Page 10 - 1956-05
P. 10

Pas:. 2                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                 nmssm                                           Mr. 584

R Ce se c o l e c t i v i z e a z ă                                                                                                                                                                Qîaie critice

A                                                                                                                                In editura „ C a r t e a ‘R u s ă “                        Oameni ingenioşi

S şi ce ramîne în folosinţa personală a ţăranilor muncitori

P care se înscriu în gospodăriile colective                                                                                              au apărut:                              Comuna Lancrăm din raionul Se­       tească banii in ceva... marfă. Aşa
u                                                                                                                                                                             beş, este o comună cu mulţi tineri      au ajuns să cumpere oamenii vreo
                                            brii vor aduce în patrimoniul gospo­       lă de •pămîrit pentru curte, grădină      N. V. Gogol : ¦Opere-voi.'VIII               muncitori şi elevi, toţi dornici de     70 litri de vin, şl să organizeze, de
H             In ultimul timp, tot mai      dăriei tot pămîntul. Pămîntul adus         sau livadă în suprafaţă de 20-30 ari                                                  activitate culturală şi sportivă. E      'data aceasta, un bal veritabil, cu
           mulţi ţărani muncitori se ia-    de colectivişti, se comasează într-unul    în afară de suprafaţa ocupată de                                                       drept că pentru desfăşurarea acti­      confeti, serpentine, grătar şi dans
S dresează ziarului nostru ce-              sau în mai multe trupuri. Odată cu         construcţii. Mulţi pun întrebarea:        I. S ..Turghenîev :?Opere -vol/V .          vităţii culturale, deocamdată nu         pină-n zori. Dar au uitat principa­
                                            comasarea se desfiinţează şi răzoare-                                                                                             există o sală care să corespundă        lul : programul artistic. Ei dar par­
         rîndu-i să lămurească unele        le. Prin desfiinţarea răzoarelor, ţăra­    „Cu ce vor ara colectiviştii acest te­    N. A.' Nekrasov : Femeile-;ruse              întru-totul. Cea nouă este în con­      că aşa nu merge ? Bani să iasă I
ta probleme în legătură cu sta­                                                        ren, dacă animalele de muncă se co­                                                   strucţie, cea veche, socotită „parti­    Bani au ieşit, vre-o 600 lei. Cu su­
                                            nii muncitori cîştigă suprafeţe în­        lectivizează ?.“ Experienţa gospodă­                                                   culară", ar mai putea fi folosită       ma asigurată au purces mai de­
I          tului modificat al gospodări­    semnate de teren care pînă atunci          riilor colective din regiune ne arata     A. Tolstoi: Vipera (limba germană)          pentru pregătirea şi prezentarea         parte. De la cooperativa din comu­
           ilor colective.                  rămîneau neproductive. Iată un exem­       că în multe locuri, colectiviştii se în­                                              programelor artistice. Dar iată câ       nă au cumpârctf cîteva oale mari
N. ‘In acest număr, aăm răs­                plu. In gospodăria colectivă din Do-       tovărăşesc, adică adună mai mulţi                                                     la Lancrăm se petrec unele lucruri       pentru sarmale, cratiţe pentru toca­
                                            bîrc'a, raionul Sebeş, unde s-au coma­     vacile ce le au în folosinţă personală    M. Gorki-: Varenka Olesova biblio­          oarecum „specifice" muncii celor         nă, ceva farfurii (au uitat Insă să
T puns la întrebarea: „Ce se                sat cca 1.000 ha teren, s-a cîştigat       şi ară terenul. Plug, grapă, sau alte           teca , pentru ¦toţi)’                  de aici Iată un aspect. Mu de pu­       cumpere şi grătar pentru, mititei).
                                            o suprafaţă de 15 ha prin desfiinţa­       maşini de care au nevoie, primesc de                                                  ţine ori poţi vedea pe străzile co­      Au fost cumpărate toate materialele
R          colectivizează şi ce rămîne în   rea răzoarelor. Aceasta înseamnă că        la gospodăria colectivă. Acei. colecti­   V. V. S tasov: Mihail Ivanovici Glinka      munei, ca şi pe ale Sebeşului, ur­       acestea de inventar pentru ca la
           folosinţa personală a unei fa­   colectiviştii au recoltat anul trecut,     vişti care nu au vaci în folosinţă per­                                               mătoarele afişe : „Stop I In sala că­    nunţile viitoare cei care se află în
E milii care intră în gospodăria            de pe terenul care a fost ocupat de        sonală, sau care a u ş i nu vor să le                                                 minului cultural din Lancrăm, ma­        atare situaţii, să nu mal fie nevoiţi
                                            răzoare, 30.000 kg grîu.                   înjuge, primesc animale de muncă          L. Leonov: Soţi-(lim ba’maghiara)           re bal“ sau „Azi cîntă vestitul Poldy    să umble pe la vecini cu împru­
           colectivă ?"' întrebarea a fost                                             pentru a-şi ara lotul individual, de                                                  veniţi cu toţii". Şi s-au dus mulţi.     muturi, pe cită vreme conducerea
                                               Desfiinţarea răzoarelor mai are şi      la gospodăria colectivă. Contraplata                                                  Cei tineri s-au dus pentru dans, cei     căminului le poate asigura foarte
A          pusă de mai mulţi ţărani         alte avantaje. Fiecare ţăran munci­        atelajelor împrumutate, se face după      V. Grigoriev-: Cbrăbierul-Grigori Şe­       mai în vîrstă să vadă un program         simplu şi totodată avantajos. Cu
           muncitori, printre care şi to­   tor a putut sa vadă, din proprie ex­       anumite condiţii pe-care le stabileşte          iihov ’                               artistic. Şi cînd colo ce să vezi ?      alte cuvinte, afacere în toată re­
                                            perienţă, că în apropierea răzorului,      adunarea generală a colectiviştilor.                                                   In loc de „mare bal" cu program         gula.
R varăşii Moţa Nicolae, Căli-                                                                                                    E. Naumov: D. A. Furmanov                   artistic, era mare nuntă cu mireasă
                                            producţia este întotdeauna slabă din          In folosinţa personală a fiecărei                                                  frumoasă, mirele alături şi o droaie       Despre pregătirea programelor
I          man Sabin, Ardean Vasile,        cauză că aici se îmbălteşte apa. In                                                                                              de oameni care mai de care mai           artistice, nu se poate spune că nu
           Carioa Viorel şi alţii, din      răzoarele înţelenite, mişună şoareci       gospodării ţărăneşti care a intrat în                                                 bine dispus. Şi, aceasta n-a fost        s-a făcut. S-a pregătit şl program,
                                            şi felurite alte gîngătiii care distrug    gospodăria colectivă, mai rămîne ca­      L. Samoilov: Jagtlar 13 (limba              singurul caz. In sala căminului cul­     dar aşa mai... in surdină. Progra­
           satul Gelmar raionul Orăştie.    culturile provocînd pagube însem­          sa de locuit, construcţiile necesare            germană)                              tural din Lancrăm s-au petrecut          mul a fost prezentat şl la Sebeş în
                                            nate.                                      pentru adăpostirea animalelor răma­                                                   asemenea lucruri cam in fiecare          cadrul celui de-al iV-lea concurs
Statutul model arată că gospodă­                                                       se în .folosinţă personală (grajd, co­                                                duminică pe timpul „făşangului".         al căminelor culturale. La Lancrăm
                                               Prin comasarea terenului,-vor pu­       cină, coteţ de păsări, şoproane, etc).                                                                                         însă, nu. E deajuns doar că a fost
ria colectivă este o mare gospodărie        tea fi introduse asolamente pe mai         Rămîne de asemenea inventarul agri­       Alex. Ştein: O chestiune personală             Nunţile s-au terminat. Directo­       văzut de sebeşeni, fiindcă locui­
                                            mulţi ani. Acest sistem de organiza­       col mărunt, coasă, seceră, greblă,                                                     rul căminului cultural, Lupu Ioan,      torii din Lancrăm sînt „destul de
agricolă socialistă, în care ţăranii        re a teritoriului gospodăriei colecti­     sapă, hîrleţ, etc. — necesare pentru                                                  preşedintele comitetului executiv al     ridicaţi".
                                            ve, permite o exploatare raţională a       lucrarea lotului de teren rămas în                                                    sfatului popular comunal, tov. Or-
muncitori. se unesc de bună voie şi         solului şl o rînduire ştiinţifică a cul­   folosinţă personală.                      K. L. Baev—A. S. Şişakov: Iniţiere           dean Simion şi Munteanu Ioan se­           Să mai spună cineva că direc­
                                            turilor. Cîmpul unui asolament este                                                       în ştiinţa, despre univers              cretarul organizaţiei de bază, s-au     torul căminului cultural şl cei de
pun la un loc pămîntul şi principalele      împărţit în parcele, iar parcelele se         In folosinţa personală a fiecărei                                                   strîns la sfat. Au socotit bănuţii în­  ta sfatul popular din Lancrăm nu
                                            repartizează brigăzilor de cîmp pe         gospodării ţărăneşti care a intrat în                                                  casaţi la „intrare" şi văzînd o su­     au orientare şi spirit gospodăresc
lor mijloace de producţie. La baza          toată durata asolamentului.                gospodăria colectivă, rămîn şi urmă­                                                   mă frumuşică au hotărît să inves­       sau că nu sînt oameni ingenioşi.
                                                                                       toarele animale de producţie: o vacă
gospodăriei colective stă proprietatea         Pe lîngă pămînt, membrii vor a-         sau bivoliţă, două capete tineret bo­     M. Prlşvln : Desişul de catarge                                                                                            N. C.
                                            duce .la intrarea în gospodăria co­        vin pînă la vîrstă de doi ani, o scroa­
obştească, adică proprietatea comu­         lectivă, toate animalele de muncă,         fă cu purcei, pînă la trei porci, 10 oi   Lev Samoilov-^ Boris Skorobin: Ope­
                                            (cai, boi, bivoli, câtîri şi alte ani­     şi capre împreună, pînă la 20 stupi         raţia gambit
nă, a tuturor "colectiviştilor, asupra      male de tracţiune). Vâ. mai fi adils       şi un număr nelimitat de păsări 'şi
                                            inventarul. agricol principal şi anu­      iepuri de casă,
mijloacelor de producţie, (pămînt, vi­      me plug, grapă, semănătoare, se-
                                            cerătoare, căruţe, etc. Trebuie adusă         In urma veniturilor însemnate ce.
te, maşini şi unelte agricole, clădiri,                                                le realizează an de an în gospodă­        Â. Korneiciuk: Aripi
                                            de asemenea sămînţa necesară pen­          ria colectivă, ţăranii muncitori care
mijloace de transport, etc.. La baza        tru însămînţarea terenului adus în         la intrare în gospodărie, nu au avut
                                            gospodăria colectivă. . Membrii vor        vaci cu lapte să le rămînă în folosin­
activităţii gospodăriei colective, stă                                                 ţă personală, pot să şi le cumpere        L. Davîdov: Uriaşul din Ural
                                            mai aduce furajele necesare pentru         cu multă uşurinţă într-un timp scurt.
munca comună. Aceasta înseamnă că           întreţinerea animalelor cu care au         La înfiinţară gospodăriei colective
                                            intrat în gospodărie pînă la noua7re­      „Partizanii Păcii" din Cistei, numai
toţi colectiviştii, organizaţi- pe bri­     coltă. Acei ţărani muncitori care po­      5 colectivişti aveau vaci cu lapte în     V. Solouhin: Drumul de creaţie al
                                            sedă diferite mijloace pentru prelu­       folosinţă personală. In prezent, au            lui Şolohov (limba maghiară)
găzi şi echipe, execută în comun toa­       crarea produselor agricole precum şi       vaci cu lapte peste 30 colectivişti.
                                            ateliere de fierărie, rotărie, tîmplărie,
te lucrările ce se cer în gospodărie        etc, le vor aduce în gospodăria co­           terenul şi animalele- rămase în
                                            lectivă.                                   folosinţă personală constituie gospo­
— îrtsămînţări, recoltări, transporturi                                                dăria ajutătoare a colectiviştilor. Ba­   I. P. Uhanov: Calea creaţiei lui
                                               Ce rămîne în folosinţa personală a      za veniturilor lor este însă gospodă­          Gladkov
şi altele. Producţia obţinută, consti­      familiei care a intrat în gospodăria       ria colectivă. Acei colectivişti care
                                            colectivă ?                                muncesc cu hărnicie şi conştiinciozi­
tuie în întregime, proprietate comu­                                                   tate în gospodăria colectivă, reali­      V. •Solouhin : Naşterea cetăţii grîne-
                                               Această întrebare este pusă de cei
nă a membrilor gospodăriei colecti­         mai mulţi ţărani muncitori. Statutul       zează venituri pe care nici nu le-ali     lor.
                                            model al gospodăriilor colective pre­
ve, şi se împarte colectiviştilor în r a ­  vede clar că fiecărei familii care a       visat măcar.                                             I.V O • f  ' * ' . !b '

port de cantitatea şi calitatea muncii      intrat în gospodăria colectivă, îi ră­                                               V. G. Belinski: Opere filozofice alese
                                            mîne în folosinţă personală o pârce-
efectuată de fiecare,                                                                                                                                                        11 învăţători şi 0 (zero) activitate culturală

   Prin constituirea lor în gospodării                                                                                           !. Cernîşevski: Ce-i de făcut ?,

colective, ţăranii muncitori îşi pro-                                                                                                                                           In comuna Cut sînt II cadre           na Se face gaură-n cer dacă nu res­
                                                                                                                                                                             didactice. Doi băieţi şi nouă fete.      pectă dtspoziţliie de data aceasta".
-purt drept scop să asigure victoria de­                                                                                                                                     Oamenii se înţeleg bine. Nu se           Dar „data aceasta" s-a repetat de
                                                                                                                                                                             ceartă, nu se critică şi mai ales,       mai multe ori. Cînd au fost chemaţi
plină asupra chiaburilor şi a altor                                                                                                                                          solidari, nu respectă obligaţiile ce     pentru desfăşurarea unei activităţi
                                                                                                                                                                             le au în timpul activităţii extra-       mai susţinute la cor, cînd a fost /
exploatatori, să învingă întunericul                                                                                                                                         şcolare. Adică la urma urmei de          vorba de alfabetizare şi cînd este
                                                                                                                                                                             ce ar fi ei in pas cu lumea ? Ce,        vorba de alte munci în legătură cu
şi starea de înapoiere a micii, gospo­                                                                                                                                       dacă odată fac altfel se răstoarnă       viaţa locuitorilor, unii învăţători
                                                                                                                                                                             satul ?                                  „sînt chemaţi" la Sebeş (tov. Ana
dării individuale, să mărească pro­                                                                                                                                                                                   Viorica), alţii trebuie să plece a-
                                                                                                                                                                                Iată că. intr-una din zile, cor­      Casă (Toma Vulcu), iar alţii pur şi
ducţia agricolă şi cea animală, folo­                                                                                                    IliB U O U CA                       pul didactic din Cut a fost invitat      simplu neglijează sarcinile ce le
                                                                                                                                                                             la sfatul popular comunal pentru         au pentru a-şi rezolva interese­
sind cu chibzuinţă maşinile şi trac­                                                                                                                                         ca de comun acord să poată fi            le lor personale (Jurca Gheorgke,
                                                                                                                                                                             luate o serie de măsuri în vederea       Bitiu Rafila, etc.),
toarele S.M.T., precum şi propriile                                                                                                                                          îmbunătăţirii muncii lor. Au fost
                                                                                                                                                                             solicitaţi să participe mai activ la        Dacă tovarăşii, din secţia de în-
lor atelaje. Sporirea producţiei agri­                                                                                                                                       viaţa satului. Văzîndu-se însă atît      văţămînt a sfatului popular raio­
                                                                                                                                                                                                                      nal socotesc că aşa e bine să se
cole şi a rentabilităţii animalelor                                                                                                                                          „de mult căutaţi", învăţătorii şi        muncească, atunci să lase pe cei
                                                                                                                                                                                                                      amintiţi mai sus să-şi vadă liniş­
prin aplicarea celor mai înaintate- re­                                                                                                                                      profesorii în frunte cu directorul       tiţi, de preocupări, iar dacă nu.
                                                                                                                                                                                                                      au cuvîntul.
guli agrozootehnice, va asigura întă­                                                                                                                                        şColii Jurca Gh., au hotărît să plece
                                                                                                                                                                                                                                                     C. N.
rirea puterii economice a gospodă­                                                                                                                                           la vizionarea unui spectacol din

riei colective, creşterea avutului ei                                                                                                                                        oraşul Sebeş. Ce şi-au zis ei i „doar

obştesc, iar dezvoltarea avutului ob­

ştesc, constituie izvorul inepuizabil

al veniturilor individuale ale colecti­

viştilor.

   Statutul model prevede că la in­

trare în gospodăria colectivă, mem­

           îşi înfrumuseţează comuna                                                          Cursuri de calificare

   Odată cu venirea primăverii, în             De asemenea, prin muncă volun­                    pentru muncitori                ÉálfURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLiTlCA
oraşele şi satele regiuni noastre a         tară şi cu ajutorul sfatului popular,
început acţiunea de înfrumuseţare la        s-au confecţionat bănci în centrul co­       De clirînd, la I.C.S.M. Călan s-a                                 3 ă iL im n â fi d iit cM tm
care participă mii de cetăţeni . în         munii, s-a întins reţeaua electrică pe     iniţiat un curs de calificare de gra­
frunte cu deputaţii sfaturilor popu­        cCa. 700 m., întroducîndu-se lumina        dul II, în meseriile d e :. strungari,    ,Stai jos şi aşteaptă r                       —• A... nu, spuse ospătarul clăti*        Ia.tă-mă deci la librărie. Cu teama
lare.                                       şi îrt grajdurile comunale, iar baia       dulgheri, zidari, mecanici şi instala­                                                nindu-se odată înainte şi odată îna­     în suflet că mi se va răspunde cum
                                            populară, , care nu funcţionase mai        tori, cu coa. 60 de muncitori.                                                                                                 că nu mai sînt, mă adresai unei to­
   Iată ce ne relatează coresponden­        bine de 2 âni, a f6st pusă în func­                                                     Mă găseam prin Alba, exact îna­          poi. La noi, tovarăşe, nu merge cu       varăşe, brunetă.
tul nostru voluntar Ighian Dumitru          ţiune. Pînă acum, în Băiţa n-a exis­          încă de la începutul lunii aprilie,    inte de ora mesei şi m-am gîndit câ         „protecţii". Legea e lege, aşa să şti.
din Băiţa, intr-o scrisoare a sa.: „La      tat un parc. Cetăţenii l-au făcut â-       acesta s-a deschis în ramura insta­       n-ar. fi rău să beau un păhărel de          Şezi colo la masă.                         — Ştiţi, am auzit că aveţi „Carte
chemarea sfatului popular comunal,          cum şi pe acesta şi l-au împrejmuit        latori, la care participă peste 20        ţuică. Am intrat în restaurantul „Mu­                                                de bucate".
cetăţenii din comuna Băiţa şi sa­           frumos cu gard de zid şi sîrmă             muncitori. Negativ este însă., faptul                                                    Nu rriai comentai nimic şi făcui aşa
tele aparţinătoare, au răspuns cu dra­      şi l-au plantat cu tei.                    că sectoarele construcţie şi mecanic
goste participînd în mod voluntar la                                                   şef, nu au creat nici pînă acum con­      reşul". L-am rugat pe un ospătar să                                                     — Da ? Şi ce vrei, mă rog, să faci
gospodărirea comunei. Astfel, pînă             Printre cei care au depus mult          diţiile necesare începerii cursurilor                                                                                          dumneata cu ea ?
                                            suflet în aceste frumoase acţiuni, pot     pentru zidari, dulgheri, strungari Şi     mă servească pe cît se poate mai re­
în prezent, s-a reparat drumul din­         fi amintiţi şi Pavel Anghel, Bulz          mecanici.                                                                                                                        — Eu nimic. Dar nevastă-mea,
                                            Sabin, Finişer Petru, Navrady Lu­                                                    pede, deoarece mă grăbeam.                                                           ştiţi, sînt însurat şi...
tre Băiţa şi Vălişoâra pe 0 distanţă        dovic, Munteanu Nicolae, Herman               Ţinînd seama de lipsa de braţe
                                            Ioan, Chereja Costică, Florea Ioan         calificate ce o are întreprinderea,       — Poftiţi la masă, mă invită a-
de cca. 6 km, la care au ajutat mult        şi alţii.                                  muncitorii ce doresc să se califice,
                                                                                       consideră aceasta Cia o neglijenţă con­   cesta.                                                                                 — Nu mal spune ? Eşti chiar în­
ţăranii muncitori LazMr Adam, îuga                                                     damnabilă â conducerilor celor două                                                                                            surat ?
                                                                                       sectoare precum . şi a conducerii în­       Din felul cum îmi vorbi dedusei           după cum îmi spuse. Cum n-aveam
Ioan, Sînziana Victor, Popa Adam,                                                      treprinderii' şi a Comitetului sindical.  că i se căm încurca limba.                  ce face, pînă să aducă ţuica pe care       *— Sînt, tovarăşe, ce, nu se vede ?
                                                                                                                                                                             o comandasem, mă uitai să văd nu            Femeia zîmbi neîncrezător şi stri­
Stanciu Nicolae, Iovan Loghin şi al­                                                                            CRAŞCA IOSIF        — Ei lasă, tovarăşe, insistai eu.        zăresc vreo cunoştinţă. Nu zării pe      gă pe un tovarăş ce stătea de vorbă
                                                                                                                  corespondent   Ce âă mă mai aşez la m asă? 0               nimeni. Zării în schimb pe ospătarul     cu cineva la uşă.
ţii, din satele Ormindea şi Cîinelul                                                                                                                                         la care făcusem comanda, rezemat
de Sus.                                                                                                                          beau colea, lîngă tejghea, la repe­                                                    — Vino încoace că ţi-a venit un
                                                                                                                                 zeală.*3                                                                             client.

                                                                                                                                                                             de tejghea şi „ciocnind" de zor cu         Cel chemat se apropie şi eu, cu a-
                                                                                                                                                                                                                      ceeaşi emoţie, mă adresai din nou :
fln a ju toru l c a d r e lo r d id a c tic e                                                                                    lui de a aplica în practică cunoştin­       un cetăţean.
                                                                                                                                 ţele prim ite;                                După un timp, pierzîndu-mi răb­
     îndrumări metodice pentru organizarea                                                                                                                                                                               — Ştiţi, am auzit că aveţi o „Carte
şi desfăşurarea recapitulării finale a materiei                                                                                     — prin ' folosirea unui nou mate­        darea, mă apropiai de el,                de bucate".
                                                                                                                                 rial didactic (noi scheme, ilustraţii,        — Nu te supăra că te deranjez,
                                                                                                                                 tablouri, etc).                                                                        — Ce fel de carte de bucate tova­
                                                                                                                                                                             dar mi se pare că te-am rugat ceva.      răşe ? Noi n-avem cărţi de bucate.

                                                                                                                                 — prin efectuarea unor referate;            — Exact, îmi răspunse acesta fără          Nu mă descurajai şi insistai ia r:
                                                                                                                                                                                                                        — Dar, adineaori am văzut pe ci­
                                                                                                                                 — prin rezolvarea de noi exerci­ să se tulbure. Şezi colo la masă, cum               neva care cumpărase...

                                                                                                                                 ţii şi de noi probleme, decît acele ţi-am spus.

   î. Scopul recapitulării este de a seze esenţialul din materia parcur­                  b) Pregătirea materialului didac­      folosite în predarea iniţială.              Bine, bine, dar.,, T                       — Ai văzut dumneata carte de bu­
                                                                                       tic este a doua condiţie care garan­         Unii învăţători şi profesori consi­      — Uite ce-i, tovarăşele, noi nu          cate ? Poate viei să zici de hîrtie.
elimina erorile, de a aprofunda, pre­ să, să desprindă legăturile dintre di­           tează reuşita lecţiilor de recapitulare.
                                                                                       Unii profesori şi învăţători nu mai       deră greşit că introducerea elemen­ umblăm cu „protecţii“, Stai jos şi                  —. A da, făcui eu dumirit, de hh>
ciza, completa, consolida, sistemâti- feritele obiecte şi fenomenele studiate,         folosesc materialul didactic la lec­      tului nou înseamnă a comunica cu­ aşteaptă.                                          tie, dar era scris în ea despre bu­
                                                                                       ţiile de recapitulare pe motiv că                                                                                              cate. Aveţi aşa ceva ?
.Ziâ, şi fixa cunoştinţele elevilor în­ să înţeleagă cauzele care au deter             elevii l-au văzut deja la lecţiile cu­    noştinţe cu totul noi.                      — Foarte bine că nu umblaţi cu
                                                                                       rente sau la recapitularea periodică.                                                                                             Vînzătorul se uită o clipă la mine
tr-un sistem închegat.                      minat apariţia, şi dezvoltarea anumi       La lecţiile de recapitulare finală, ma­   3. Metodele folosite în lecţiile de protecţii, dar cu dumnealui cum e ?              cîntărindu*mă din ochi, apoi se ho­
                                                                                       teria are o altă înlănţuire şi deci ma­                                                                                        tărî şi scoase una de sub tejghea.
   Prin recapitulare, elevii trebuie să tor fenomene şi să permită prezen              terialul didactic va fi altfel prezen­    recapitulare.                               îi. spusei eu arătînd înspre cel cu ca­
                                                                                       tat. Se vor folosi noi planşe care sis­
Stabilească legături fireşti între Cu­ tarea diferitelor aspecte în combina            tematizează un material' mai bogat           Succesul muncii de recapitulare de­      re se întreţinea.
                                                                                       (ştiinţe naturale, istorie, limba ro-                                                   — Ei vezi ? Asta-i cusurul clien­
noştinţe şi să descopere noi aspec­ ţii noi. Alegerea problemelor trebuie              mînă) şi se aduce în clasă un ma­         pinde în mare măsură şi de metodele
                                                                                       teria] pe care elevii nu l-au mai vă­     şi de procedeele folosite pentru buna       ţilor. Te întrebă tot felul de lucruri.
te ale problemelor studiate, ceeâce să asigure nu numai legăturile fireşti             zut, cum ar fi desene şi fotografii din   éi desfăşurare. In alegerea acestor         Auzi, dom’le ce vorbă şi asta? Păi         — Uite mai am ceva, dar o pri­
                                                                                       reviste şi lucrări de specialitate, a*    metode profesorii şi învăţătorii tre­       cu dumnealui e altă chestie.
duce, nu la simpla reproducere a între diferitele părţi ale cursului pre­              părute între timp.                        buie sa ţină seama de scopul lec­                                                    meşti numai dacă mal cumperi o car­
                                                                                                                                 ţiei, de conţinutul materiei ce ur­            îmi întoarse spatele, apoi ciocni     te pe lîngă eâ.
lor, ci la precizarea, îmbogăţirea, în­ dat în anul curent, dar şi între aces             c) O altă condiţie a bunei recapp      mează să fie recapitulată, de nivelul       din nou cu cel cu care era... altă
                                                                                       tulări consta în introducerea elemen­     de cunoştinţe al elevilor şi de parti­      chestie.
suşirea mai temeinică şi înţelegerea tea şi materia din anii precedenţi cu             tului nou, care să trezească intere­                                                                                              •“* Cumpăr, tovarăşe, cum să nu
                                                                                       sul elevilor pentru temă, să-i mobi­                                                     — Să trăieşti, nea Ionele.            cumpăr.
mai âdîncă a acestora.. .      . care se află în strînsă legătură şi                   lizeze în muncă şî să le lărgească
                                                                                       orizontul de cunoştinţe. Introducerea                                                                                             Vînzătorul, răsfoind . prin rafturi,
   2. Condiţiile unei bune recapitu­ între acestea şi cunoştinţele însuşite            noului în cadrul lecţiilor de recapitu­                                                                                        îmi numi cîteva cărţi, dar nu mă
lări. Ia alte obiecte de învăţămînt. Acest                                             la re poate fi realizat printr-o serie
                                                                                       de procedee :                                                                                                                  putui hotărî asupra lor, deoarece le
   a) Rezultatele pozitive ale recapi­ lucru duce la îmbogăţirea noţiunilor,                                                     cularităţile lor          de vîrstă şîindivMi­ -am lăsat păgubaş, n-am mai aş­       aveam cumpărate.
                                                                                          —¦ printr-o altă grupare a mate­
tulării, depind în primul rînd de mă­ la perfecţionarea cunoştinţelor elevi­           rialului decît aceea din timpul pre­      duale;                                      teptat după ţuică. Cum cu mine nu
                                                                                       dării curente;
sura în care învăţătorul şi profeso­ lor, la un grad maî înalt de generali­                                                         In dásele I-VII se recomandă ca          era „alta chestie", puteam să aştept
                                                                                          — prin întrebări mai complexe          învăţătorii şi profesorii să prelu­
rul se preocupă de buna organizare zare şi trăinicie a lor, Ia înţelegerea             sau schimbate ca formulare, prin                                                      mult şî bine. Am plecat rămînînd to­     Vînzătorul începu să-mi reproşeze
                                                                                       întrebări care necesită diferite com­     creze tema de recapitulare cu ajuto­
şi desfăşurare a acestui proces, adi­ mai profundă şi mai vasta a legătu­              paraţii, analize, explicaţii, demon­      rul ^elevilor, după un plan fixat pe        tuşi curios să văd ce „chestie" o să     —¦Ei. zici şi dumneata că le ai, ca
                                                                                       strare, .caracterizare, argumentare,
că de planificarea materiei de reca­ rilor cauzale şi a legilor de dezvol­             apreciere a fâp'telori sintetizare şi                                                 iasă de aici.  ,’                        să te scapi de mine.                         •

pitulat.                                    tare a fenomenelor.                        Sistematizarea lor, precum şi între­                                                                                             * 7 Gata 1 Asta o al, n-o ai, o cum­
                                                                                                                                                                                                                      peri I spuse el întinzîndu-mi o carte.
   La organizarea justă a recapitu­ In legătură cu ordinea în care tre­                bări care verifică priceperea elevu-      tablă, după care, în prima parte a
                                                                                                                                                                                                                         Se apucă să-mi fac.ă .bonul. .Insă
lării trebuie să se tină seama de ur­ buie să se facă recapitularea, e ne­                                                       orei următoare să verifice modul            „Noi nu obligăm
                                                                                                                                 cum elevii şi-au însuşit materialul                                                  In timp ce lucra la el, tot întrebîn-
mătoarele cerinţe:                          cesar să se stabilească cu mai multă                                                                                                                                      du-mă despre una, despre alta, de*
                                                                                                                                                                                                                      duse cum că aş lucra la ziar. Cît ai
   —¦ precizarea temelor, care într-o atenţie diferitele legături între păr­                                                     astfel Sistematizat, iar în cea de a        pe nimeni!“                              bate din palme se schimbă. Deveni
                                                                                                                                 doua parte -a orei, să prelucreze cu                                                 politicos şi exagerat de binevoitor,
formă nouă, atractivă şi interesantă, ţile cursului care pot servi câ pîrghie                                                                                                                                         îmi luă înapoi cea de-a doua carte
                                                                                                                                                                                                                      şî *ncepu a mă lăm uri:
recapitulează materia î                     pentru gruparea materiei într-o for­                                                 ajutorul elevilor, în amănunt, după            Treceam pe lîngă două femei. Zi­
                                                                                                                                 plan, o nouă temă.                          cea una din ele către cealaltă.
   — stabilirea ordine!, a succesiu­ mă nouă. Numai după rezolvarea a-
                                                                                                                                    In clasele VIII-X accentul să cadă              Ştii că au sosit cîteva exem­
nii şi a înlănţuirii problemelor pen­ cestor cerinţe, materia ce urmează să                                                      pe pregătirea independentă a temei          plare la „Librăria Noastră“ din
                                                                                                                                 de recapitulat pe baza planului fixat       „Cartea de bucate“ de Sanda-Marin?
tru a asigura o mai temeinică şi o fie recapitulată poate fi împărţită pe                                                        de către profesor. La aceste clase, în      Eu am luat una, ştii, ma.cunosc cei
                                                                                                                                 prima oră li se prezintă elevilor te­
mai adîncă înţelegere a materiei unităţi, pe lecţii.                                                                             ma şi planul de studiu al ei, Iar în        de la librărie. Dute de-ţi încearcă şi     —* Nu, tovarăşe, dacă o aveţi, nu-i
                                                                                                                                 ora următoare se verifică în amănunt        tu norocul, dar să nu spui că eu te-am
predate ; ' - '                             C. D. Uşinschi, a arătat în legă­                                                                                                trimis.                                  nevoie s-o cumpăraţi. Noi oferim cli­
                                                                                                                                                                                                                      enţilor marfa, dar nu obligăm pe ni*
   — stabilirea metodelor ce trebuie tură cu aceasta că : „Nu e nici un                                                                                                                                               meni să ne-o cumpc.e...

folosite pentru recapitulare.               cîştig să repetăm • cele învăţate în

   Alcătuind planul de recapitulate aceeaşi ordine în care ele au fost în­                                                                                                                                              Despre acest lucru m*am convins
                                                                                                                                                                                                                      pe deplin ! spusei eu. Nu ştiu însă
învăţătorii şi profesorii trebuie -să-şi văţate, ci, dimpotrivă, este cu mult                                                    tema după planul dat, pimîndu-se ac­ Vestea mă umplu -şi pe mine de
                                                                                                                                 cent pe concluziile ce trebuie reţî- bucurie şi speranţă. De mult..mă tot            dacă şi dumneata eşti tot atît de con­
reprezinte clar care sînt acele pro­ maî folositor să repetăm în aşa fel                                                                                                                                              vins 1

bleme din întregul curs care vor încît să se introducă cele învăţate în                                                                                                      batea la cap nevasta să-i cumpăr

crea posibilitatea ca elevii să sezi- combinaţii noi".                                                                                   (Continuare în pag. 4-a)            una.                                                           V. AFLOAREI
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15