Page 11 - 1956-05

Nr. 584 DRUMUL SOCIALISMULUI -PagLÍ_

Cum am devenit corespondent Ne scriu corespondenţii Să învăţăm din experienţa fruntaşilor
i
Comitetul executiv al sfatu­
voluntar lui popular Ludoş, raionul Se­ Cum se munceşte in staţia Coşlari, pentru realizarea planului de transport

Pe Markovici Zoltan l-am întîlnit luşi ce vroiam să spun. Apoi, într-un beş, ajutat de deputaţi, a mo- \

lntr-un spital din Cluj. Din prima zi timp, mă ocupam exclusiv de dezvă­ bilizat ţăranii muncitori la cu­

mi-am dat seama că era un om care luirea aspectelor negative ce se iveau răţitul şanţurilor de pe margi­ In anumite zile, oamenii desfac cu grijă husa flamurei de mătase şi prind pe frontispiciul staţiei, steagul cîştlgat
nea dramului, pe o lungime de cu trudă. E al lor; al frînarilor şi revizorilor de ace, al manevranţilor şi acarilor, al întregului colectiv. E simbolul stră­
se deosebea mult de noi, ceilalţi. Deşi în focul luptei pentru construirea vie­ 5 km. De asemenea, au fost să­
era bolnav, învăţa şi scria de parcă ţii noastre noi, fără a căuta desco­ pate şanţuri pentru scurgerea.) duinţelor rodnice ale ceferiştilor fruntaşi pe ţară.
apei de pe o suprafaţă de 40 ‘
în. ziua următoare ar fi trebuit să se perirea şi popularizarea noului, a ex- hectare teren arabil şi fineţe, oa­
prezinte la un examen, care ar fi ho- perinţei înaintate. Cu timpul, citind re s-au dat în folosinţă.
tărît.soarta existenţei sale. Scria to­ şi studiind din ce în ce'mai mult, am Colaborare eu toafe pentru triere — unul mai ridicat oa­ rii între compartimentele direct şi
Pentru a uşura ieşirea la cîmp
varăşilor ramaşi în fabrică; ziare­ început să înţeleg mai bine misiunea cu atelajele, s-a început cons­ compartimentele re să fie folosit iarna cînd vagoa­ indirect productive, şi că in această
corespondentului voluntar, care tre­ truirea a 17 podeţe de trecere ] nele rulează greu şi altul la nivel co­ staţie, disciplina se fiace simţită la
lor „Făclia“, „Igoszâg“ şi altora. peste şanţuri, precum şi a unui
Despărţindu-mă la Cluj de tova­ buie să fie un luptător conştient pen­ pod mare. Fruntaşi în aceste j Despr.e faptul că în staţia Coşlari respunzător pentru vară. întreţine­ f'ecare pas. Vreau să precizez' însă
răşul Markovici, i-am promis că voi tru înfăptuirea politicii partidului. acţiuni sînt ţănanii muncitori se munceşte ordonat şi cu simţ rea e deci cea oare asigură la timp că cea care a netezit drumul cola­
deveni corespondent de presă. Şi Dar, — pentru că în munca lor, co­ Radu Ioan, Frum Ilie, Drago- \ înălţările planului şi tot ea face cobo- borării şi al disciplinei, al înţelegerii!
m-am ţinut de cuvînt. Din 1953 pînă respondenţii voluntari, au menirea de răspundere, necunoscătorii .adevă­ rîrile la cotele indioate. Picherul şi realizării sarcinilor, a fost munoa
în prezent, am scris regulat atît zia­ nu numai de a descoperi şi promova mir Nicoke şi alţii. Laszlo Aurel, şeful districtului, întoc­ politică.
relor „Steaua roşie“-Alba-Iulia şi cu îndrăzneală noul, ci şi de a de­ DELOREANU I. rului au elaborat mai multe teorii. meşte din timp graficul de lucrări şi
„Drumul socialismului“-Deva cît şi masca şi biciui, cu tot atîta îndrăz­ Cea dirrtîi glăsuia că hărnicia colecti­ Organizaţia de partid din staţia
* vului s-ar datora, chipurile,, interesu­
lui excesiv ce-1 manifestă regionala controlează continuu desfăşurarea lor. Coşlari, nu-şi reduce preocupările
„Sctnteii". Fie că s-au publicat, fie neală, ce e vechi şi înapoiat — ade­ Pentru a veni în ajutorul e- faţă de preocupările oamenilor sta­ E explicabil că procedînd astfel, ava­ la întocmirea proceselor verbale de
că nu s-au publicat, scrisorile mele seori în munca noastră intervin şi levilor mai slab pregătiţi, pio­ ţiei. O a doua atribuia stabilitatea riile determinate de neîntreţinerea li şedinţe sau Ia colectarea cotizaţiilor.
au fost, în cea mai mare parte, ur­ greutăţi ce trebuie înfruntate cu fer­ nierii din clasa IV-a B a şco­
mate de măsuri ce au contribuit la li­ mitate de pe poziţii partinice, ştiind lii elementare din Brad, au luat colectivului staţiei, amănuntului că niilor sînt evitate, iar stînjenirea ma­ Ea munceşte concret, permanent şi
că critica corespondenţilor voluntari iniţiativa ca fiecare pionier să toţi angajaţii acesteia locuiesc în îm­ nevrelor de către district, nu e cu rodnic. Fiecărui membru de partid din
chidarea unor lipsuri, sau la popu­ se ocupe de cîte un elev mai putinţă.
larizarea unor succese ale noastre. face .parte integrantă din critica ma­ slab la învăţătură, în aşa fel ca prejurimile triajului şi deci pot fi Cînd e vorba de colaborare, . sînt oadrul organizaţiei, i s-au repartizat
De exemplu, în urma articolului „O selor, că critica e făcută cu scopul nici unul dintre aceştia să nu mobilizaţi uşor. Cei drept, practica sarcini de răspundere privind acti­
de a ajuta pe acei tovarăşi ce gre­ rămînă corigent. Astfel, pionie­ n-a confirmat valabilitatea unor a- prezente încă două compartimente: vitatea în triaj. La planul înclinat,
întovărăşire uitată“ publicat în şesc în muncă să-şi lichideze lipsu­ rii Farcaş Felicia, Popa Ilaria şi semenea presupuneri neîntemeiate, ci S.E.B.-ul — semnalizare, centraliza­ bunăoară, comuniştii Goda Iacob, Jol-
„Drumul socialismului", pe baza unei alţii, ajutînd. cu multă, răbdare a dovedit că rodnicia muncii coşlăreni- re, blooare — şi telecomunicaţiile. doş Ioan şi Miarcu Vasile, răspund .
sezisări ce-am trimis-o redacţiei, în­ rile.. pe colegii lor mai slabi, au reu­
tovărăşirea noastră s-a dezvoltat şi In multe cazuri, critica nu convine şit să-i facă să se-îndrepte.mult. lor, se datoreşte în bună parte cola­ Disciplină în muncă de aplicarea şi extinderea metodei
s-a întărit în cîteva luni, mai mult borării neîntreruptă între toate com­ Kraznov-Cozohari — compunere prifi
d'ecîf s-a dezvoltat nînă atunci în trei nici chiar acelora care în principiu DEAC 'SANDA
ani. In articolul „Faţă în faţă“, am sînt pentru critică şi autocritică, ca pionieră clasa, IV-B. Brad , Npartimentele direct şi indirect produc­ e-a vorbit despre acest capitol, descompunere peste cocoaşă. Metoda
tovarăşul Mîrza, şeful staţiei Kataev de compunerea trenurilor prin
scris atît despre succesele întovărăşi­ să nu mai vorbim de elementele bi­ * ’ '” " ' tive. Cităm fapte.
rii noastre, cît şi despre avantajele rocratice, care se tem de critică ma­ In general, la Coşlari staţionează şi' inginerul Ivănescu. In sprijinul îmbrînciri repetate şi cu grupe mici
Ce le-iam avut eu ca întovărăşit. Luna mai, fiind luna cons­ zilnic între 300 şi 400 vagoane încăr- afirmaţiei, interlocutorii noştri au che­ de vagoane, este aplicată de către
selor, ca de foc. Greutăţile pe care trucţiilor şi amenajării bazelor oate destinate Combinatului siderur­ mat — se înţelege — fapte. Oameni echipele tovarăşilor Hulea Marian,
Nu pot enumera aci toate proble­ asemenea oameni încearcă să le facă sportive, iubitorii de sport din gic din Hunedoara, pe oare acesta nu şi preocupări. Ordine şi execuţii. Zile Voioa Partenie şi Marcu Grigore.
mele rezolvate în urma sezisărilor uneori corespondentului voluntar, nu Zlatna, mobilizaţi de către co- < le poate primi deoarece nu are .asigu­ şi ore.
mele, sau a articolelor publicate. mitetele de întreprindere şi co­ In faţa biroului organizaţiei de ba­
ne pot speria însă. Preţuirea, dragos­ rate fronturi de descărcare corespun­ La Coşlari' mai mult decît în ză, membrii de partid prezintă cu re­
Dâcă în prezent, multe din cores­ tea cu care sîntem înconjuraţi, con­ zătoare. Garînd permanent un aseme­ oricare altă staţie, se tinde, spre res­ gularitate scurte rapoarte informa­
nea număr de vagoane, staţia Coş- pectarea întocmai a ordinului 20, re­ tive privind modul şi măsura în care
pondenţele ce le trimit sînt aprecia­ ştiinţa minunatei misiuni ce-o avem Lari întîmpină greutăţi în privinţa glementator al modului de lucru şi a şi-au îndeplinit sarcinile încredinţate,
te de redacţia ziarului „Drumul so­ de îndeplinit, mă îndeamnă la îmbu­
nătăţirea continuă a muncii mele, la

cialismului“, nu pot să spun că am ridicarea nivelului ideologic şi cul­ compunerii şi descompunerii trenuri­ raporturilor ierarhice în cadrul colec­ greutăţile întîmpinate şi propunerile
lor, afectării liniilor, efectuării opera­ tivului staţiei. Abaterile de la pres­ pentru înlăturarea lipsurilor încă exis­
scris.de la început la fel de bine. în­ tural, la ascuţirea vigilenţei faţă de lectivele sportive, au executat ţiilor iooale de transbordare, reduce­ cripţiile acestuia, nerespect-area dispo- tente. Procedeul enunţat face ca

ceputul a fost desttll de greu. Dese­ tot ceea ce încearcă să se pună de-a prin muncă voluntară la stadio­

ori greşeam poleind realitatea şi, curmezişul drumului nostru spre o nul sportiv, săparea a 70 gropi, i rii presărilor şi respectării diagramei ziţiunilor date în scopul reglementării membrii de partid să simtă răspun­
mai ales, scriind fără a da date, nu­ viaţă mai bună. de circulaţie. Capacitatea de lucru a circulaţiei şi a siguranţei acesteia, derea sarcinilor trasate de birou şi
confecţionarea şi fixarea celor \ staţiei, scade — drept consecinţă a se pedepsesc. Pentru evidenta încăl­ să se preocupe de traducerea lor în
me, fapte concrete. De multe ori, a- 70 de stîlpi, precum şi întinde­

mestecam mai multe probleme la un AURELIU DOMŞA rea a 200 tn. liniari plasă de | cauzelor arătate, — cu aproximativ cării ordinei şi a disciplinei, a fost fapt. Trebuie spus că biroul organi­

Ioc, întrucîf cu greii ai fi putut des­ Peţeloa sîrmă. 45—50 la sută. înfiinţat „Registrul nr. 1". Pe pagi­ zaţiei de bază, controlează nu numai

In această acţiune, sau evi- 1 Şi totuşi, colectivul staţiei îşi înde­ nile acestuia, în dreptul abaterilor să- munca membrilor de partid ci şi

SFATUL MEDICULUI denţiiat utemiştii de la Şcoala | plineşte cu regularitate sarcinile pri­ vîrşite, sînt consemnate sancţiunile cea a organizaţiilor sindicale şi de

Să ne vaccinăm împotriva febrei tifoide! profesională din Zlatna. vind planul de transport. Răspunsul hotărîte de colectivul staţiei. tineret, sau a conducerii staţiei, de
la întrebarea „Cum ?” ni-t furnizea­ La !5 aprilie de pildă, impiegatul la oare primeşte în mod periodic ra­
FILIMON VICTOR ză tot faptele. .
Depoul Teiuş, sprijină staţia prin
Cei ce au suferit odată de febră ti­ Prin trei injecţii ,subcutane (sub * de mişoare Nikitenco Constantin a poarte de activitate.
foidă (tifos abdomenal, lingoare) nu reducerea procesului tehnologic de făcut situaţia frînării trenului 3538
se mai îmbolnăvesc a doua oară sau piele), repetate la un' interval de 7-IU Pentrii o mai bună aprovizio- \ revizie şi alimentarea locomotivelor, Biroul organizaţiei de bază contro­
se îmbolnăvesc mai rar. Prin boală nare a oamenilor muncii din co -' după arătare, fără a se obţine de ta lează conducerea staţiei asupra fe­
zile. Numai după toate trei injecţiile mima Şoirnuş, raijmul Ilia, filia­ aslg.irînd remorearea garniturilor la revizia de vagoane, nota frînelor de­ lului cum aceasta analizează munca
ei au dobîndit .imunitate sau rezis­ se poate dobîndi rezistenţa faţă de fe­ timpul stabilit de grafic. Pentru ma­ fiecărei ture şi se interesează de
tentă faţă de boală. bra tifoidă. Această rezistenţă se in­ la cooperativei a rost trecută dej nevrele din triaj, depoul a repartizat fecte. Pentru neglijenţa dovedită, el măsura în care comuniştii şi-au adus
staţiei 4 locomotive la a căror condu­ a fost pedepsit cu mustrare scrisă şi contribuţia la desfăşurarea operaţiuni­
In ce' constă această rezistenţă ? stalează la circa 2—3 săptămîni de l-a centrul Filimort Sîrbu, la cen- < cere, meoanicii Bîrză loan, Rusu Du­ reducerea premiului cuvenit cu 30 la lor din triaj.
Ştim că dacă'microbii febrei tifo­ trul Bjfuiene. Lipsa de interes j mitru şi Booa loan, dovedesc multă sută. Altădată a fost găsit dormind în
ide pătrund în organismul omului ei la ultima injecţie. â conducerii cooperativei de cen- < pricepere. Personalul locomotivelor de gheretă, frîn-aru! de semnal al trenu­ Munca cu activul fără de partid, e
După o perioadă de timp rezisten­ tru Buruiene, creiază o serie de i lui 2534, tovarăşul Filcher Carol. El de asemenea înscrisă ca o prevedere
provoacă îmbolnăvirea lui. Organis­ greutăţi filialei din Şoirnuş. De j manevră se străduieşte şi a reuşit să a fost de asemenea pedepsit cu redu­ de seamă în planul organizaţiei. Co­
mul, pentru a Se apăra de aceşti' mi­ ţa căpătată prin vaccinare se stinge exemplu; făina de mălai pe ti- reducă mult procesul tehnologic de muniştii se ocupă îndeaproape de e-
şi prin urmare ea trebue redeşteptată compunerea şi descompunerea trenu­ cerea premiului şi cu mustrare scrisă. ducarea muncitorilor nemembri de
prin aşa numita revacCinare. Prima cheteie din luna aprilie a c., nu \ rilor, fără ca să cauzeze deteriorarea Dar, reducerea numărului de aba­ partid, de creşterea lor profesională.
Aşa fac tovarăşii Raica Aurel, Ma­
crobi, fabrică nişte substanţe numite revaccinare se face în anul imediat a fost distribuită nici pînă în i garniturilor sau deraieri. teri şi manifestări de indisciplină, nu rina Nicoiae şi mulţi alţii.
La repararea fără detaşare a vagoa­ se realizează numai pe oalea sancţiu­
anticorpi care luptă contra microbi­ următor plin două injecţii, iar a prezent. nilor. Şeful staţiei şi ceilalţi tovarăşi Desfăşurînd o asemenea activitate,
nelor din trenurile de tranzit, inter­ din colectivul de conducere, stau ade­ organizaţia de partid a reuşit să mo­
lor, omorîndu-i şi duc 1a-vindecarea doua revaccinare se face în al doilea vine operativ, revizia. Ea efectuează bilizeze la înfăptuirea sarcinilor poli-
organismului. reparaţiile în garnituri formate, redu- seori de vorbă cu oamenii, ie explică tico-economice revenite staţiei, întreg
an dela Vaccinare, printr-o singură De. aserrteni, în Şoitiiuş, există cînd .media de staţionare şi rulajul stăruitor şi cu convingere că indis­ personalul existent, şi să se bucure în
(..şi uu. bufet care primeşte salam ciplina — oricît de neînsemnată ar fi faţa acestuia de stimă şi încredere.
Dacă- r—din contră organismul injecţie,. După .aceşti trei ani (un. an vagoanelor, sau micşorînd timpul Urmarea firească a ungi,asemenea în­
con­ destinat reviziei tehnice a trenurilor manifestarea ei, —j periplitează' .si­ crederi, e dorinţa manifestată de tot
nu e în. stare să-şi-producă anticorpii vaccinare şi doi. ani revaccinare), se. ce se compun întîrzîat datorită sosi-' guranţa circulaţiei, dăunează econo­ mai mulţi muncitori de a fi primiţi
sum, dar acestea fă,ră -pline. Con­ rii în ultimul moment a garniturilor miei naţionale. Şi acest procedeu fo­ în rîndurile partidului. Numai în ulti­
necesari (organism denutrit, prea o- face o pauză de doi ani. După acea- sumatorii pun întrebarea ; de , de sudură; La trenurile ce intră în losit în mutica cu oamenii; s-a dove­ mele trei luni, numărul candidaţilor
unde să-şi facă. rost de pîine ? dit eficace. Consecinţa utilizării lui, de partid primiţi în organizaţie, a
bosiţ, areactiv, etc) sau dacă ajutorul 'stă pauză revaccinările împotriva fe­ Ce-i în oauză, e bine să dea răs­ triaj după ora stabilită de grafic, nu­ a fost reducerea defecţiunilor din ac­ crescut cu încă 6 tovarăşi.
punsul cerut, adică să se inte­ mărul echipelor de revizie sporeşte, tivitatea personalului şi preîntimpina-
.medicului şi medicamentos este insu­ brei tifoide sînt reîncepute din nou cu reseze de aprovizionarea bu­ i.ar verificarea instalaţiilor începe de rea cazurilor de indisciplină. In tri­
fetului şi cu pîine. mestrul I a! anului curent, lipsurile
ficient sau aplicat prea tîrziu-, orga­ două doze şi cu o doză. la ambele capete ale garniturii. Pro- de la serviciu au fost în aşa măsură
M. GHEORCHIU
nismul nu rezistă,.bolii’ sau compli­ Pentru a înlătura neplăcerile ce se
caţiilor şi omul poate muri. ?
pot ivi, vaccinarea se face în muşchii

In cazul — tot . mai .des prin pro­ şi în .ţesutul- subcutant al spatelui; ea

gresele medicinii —. al vindecării, or­ dă reacţii mai mici decît vaccinarea

ganismul continuă . să producă an­ . făcută în bnaţ.

ticorpi. Aceştia distrug microbii fe­ Consumarea de băuturi alcoolice în

brei tifoide orj de cîte ori pătrund timpul vaccinărilor este. strict inter­ In magazinele alimentare din

în organismul omului, deci, acel om zisă. Aceasta împiedică organismul Orăştie, de mult timp nu se gă­

este imun — rezistent — faţă. de să dobîndească imunitate. seşte apă minerală „Hebe", re­ . cedeul permite scurtarea duratei de reduse, îneît procentul de utilizare -a ?
Campania de vaccinări antitifopa-
febr-a tifoidă. ratifice (T.A.B.) a început. Să ne pre­ comandată de către medici, ce- \ revizie şi recuperarea timpului pier­ fondului de timp productiv, a atins In staţia unde oamenii închină ţă­
zentăm cu încredere la vaccinări şi lor suferinzi de stomac, pentru dut de tren pe traseu. Deci; trenul 99.59 Ia sută.
Există mijlocul de a dobîndi a- să ne vaccinăm ori de cîte ori orga­ a face cufă. pleacă din staţie fără, sau cu foarte rii rodul . hărniciei lor, flamura de
ceeaşi. rezistenţă împotriva febrei ti­ mică întîrziere. Muncă politică concretă
foide, ca^ şi cînd am fi trecut prin nele sanitare o cer! O.C.L. Alimentara, trebuie să şi permanentă mătase strălucitoare, vesteşte izbîn-
boală, fără a înfrunta însă. suferin­ Să fim conştienţi că vaccinîndu-ne ia măsuri pentru aprovizionarea Merită spus că în privinţa conlu­
ţele şi riscurile acestei grave boli. magazinelor cu acest sortiment, A rătam în textele celorlalte sub- da ceferiştilor ce-au cîştigat în în­
Acest mijloc este vaccinarea. contra febrei tifoide, înlăturăm peri­ 1fiind cerut de către consumatorii crării, nici districtul de întreţinere nu
colul unor suferinţe îndelungate şi suferinzi. dă bir cu fugiţii. Cu tot volumul ma­ * * titluri, că rodnicia muncii cefe­ trecere cinstităv steagul de staţie frun­
Vaccinarea este cel mai bun mij­ nu vom mai cauza contaminarea ce­ riştilor.de la C r,'aţi, ,e. determinată
loc pentru prevenirea febrei tifoide. lor din jur. M. ANDRONIC re al compunerilor şi descompune­ în bună parte de existenţa colaboră­ taşă pe ţară în ramura mişcare-a Mi­
rilor, triajul staţiei nu e prevăzut
Cum se face vaccinarea ? Dr. ROMAN V. VASILE nici acum cu două planuri înclinate nisterului Căilor Ferate şi al Comi­

tetului Central al Sindioatelor CER

şi PTTR. >

L. ZEfCONI

O n©uă metodă de exploatare a fagului neapt pentru sortimente superioare. O tor operaţii; utilizarea formaţiilor a- caj, 67,200 m.c. cherestea, 312 traverse,
altă brigadă, dotată du 4 tractoare K.D. vansate de muncă, cum sînt brigăzile 82 m.c. lemn pentru distilare şi 21 m.c.
35 ou remorci, a apropiat buştenii la ram­ complexe şi metoda forestierilor sovie lemn pentru mangal. Productivitatea
pa c.f.f. pe o distanţă medie de 2,5 km. tidi de la Kirişi, folosirea mecanismelor muncii a orescut aici simţitor. In bri­
şi utilajelor cu înalţi indici, de produc­ gada complexă condusă de Constantin
In cursul !primului plan cincinal, în de ing. N. SULEA diar şi transformată acolo în diferite Depoziul intermediar la parchetul Bobu tivitate, permit ridicarea neîntreruptă a Râduţoiu, de exemplu, productivitatea
sectorul de exploatare a lemnului s-a Director general în Ministerul produse folositoare, ca traverse, doage, are ca utilaje în dotaţle:' un gater, un productivităţii muncii şi obţinerea unor muncii pe fiecare muncitor a crescut în
înregistrat un progres important trecân- lemn de consbrucţii etc., în parchet ră- ciroular şi un grup electrogen ; lipsa fie- economii importante. Totodată se îm ­ luna ianuarie cu 0,408 m.c. pe zi. In a-
du-se de la metodele şi mijloacele de Silviculturii mînînd să se fasoneze oa lemn de foc răstraielor mecanice în perioada expe­ bunătăţesc condiţiile de viaţă ale mun­ celaşi timp s-au micşorat simţitor, chel­
muncă grele, învechite, bazate aproape numai lemnul rotund, ou un diametru de rimentării a făcut ca secţionarea, opera­ citorilor forestieri datorită concentrării tuielile de producţie, astfel că preţul de
exclusiv pe munca fizică, folosite în re­ Pentru realizarea acestor sarcini, un co­ maximum 10*-12 cm la bază şl orădile de ţie oe trebuie să fie executată du mijloa­ volumului mare de lucrări în depozitele cost al unui metru cub de lemn de lucru
gimul capitalist, la metode şi mijloace lectiv de ingineri şi tehnicieni din ca ­ coronament, care după vechea metodă ce mecanizate, să se efectueze manual. intermediare, unde pot fi construite clă­ a scăzut Cu 10 la sută faţă de preţul de
noi, modeme, care uşurează efortul fi­ drul Ministerului Silviculturii, împreună rămâneau nevalorificate. diri social-oulturale cu caracter perma­ cost din parchetele în care exploatarea
zic şi asigură o creştere neîntreruptă a cu muncitorii şi tehnicienii de la I.F.E.T.- Muncind astfel cu mijloacele existente nent fagului se face după metode obişnuite.
productivităţii muncii. Aceasta creează urile Mîneciu-Ungureni, regiunea Ploeşti, Experimentări le din ultimele luni au
baza pentru o mai bună valorificate a şi Brezoi, regiunea Piteşti, au iniţiat o dovedit superioritatea1noii metode, faţă s-au obţinut dintr-o cantitate de 1.321 Aplicarea noii metode de luoru implică Convinşi de superioritatea şi avanta­
lemnului din pădurile ţării noastre. nouă metodă de exploatare a fagului. A- de cele utilizate pînă acum. Astfel. în în acelaş timp o serie de construcţii noi jele noii metode de exploatare a fa­
ceastă metodă, care se bazează pe orga­ parchetele Bobu din cadrul I.F.E.T. Mî- m.c. masă lemnoasă exploatată. în depozitele intermediare, tía rampi de gului şi muncitorii din parchetele Iaros-
Directivele celui de-al II-lea Congres nizarea muncii într-un chip nou, constă necLu-Ungureni şî Mânâileasa din sortare, staţii de debitare, drumuri de lavele şi muntele Omul din oadrul ace­
al P.M.R. pun, printre altele, în faţa în scoaterea lemnului de fag din par­ Î.F.E.T.-uil B-rezoî, dintr-o masă lemnoasă lemn de lucru 863,5 mc. 71,2% pădure judicios construite, cît şi majo­ luiaşi I.F.E.T. au introdus de la 1 fe­
sectorului forestier, pentru cel de-al doi­ chete în trunchiuri cît 'e poate de lungi de 1-486 m.c. exploataţi în timpul expe­ rarea parcului de vite şi, în special, a bruarie metoda de exploatare a fagului
lea clndinah sarcina de a folosi mai ra­ si în catarge, care sînt transportate la rimentării, S-au obţinut 1.069 mc. lemn buşteni de rulaj 43,6 mc. 3,5% mijloacelor mecanice pentru lucrările de în trunchiuri şi catarge. In cursul aces­
ţional masa lemnoasă, de a reduce pier­ depozitele intermediare, situate la 1-2 km. de luoru şi 417 m.c. lemn de foc, ceea scos — apropiat şi de m anipulai în de­ tui an, muncitorii forestieri de la I.F.ET.
derile de exploatare, transport şi prelu­ de exploatare, unde se face apoi sorta­ ce înseamnă că peste 70 la Sută din în­ buşteni gater şi pozite. Instalaţiile scos — apropiat, dru­ Brezoi vor exploata după noua metodă
crare şi de a mări procentul de lemn rea şi secţionarea lemnului. treaga cantitate © materialului lemnos a murile. liniile cff trebuie construite cu 55.500 m.c. masă lemnoasă din care vor
de ludru destinat industrializării şi şan­ fost destinat lucrării şl transformării în­ traverse 427,3 m.c. 35,0% caracteristice tehnice corespunzătoare con­ obţine un surplus de lemn de luoru pen­
tierelor de construcţii'. O sarcină impor­ Esenţial la această metodă este faptul tr-un produs tatii. Un asemenea procent 20,5% diţiilor de teren. Pentru sporirea capa­ tru care după vechea metodă ar fi fost
tantă este folosirea' pe scară mai largă ca că cea mai mare parte din cantitatea de n-a mai fost realizat pînă acum tn nici lemn pentru cons­ cităţii de încărcare a vehiculelor de sCos necesară exploatarea a încă 200 ha de
lemn de luoru a fagului. lemn doborît în exploatările de pădure o exploatare de fag. Cum s-a putut ob­ — apropiat este necesar să se folosească pădure. In acelaşi timp ei vor realiza, Iu--
este transportată la un depozit interme­ ţine acest succes ? La parchetul Bobu de trucţii şi diverse uti­ instalaţii şi dispozitive anexe perfecţio­ crind în acest fel, o economie de 38.500
la I.F.E.T. Mîneciu-Ungureni, de pildă, nate, cat remoro!, sanciuri, doctrinare etc. zile-muncă.
situat la o altitudine de 700 m, ou teren lizări 250,0 m.c. Mijloacele hipo nu sînt excluse la apli­
accidentat, lucrul s-a organizat după prin­ carea acestei metode .dar folosirea lor Muncitorii forestferi. din Cadrul I.F.E.T.-
cipiu] brigăzilor complexe. In parchet o lemn pentru dis­ 147,6 mo. 12,0% nu dă posibilitatea să se scoată lemnul urilor Intorsuira Buzăului, Oraşul Stalin,
brigadă formată din 16 muncitori a e- tilare şi mangali - 352,5 muc. 28,80% gros de lungimi mari. Rădăuţi, Curtea do Argeş, Sebiş-Moneasa,
fectuat operaţiunile de doborît, curăţit Năsăud etc. s-au convins şl ei de Mon­
de noduri şi crăci, secţionat în trunchiu­ zare Munci' U forestieri din parchetul Mă tajele folosirii metodei de exploatare a
ri şi fasonat steri din crăci cu diame­ lemn de foc năileasa din cadrul T.F.F.T.-ului Brezoi, fagului în trunchiuri şi catarge. Sporind
trul de la 3-10 om. O altă brigadă cu regiunea Piteşti, care aplică noua me­ productivitatea muncii şi micşorînd pre­
12 atelaje a executat transportul ma­ Din aceiaşi cantitate de material lem­ todă de exploatare a fagului, scooterea
terialelor din parchet la depozitul inter­ lui din parchete în trunchiuri şi catarge, ţul de cost pe m.c. de hm n de lucru, ei
nos, prin exploatarea după procesul teh­ înregistrează acrim rezultate nemaiîntâl­
mediar, pe o distanţă medie de 1 km. Lu­ nite de ei în treCut A«ftfoT, muncitorii din obţin câştiguri cu 30-40 l.-> - mai mari.
crările principale s-au desfăşurat în de­ nologic vechi se obţineau: acest parchet au exploatat după nona
pozitul intermediar, situat între parchet metodă 1.213 m.c. masa lemnoasă, din Dat fiind evantaiele pe Care le pre­
şi rampa de c.f.f. şi dotat ou mijloace lemn de lucru 366,300 m.c. 30,0% care au obţinut 804 m.c. lemn de lucru,
mecanice. Aci o brigadă compusă din 10 zintă noua metodă de lucru este nece­
muncitori a realizat, sub supravegherea buşteni derulaj 18,00 mc. 1,5% deci cu 66 la sută mai mult decît ar" fi
sar ca ea să fie introdusă în cît mai
linul maistru de sortare, operaţiile de buşteni gater şi obţinut prin metoda obişnuită. Din can­
multe parchete din întreprinderile fores­
sortare şi secţionare a trunchi urilor în traverse 253,000 m.c. 20,7% titatea de lemn de lucru obţinută în
tiere de exploatare şi transport ale Mi­
sortimente şi a fasonat lemnul de foc lemn pentru cons­ plus s-ar putea produce 1.350 m.p. pla­ nisterului Silviculturii. Sarcina acestor

trucţii şi diverse întreprinderi este de a crea condiţii pen­

utilizări 50,000 mc. 4,8% tru aplicarea noii metode pe soară largă.

lemn pentru dis­

tilare şî mangali-

zare 18,000 mx*. 1,5%

lemn pentru doage 18,000 m.c. 1,5%

lemn de foc des­

picat şi din orăci 854,700 mC. 70,0%

E limpede deci că procesul tehnologic
de recoltare şi scoatere a materialului
lemnos în trunchiuri şi Catarge, pe lingă
faptul că duce la o utilizare mai econo­
mică a masei lemnoase — procentul de
lemn -de lucru mărindu-se de la 30 la 71
la sută — scurtează timpul afectat aces-

s