tribunei, deschizînd demonstraţia. gată cifra de 1.600 tone de fontă şi alte întreprinderi şi instituţii din selor populare, arată realitatea so In atingerea acestui scop, lucră
meni ai muncii — făuritorii meta In şiruri perfect aliniate, pătrund elaborată peste prevederile graficu oraş. cialistă, educă masele răspîndind torilor şi colaboratorilor ziarului
lului, ai uriaşelor construcţii din lui. Alături de ei, mîndri de rezulta învăţătura comunistă despre lume, li se deschide un cîmp nelimitat
noua Hunedoară — se îndreptau spre în Piaţa Libertăţii coloanele de elevi tele obţinute, păşesc topitorii Şinei In cîntec şi dans -apare în faţa tri le călăuzeşte în lupta pentru vic de creaţie, de metode, de mijloace.
platoul din faţa stadionului „Meta şi profesori ai grupului şcolar pro Gheorghe şi Buderiu Gheorghe, fur- bunei ansamblul siderurgiştilor. Co toria a ceea ce este nou, împotriva Materialul din presă trebuie să fie
lul“, unde avea să se ţină mitingul fesional. Viitorii oţelari, furnalişti, loritul costumelor şi graţia mişcă elementului vechi, retrograd.
închinat măreţei sărbători. încet, în laminorişti, oare vor mînui cu price nialiştii Tărnăuceanu Ioan, Rîpeanu rilor dau un aspect pitoresc acestui atrăgător, pitoresc, colorat, vigu
cet, marele platou se populase cu pere marile agregate ale Combinatu Romulus de la furnalele vechi, echipa grup. Aplauzele puternice ce-i sînt
mii de.oameni. La tribuna oficială, lui siderurgic din Hunedoara, în uni tovarăşului Ada Florian de la încăr adresate răsplăteşte munca stăruitoa Presa noastră comunistă a reuşit, ros şi în unele cazuri chiar inge
au luat loc reprezentanţi ai comite formele lor albastre, încrezători în re depusă pentru a prezenta peste
tului raional de partid, ai sfaturilor viitorul luminos, păşesc mîndri prin cări, raportînd partidului fapte deo 40 de sp'ectacole în faţa publicului sub îndrumarea partidului, să o- nios pentru ca cititorii să caute
populare raional şi orăşenesc, con faţa tribunei. sebite în sporirea producţiei de fontă. din raion.
glindească problemele complexe ziarul, să-l iubească.
ducători ' de întreprinderi şi fruntaşi ...Aplauze. Aplauze nesfîrşite. Ele Coloana sectorului furnale se în Demonstraţia se apropie de sfîrşit
sînt adresate oţelarilor httnedoreni, Dinspre colţul străzii I. V. Stalin se ale dezvoltării noastre economice, Pentru a contribui la îndeplini
în producţie. Mitingul a fost deschis care în întîmpinarea zilei de 1 Mai depărtează. Locul ei este luat de co apropie grupuri, grupuri, sportivii.
!au dat 4.015 tone de oţel peste plan. lectivul de laminorişti în fruntea că Defilarea lor -a fost o strălucită afir activitatea organizaţiilor de par rea sarcinilor ziarului, cei ce scriu
de tovarăşul Boureanu Ştefan, prim- In rîndurile lor se zăresc plămădi- ruia se află maistrul Trifa Ioan, Dna- mare a tinereţii şi voioşiei, a dragos tid şi obşteşti în lupta pentru în în ziar trebuie să se afle în per
torii metalului din schimbul maistru got-a Nicoliae şi T6rok Ştefan, deco tei de viaţă sub soarele democra
secretar al comitetului raional de lui Josan Gogu, prim-topitorii Petre raţi cu „Ordinul Muncii“, fruntaşii ţiei populare. Fotbalişti, atleţi, boxeri, tărirea statului democrat-popular. manenţă în mijlocul maselor, să Ie
în producţie Constantin Petru, Zăvă- luptători etc., şi-au creat nrin vic
partid, care a vorbit despre impor toriile lor, în sport şi producţie, o Avînd în faţă exemplul presei cunoască frămîntările, să stăpî-
faimă binemeritată.
tanţa zilei de 1 Mai — ziua solida sovietice şi pilda „Scînteii“, ziarul nească problemele economice, să S
? \
rităţii internaţionale a oamenilor nostru regional „Drumul socialis dea dovadă de pricepere şi de ini-
Demonstraţia s-a încheiat. Acest 1
muncii. Vorbitorul a trecut apoi în Mai al anului 1956 -a constituit o mului“ se străduieşte să traducă ţiativă. Legătura ziarului cu ma
nouă şi puternică afirmare a voinţei
revistă realizările înfăptuite în anii oamenilor munr" din Hunedoara de in fapt celebra formulă prin care sele înseamnă legătura sa cu în
a traduce în viaţă politica partidului,
regimului de democraţie populară şi de a păşi neabătuţi pe drumul con Lenin a definit, la începutul aces săşi viaţa, înseamnă stimularea
struirii socialismului.
măreţele transformări din viaţa Hu tui secol, rolul presei : „Ziarul nu criticii de !os care duce la soluţii
T. OLARU este numai un propagandist colec şi la metode noi de muncă, scoate
nedoarei.
tiv şi un agitator colectiv, ci şi un rea la iveală a ceea ce este înain
După terminarea mitingului, în su organizator colectiv“. Pe această tat în viaţă.
linie, ziarul nostru s-a preocupai Mergînd cu consecvenţă pe a-
netele marşului „Partizanilor păcii“ de strîngerea continuă a legături ceastă linie, redacţia ziarului şi
lor sale cu masele, dînd o atenţie cercul din ce în ce mai larg de co
cintat de fanfara siderurgiştilor, co deosebită reţelei sale de corespon laboratori ai săi vor reuşi să asi
denţi şi colaboratori. Ca urmare, gure cititorilor ziarul dorii, care
un număr sporit de oameni ai mun să-i atragă, să-i înflăcăreze în
cii de pe cuprinsul regiunii Hune munca lor, în întrecerea socialis
doara se adresează cu încredere tă pentru îndeplinirea planului îna
în scris ziarului, făcînd cunoscute inte de termen.
In luptă pentru sporirea productivităţii
m uncii şi red u cerea preţului de cost
In luna !aprilie, colectivul de mun fost realizat în proporţie de 105,8 l-a
citori, ingineri şi tehnicieni al Ate sută, productivitatea muncii a cres
lierelor C.F.R.. Simeria, a obţinui cut cu 7 la sută faţă de plan şi pre
succese importante în sporirea pro ţul de cost a fost redus cu 4 la sută.
ductivităţii muncii şi reducerea preţu
lui de cost, prin restrîngerea consu Aceste realizări sînt rodul activităţii
întregului colectiv al atelierelor. O
murilor de materiale auxiliare : aer, contribuţie însemnată la obţinerea a-
cestor succese, şi-au adus-o partida
energie, reducerea rebuturilor şi eco de reparaţii curente condusă de Mir
cea P. Ioan, partida de sudori con
nomisirea de materiale feroase şi ne dusă de Moga Ioan, tîmpl-arul Ban-
ciu Gheorghe şi alţii.
feroase.
Planul de producţie pe ateliere a
Grăbesc terminarea construcţiilor
Aspecte de la demonstraţia oamenilor muncii Constructorii de la întreprinderea Gheorghe, Maţugă Ioan, Drăgoi
din oraşul Hunedoara de construcţii şi montaj din Călan, Gl—orghe, Nichita Martin şi Nicula
Petru, şi-au depăşit normele de pro
luptă pentru . îndeplinirea angaja
mentului luat de a termina pînă la ducţie cu 78-198 la sută, grăbind ast
1 iunie, construcţia a încă cinci cup fel terminarea construcţiei cuptoare
toare ¦pentru semicocseria din Călan
lor cu cîteva zile înainte de termen.
In ziua de 1 Mai, brigăzile de lia CRAŞCA IOSIF
sectoarele . construcţii, instalaţii şi corespondent
montaj, conduse de tovarăşii Burza
