Page 12 - 1956-05

F?ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - Nr. 584

Declaraţia lui A. A. Gromîko Delegaţii romîne

gu privire la rezultatele lucrărilor sesiunii de la Londrp peste hotare

a subcomitetului Comisiei O. N. U. pentru dezarmare PARIS. Corespondentul special
Agerpres transmite :
LONDRA (Agerpres). — TASS ţionată a armei atomice, şi poziţia tul de vedere că controlul internaţio­ CAMPIONATUL REGIONAL Locomotiva Simeria — Metalul Oţelul
transmite declaraţia făcută de A.A. statelor occidentale. nal trebuie subordonat măsurilor In dimineaţa zilei de 7 mai mini­ roşu 3—4.
Gromîko, şeful delegaţiei sovietice din concrete de dezarmare. Rupt de aces­ strul Comerţului Exterior al R.P.R., Etapa de duminică
subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru De aceea este firesc că în această te măsuri, controlul este lipsit de Marcel Popescu, şi persoanele care-1 5 aprMe a campio­ Metalul 108 — FL roşie 7 Noiembrie
dezarmare, corespondentului din Lon­ situaţie trebuia să se ridice în mod orice sens. însoţesc au vizitat Tîrgul de Ia Paris. natului regional de Arad 2—1.
dra al agenţiei TASS, cu privire la inevitabil problema dacă nu s-ar pu­ fotbal a dat loc u-
rezultatele lucrărilor sesiunii subco­ tea încerca să se ajungă mai întîi la In propunerea Uniunii Sovietice din După vizitarea tîrgului a avut nor întreceri susţi­ Metalul Arad — Flacăra 14 1—0.
mitetului. o înţelegere asupra uneia din cele 27 martie sînt prevăzute drepturi loc la hotelul George al V-lea, un de­ nute din care au ie­
două probleme principale ale dezar­ foarte largi pentru controlul interna­ jun organizat în cinstea oaspeţilor ro- şit învingătoare, in Etapa viitoare (13 mai).
A. A. Gromîko a declarat: mării şi anume în problema arma­ ţional, care îi permit să-şi îndepli­ mîni. Au participat ministrul Co­ majoritatea cazurilor,
mentelor clasice. nească cu eficacitate funcţiile. Totuşi merţului Exterior a l . R.P.R., Marcel echipele gazde. Pro­ Metalul Oţelul roşu — Flacăra 14.
Delegaţia sovietică în subcomitet, nici din acest punct de vedere nu s-a Popescu, şi persoanele oare-1 înso­ gresul Deva, a reu­
exprimînd năzuinţa fermă a Uniunii Trebuie spus că problema necesi­ ajuns pînă acum lu vreo înţelegere. ţesc, trimisul extraordinar şi ministru şit un rezultat de Locomotiva Simeria — Metalul 108.
•Sovietice de a contribui la rezolvarea tăţii de a se ajunge mai întîi la un Una din principalele piedici în calea plenipotenţiar al R.P.R. la Paris, c a lita te (1—1) cu Metalul Călan, iar Mi-
problemei dezarmării, a făcut tot po­ acord asupra armamentelor clasice ia realizării acestei înţelegeri este pune­ Mircea Bălănescu. Din partea fran­ nerul Lonea a întrecut cu 4—2 pe Me­ In cadrul campionatului Categoriei B la
sibilul pentru a înlesni realizarea a- fost pusă pentru prima oară nu de rea unor noi condiţii de către pute­ ceză au partioipat Bouilhet, preşedin­ talul Zlatna, Celelalte întîlniri s-au ter­ fotbal echipa Metalul Hunedoara jucind
cordului necesar. In acest scop, la 27 noi, nu de Uniunea Sovietică; ea a rile occidentale, oare în trecut nu tele Comitetului Tîrgul ui de la P a­ minait ou următoarele rezultate : în deplasare a terminat la egalitate 1—1
martie, U.R.S.S. ia prezentat subcomi­ fost pusă de puterile occidentale. fuseseră formulate. ris, Deleuze, directorul general al Tîr- cu Locomotiva Cluj. In urma acestui re­
tetului spre examinare o nouă pro­ gului, Goldet, inspector general al E- Dinamo Orăştie — Locomotiva Alba 1-0 zultat Metalul Hunedoara continuă să
punere. Ce s-a întîmpliat ulterior ? La timpul său, Lbiiunea Sovietică şi conomiei Naţionale, Louet, ministru se menţină pe primul loc în clasamentu/l
puterile occidentale căzuseră de fapt plenipotenţiar reprezentând Ministe­ Metalul 115 — Minerul Alba 3-1 seriei I-a.
ţ Această propunere prevede înfăptu­ Cînd Uniunea Sovietică a fost de de acord asupra ordinei măsurilor rul de Externe francez, şi alţii.
irea în decursul unei perioade de a- acord cu punctul de vedere menţionat pentru interzicerea armei atomice, Minerul Anincasa — Flamura roşie Lu­ Minerul Lupani jucmd pe teren propriu
proximativ 3 ani a unei reduceri sub­ şi a supus spre examinare subcomite­ inclusiv scoaterea ei definitivă din HELSINKI (Agerpres). — In zi­ pani 2-2 a întrecut ou 1—0, echipa Progresul Si­
stanţiale a forţelor armate şi a arma­ tului o propunere corespunzătoare, re­ arsenalul statelor, pentru oa energia lele de 3 şi 4 mai a.c., delegaţia cul­ biu A marcat Filimon.
mentelor clasice, în primul rînd a prezentanţii puterilor occidentale atomică să fie întrebuinţată exclusiv turală romînă, însoţită de Paavo . Avîntul Sebeş — Progresul Brad 2-0
forţelor armate ;şi armamentelor ce­ ne-au declarat că propunerea de a în scopuri paşnice. Chestiunile asu­ Kivikosi, secretarul Asociaţiei de Prie­ Duminică 13 mai Minerul Lupeni v\a
lor cinci mari puteri. Se prevede ca se ajunge mai întîi la o înţelegere pra cărora se ajunsese la un acord tenie Finlanda-Romînia, a vizitat ora­ Metal.ua Ghelar — Locomotiva Teiuş 4-2 susţine la Lupeni meciul cu Locorpotiva
nivelul maxim al forţelor armate ale asupra armamentelor clasice nu este constituiau un progres. Acum, după şele Tampere şi Turku. Cluj. Mebalut] Hunedoara stă.
U.R.S.S., S.U.A. şi Chinei să fie sta- acceptabilă, că întreaga problemă cum se spune, „s-a pus oruce“ 'aces­ Etapa din 13 mai va aduce în între­
bjlit la un efectiv de 1.000.000 — trebui'e rezolvată dintr-odată. Cu alte tui acord invocîridu-se greutăţile con­ Sărbătorirea la Londra cere echipele: Publicăm mai jos clasamentul cate­
1:500.000 oameni; iar ale Angliei şi cuvinte, în loc să se folosească a- trolului pentru îndeplinirea acordu­ goriei B, seria I-a.
Franţei la 650.000 oameni. cest nou mod de a aborda problema lui asupra interzicerii definitive a a zilei internaţionale a Minerul Alba — Flamura roşie Lupani
dezarmării, ni se propune să ne în- armei atomice şi scoaterea ei din ar­ Metalul Hunedoara 5 2 2 I 6 : 4 - 6
. Propunerea U.R.S.S. prevede insti­ vîrtim, ca şi pînă acum, în oercul senalul statelor. solidarităţii oamenilor muncii Locomotiva Teiuş — Locomotiva Alba
tuirea unui control internaţional efi­ vicios în care ne învîrtim de 10 ani. Minerul Lupeni 5 3 0 2 4 : 3-6
cient asupra respectării de către state Toate acestea confirmă încăodată LONDRA (Agerpres)'. — TASS Metalul Zlatna — Metalul Călan
a- obligaţiilor lor pe baza unui tratat Discutarea problemei privitoare la necesitatea unei noi atitudini în re­ La 6 mai zeoi de mii de londonezi Locomotiva Cluj 5 2 2 1 6 : 5-6
corespunzător. nivelul forţelor armate şi al arm a­ zolvarea problemei dez,armării şi anu­ au sărbătorit în mod festiv Ziua in­ Minerul Lonea — Dinamo Orăştie
mentelor celor cinci mari puteri pre­ me de a se realiza mai întîi un acord ternaţională a solidarităţii oamenilor Metalul C. Turzii 5 3 0 2 6 : 5*6
Propunerea Uniunii Sovietice pre­ zintă un interes deosebit. în problema armamentelor clasice, muncii care, notrivit tradiţiei, se săr­ Progresul Brad — Progresul Deva
vede în continuare ca în Europa să ceea ce ar uşura posibilitatea unui bătoreşte în Anglia în prima dumi­ Avîntul Reghin 5 2 2 1 11:13-6
fie creată o zonă de limitare şi inspec­ In afara propunerii sovietice mai acord şi în problema interzicerii ar­ nică după 1 mai. Peste 40.000 de Metalul Ghelar — Minerul Aninoasa
tare a armamentelor, care să includă sus menţionate privitoare la nivelurile mei atomice. demonstranţi s-au adunat la gara Avîntul Tg. Mureş 5 2 1 2 12: 7 - 5
teritoriul celor două părţi ale Germa­ forţelor armate, care reia propunerea Victoria de unde s-au format coloa­ Avîntul Sebeş — Metalul 115.
niei, precum şi statele vecine cu ele. prezentată anterior de puterile occi­ Cîteva cuvinte despre propunerea nele care au parcurs centrul oraşului Flacăra Mediaş 5 2 1 2 7 : 7-5
dentale în această chestiune, subco­ sovietică privitoare la crearea în Eu­ îndreptîndu-se spre Hvde-Park. CAMPIONATUL CATEGORIEI C.
Se prevede, de asemenea, înfăptui­ mitetului i s-a prezentat spre exami­ ropa a unei zone de limitare şi ins­ Locomotiva T.-Severin 4 2 0 2 5 .: 2—4
rea unor măsuri parţiale în domeniul nare a nouă propunere a S.U.A., An­ pectare a armamentelor. Demonstranţii au purtat numeroase ¦In ultima etapă a campionatului ca­
dezarmării şi anum e: gliei şi Franţei cu privire la stabili­ lozinci şi pancarte oare chemau la tegoriei C la fotbal, echipele din regiu­ Progresul Sibiu 4 2 0 2 5 : 3—4
rea unor niveluri mai ridicate ale for­ Această propunere reproduce în întărirea păcii, încetarea cursei înar­ nea noastră au înregistrat următoarele
încetarea neîntârziată a experimen­ ţelor armate ale celor cinci puteri. esenţă propunerea prezentată de E- mărilor, coexistenţă paşnică şi priete­ rezultate: Locomotiva Arad 5 2 0 3 6 :10—4
tării armei termonucleare; Conform acestei propuneri se prevede den, primul ministru al Marii Bri­ nie între popoarele diferitelor ţări, la
ca efectivul forţelor arm ate ale tanii, la conferinţa de la Geneva a unitatea clasei muncitoare în lupta Metalul Reşiţa 4 11 2 4 : 5—3
neadmiterea aa trupele de pe teri­ U.R.S.S., S.U.A. şi Chinei să fie de şefilor guvernelor celor patru puteri. pentru drepturile ei vitale.
toriul Germaniei să fie înzestrate cu 2,5 milioane de oameni, iar ale An­ Logic ar fi să ne aşteptăm ca în sub­ Progresul Satu Mare 4 1 1 2 5 : 7 —3
arma atom ică; gliei şi Franţei de 750.000 de oameni. comitetul pentru dezarmare această De-a lungul traseului pe oare l-au
propunere să fie privită în mod po­ urmat, coloanele demonstranţilor au Metalul U. T. O. Stalin 4 1 0 3 2 : 8 - 2
reducerea în proporţie de pînă la 15 In legătură cu aceasta, la Londra zitiv. Din păcate acest lucru nu a -a- fost salutate de mii de londonezi.
la sută a bugetelor militare ale state­ mulţi spun în glumă că din punctul Minerul Petroşani - Dinamo Oraşul Stalin 1:2 (1:2)
lor în comparaţie cu bugetele militare de vedere al .puterilor occidentale în vut loc. însuşi reprezentantul englez Continuînd politica lor scizionistă,
ale anului precedent. liderii de dreapta ai partidului labu­ Duminică, stadionul din Petroşani, trimite o pasă In adincime la Iacob
subcomitet s-a realizat un „progres” a obiectat împotriva propunerii pre­ rist au organizat ,ca şi în ultimii doi se dovedise neîncăpător pentru iu­ şi acesta, dintr-un unghi dificil, în­
Totodată, se are în vedere că înfăp­ ani, o demonstraţie separată. La mi­ bitorii fotbalului din Valea Jiului, scrie fulgerător: 1— 1 1 După acest
tuirea acestor măsuri parţiale să nu evident, deoarece cifrele din propu­ zentate anterior de Anglia, ceea ce tingul organizat de laburişti în Tra- care au ţinut să asiste la întîlnirea gol, dinamoviştii asaltează mereu
depindă de realizarea unui acord în falgar Square nu au luat parte decît dintre echipele Minerul Petroşani şi poarta lui Gram. In min. 43, apă­
celelalte probleme privitoare la dezar­ nerea lor pentru nivelurile forţelor a r­ ni se pare destul de ciudat. vreo 2.000 de persoane. Dinamo Oraşul Stalin. rarea echipei Minerul ezită, permiţind
mare. lui Hidişan să înscrie cel mat frumos
mate ale celor trei puteri au sporit In încheiere A.A. Gromîko a spus : Eliberarea lui lakub Berman Formaţiile: Minerul: Gram, Coidum, gol al meciului: 2— t in favoarea
S-a dovedit a fi prea mare deose­ Panait, Deleanu, Vasiu, Farcaş II, oaspeţilor I
considerabil. Fireşte, oa şi pînă acum, Uniunea din funcţiile sale Panaschiva, Munteanu, Moldovan,
birea dintre poziţia Uniunii Sovietice, Gabor, Sima. In repriza a II-a, Minerul obligă pe
După cum se ştie, în cursul discu­ Sovietică va depune eforturi pentru a VARŞOVIA (Agerpres)'. — P.A.P. dinamovişti să joace în careul -de 16
care s-a pronunţat pentru reduce­ Ziarul „Tribuna Ludu” din 6 mai a Dinamo : Bucur, Szacahs II, Lazăr, m. Timp de 45 minute, meciul sja re­
tării problemei dezarmării au existat contribui la rezolvarea problemei de­ anunţat că Biroul Politic al C.C. al Cincu, Moarcăş, Florescu, Szaoaks I, dus la o hărţuială continuă între
rea substanţială a armamentelor şi P.M.U.P., analizînd greşelile şi de­ Hidişan, Rădulescu, Iacob, Mibai. înaintaşii echipei gazdă si apărătorii
divergenţe serioase în problema con­ zarmării Şi îşi exprimă, speranţa că naturările care au avut loc în anii oaspeţilor. Tn unele. perioade, Mine­
forţelor armate ale statelor şi în trecuţi în munca de partid şi de stat ...Minerul atacă deslănţuit. După rul atacă cu întreagă echipa, dar di­
trolului internaţional. Spre.deosebire celelalte puteri interesate vor tinde ra apreciat în mod critic activitatea ce Panaschiva, singur în faţa porţii namoviştii se apără_ organizat.
primul rînd ale marilor puteri, pre­ tov. Jakub Berman în sectoarele de ratează, în min. 6 Gabor trage afară.
de tinete state, LTn'iunaa Sovietică a de asemenea spre aceasta. care răspundea. In min. 16, Moldovan, complect ne­ înaintarea echipei Minerul, a greşit,
cum şl pentru interzicerea necondi- In legătură cu aceasta, tov. Jakub marcat, preferă să şuteze de la 20 jucînd pe sus. Liazăr, cel mai bun
susţinut şi continuă să susţină punc- Berman a cerut să fie eliberat din ca­ m. în loc să se mai -apropie vreo din 22, mai înalt decît toţi, a cules
litatea de membru al Biroului Politic 4-5 m., asa că Bucur apără fără di­ toate mingile. Minerul Petroşani a
Poziţia delegaţilor puterilor occidentale în problema dezarmării şi de vicepreşedinte al Consiliului de ficultate. Din min. 20 pînă în min. 27, pierdut meciul şi din cauza impre­
Miniştri. Biroul Politic a acceptat ce­ Minerul trage de 6 ori la poartă, însă ciziei şuturilor Ia poartă. Din minu­
reprezintă o dare înapoi faţă de poziţia lor anterioară rerea sa şi a hotărît ca la următoarea Bucur. în zi bună, prinde toate min­ tul 53 şi pînă în minutul 74 de joc.
plenară a C.C. al P.M.U.P. să pro­ gile. In min. 28, Minerul deschide Minerul a tras 10 şuturi, dar nici unul
o-LONDRA (Agerpres)'. — TASS Constatînd că deosebirile dintre po­ puterile occidentale promit „să rea­ pună aprobarea acestei hotărîri. scorul. Gabor aflat in postul de ex­ n-a nimerit poarta I Moldovan şi
A fost dată publicităţii o declaraţie ziţia delegaţiei sovietice şi poziţiile lizeze un acord cu privire la dezar­ tremă stingă, centrează pe jos, la Munteanu se mişcă extrem dq greu şi
celor patru delegaţii1nu au fost re­ mare”, actuala poziţie reprezintă o sînt foarte uşor deDos^daţi de balon,
a delegaţiilor Statelor Unite, Regatu­ glementate la şedinţele subcomite­ dare înapoi faţă de poziţiile lor an­ Paraschiva in ţaţa porţii. Acesta pa­ înaintarea n-a jucat în viteză şi cu
lui Unit, Canadei şi Franţei la sesiu­ tului, cele patru delegaţii îşi exprimă, terioare şi constituie cauza pentru acţiuni clare spre poartă. A jucat
nea subcomitetului Comisiei O.N.U. totuşi, convingerea că concilierea am­ oare la sesiunea trecută a subcomite­ sează la Moldovan, care de la 8 m. deslînat, fără perspectivă. In plus,
pentru dezarmare. In declaraţie sînt belor puncte de vedere „este posibi­ tului nu s-a ajuns la nici un fel de lipsa de calm a înaintaşilor de Ia
ăxpuse propunerile puterilor occiden­ lă şi necesară". In cercurile ziaristice hotărîre de comun acord cu privire reia puternic în plasă: 1—01 Puţin
tale în problema dezarmării, prezen­ se subliniază că deşi în declaraţia lor la dezarmare. Minerul a înclinat balanţa victoriei
tate spre .examinare subcomitetului. mai tîrziu. Minerul ratează ocazia

de a mări scorul. Sima centrează,

mingea se plimbă prin faţa porţii

părăsită pentru un moment de Bu­

— comunicarea temei şi a planu­ — prezentarea planului excursiei şi cur, dar nici un înaintaş al echipei în favoarea tiiniamovistilor. Antre­
lui noii lecţii de recapitulare; recomandări asupra comportărilor;
îndrumări metodice pentru organizarea Minerul nu intervine! De altfel, după norul A. Şepci, Trebuie să aibă în
— efectuarea excursiei, cu dirija­ marcarea golului, Minerul pierde ca­
şi desfăşurarea recapitulării finale a materiei — stabilirea, cu ajutorul elevilor, rea observării şi explicării asupra denţa, se declară mulţumit. (O ve­ vedere şi. aceste considerente pentru
a problemelor de bază din materia­ celor observate; che boală a lor 1) Dinamoviştii pun
stăpânire pe joc. In min. 34, Mihai întîlnirile viitoare ale echipei Mine­
— scurte concluzii asupra celor
(Urmare din pag. 2-a) cursia trebuie să se pregătească din lul studiat ce se încadrează în te­ rul Petroşani.
timp şi să se desfăşoare după plan, mă cu sezisarea noilor legături; văzute.
nute şi se prezintă o nouă temă cu în legătură cu tema (problema de g) Lecţia recapitulativă combina­ P. ANATOLIE
planul ei de studiu. studiat). Este cu totul de condamnat — concluzii;
atitudinea unor cadre care privesc — temă pentru acasă. tă, cuprinde: = : LOTERIA SATELOR
,Ca metode de recapitulare se pot excursia ca o zi de distracţie. La
folosi: excursia făcută în anul trecut de c) Lecţia de revedere generală a — prezentarea teniei de către pro­ Dacă pentru oraşe există sistemul Ce sume se pot clşiiga ?
Şcoala de 7 ani Valea-Brad, raionul materiei cuprinde: de loterie cu tragere săptămânală
. a) expunerea orală de către profe­ Brad, profesorii n-au avut nici un fesor ; „Loto Central”, pentru sate a fost Lozul în plic oferă câştigări de
sor cu variantele sale : expunerea-po- plan. Profesorul de ştiinţe naturale — verificarea cunoştinţelor elevi­ — sistematizarea materialului prin înfiinţată anul trecut loteria „Loz în 2.000, 1.000, 500, 200, 100, 50, 10, şi
vestire, expunerea-descriere, expune- le-a vorbit tuturor elevilor şcolii (şi lor din lecţia de recapitulare-preda­ plic", care oferă avantajul unor pre­ 6 lei. Una din aceste sume se află
rea-explicaţie şi expunerea-demon- celor din clasa I) despre vertebrate metoda conversaţiei, întocmindu-se mii ce se pot cîştiga fără să fie ne­ înscrisă pe toate lozurile cîştigătoare.
sţraţie. Se povesteşte copiilor ceva şi nevretebrate. tă în ora anterioară ; schemă pe ta b lă ; voie de vreo tragere. Această lote­
din viaţa unui scriitor, se descrie un — expunerea profesorului, care rie plăteşte premiile pe loc şi ime­ La o emisiune de 1.000.000 lozuri,
peisaj, se explică principiul, de e) Metoda lucrărilor practice (mă­ —aplicări practice cu elevii (rezol­ diat. se împart în total 1.500.000 lei, su­
funcţionare al unui aparat nou, în surători de teren, experienţe în la­ prezintă faptele după un plan, face vări de exerciţii şi probleme, experi­ mă în care intră toate premiile mari
legătură cu tema de recapitulare. borator, lucrări pe terenul experi­ comparaţii şi trage concluzii: enţe de laborator, dictări, munci pe Ce este „lozul in plic”. şi mici.
mental, etc), joacă un rol deosebit lotul şcolar) ;
La lecţiile de revedere generală a în recapitularea cunoştinţelor. — temă pentru acasă. Acum cîteva luni, pentru mulţi lo­ In numai 6 luni din anul 1955, .au
materiei (de încheiere a studiului d) Lecţia de muncă independentă — concluzii; cuitori ai satelor noastre a fost o fost distribuite hproape 500 premii
obiectului respectiv), profesorul poa­ surpriză plăcută atunci cînd la coo­ a cîte 2.000 lei fiecare, adică f.000.000
te folosi pentru expunere întreaga (matematică, fizică, chimie, etc), în 5. In timpul recapitulării se vor da perativele de consum au apărut fişe­ lei şi alte 1.000 premii a cîte 1.000
care elevii aplică practic cunoştin­ note elevilor la fiecare lecţie. Se pot le ce anunţau noul sistem de lote­ iei, adică alt milion.
ţele învăţate tn cursul anului, rezol- da note în orice moment al lecţiei rie : „Lozul în plic”.
vînd probleme, făcînd analize gra­ de recapitulare elevilor care dau Totalul premiilor distribuite în a-
răspunsuri bune şi tuturor elevilor Gestionarii cooperativelor, explicau ceastă perioadă,- atinge suma de
maticale, literare, etc. numai în verificare, după ce lecţia sistemul noii loterii pentru sate. In­ 14.172.000 lei, ceea Sg înseamnă că
de recapitulare a fost studiată. tr-un borcan erau aşezate zeci şi în afara premiilor mari menţionate
oră, altfel expunerea se foloseşte în- 4. Structura principalelor varian­ Structura acestei lecţii poaie f i : sute de lozuri. îndoite şi cusute, in­ mai sus, au fost distribuite o mulţi­
6. In timpul recapitulării se vor troduse într-un plic dreptunghiular me de premii mai mici de : 500, 200,
ţii-'un anumit moment al lecţiilor de te de lecţii de recapitulare. — repetarea regulilor şi a teore­ organiza pentru elevi consultaţii în capsat, avînd aplicat timbrul sec al 100, 10 şî 6 iei.
grup şi individual, (nu cu întreaga întreprinderi „Loteria”.
recapitulare. a) Lecţia de recapitulare cea mai melor necesare rezolvării exerciţiiior clasă), pe baza problemelor diferite „Lozul in plic" se bucură de un
ridicate. Durata unei consultaţii să Pentru suma de trei lei, ori cine mare succes.
b) Metoda conversaţiei recapitula­ frecventă este cea care se realizea­ şi poblemelor; nu dureze mai mult de o oră. In tim­ poate cumpăra un „loz în plic”.
tive este o metodă foarte preţioasă ză pe baza unui plan alcătuit de — prezentarea problemelor sau e- pul unei săptămîni se vor da cel Cumpărătorul îşi alege singur lozul Miile de săteni care au cîştigat la
şi cel mai des întrebuinţată în pe­ profesor şi anunţat elevilor în ca­ xercitiilor, cu indicarea metodelor de mult 2 consultaţii la acelaşi obiect. pe care-1 doreşte, rupe plicul în drep­ loterie, folosesc premiile pentru a-şi
rioada recapitulării finale. Unii pro­ drul lecţiilor anterioare. Lecţia se muncă ; In aceeaşi zi să nu se dea mai mult tul oapsei, scoate lozul De care apoi utila şi mai Sine gospodăria. 2.000
fesori greşesc folosind exclusiv acea­ poate desfăşura după următoarea — munca independentă a elevilor de 2 consultaţii. Să nu se dea con­ îl desface şi găseşte pe acesta tipă­ sau 1.000 lei sînt bine veniţi pentru
stă metodă la. toate lecţiile de reca­ structură : care ocupă principalul timp în lec­ sultaţii elevilor între orele 7-8 dimi­ rită indicaţia cîştigului, sau men­ acoperirea nevoilor casnice ale ori­
neaţa. Consultaţiile se vor planifica ţiunea „necîştigător”. cui.
pitulare, iar alţii reduc conversaţia — controlul temei de acasă ă ele­ ţie ; pe şcoală, profesori, clase, săli.
la un simplu dialog între profesor şi — analiza rezultatelor muncii, a- Dacă lozul este . cîştigător, parti­ In anul acesta, participarea săteni­
vilor, * t e| 7. Sarcini. lor la loterie este şi m ai mare ca în
1-2 dintre cei mai buni elevi din cla­ precierile şi recomandările profeso­ cipantul primeşte pe loc suma cîşti- anul 1955. Pe întreg cuprinsul ta­
să, — repetarea materiei pe baza pla­ rului ; Cadrele didactice vor studia ma­ gată, de Ia organul de vînzare al lo­ rii „Lozul în plic” este din ce în ce
nului anunţat, cu complectarea' punc­ terialul bibliografic în legătură cu zurilor. mai cerut.
c)’ Metoda lucrărilor scrisei telor din plan, pe baza răspunsurilor — temă pentru acasă. recapitularea finală.
— dictări, expuneri, compuneri, elevilor, e) Lecţia recapitulativă prin refe­
rezolvări de exerciţii şi probleme, a- Direcţiile şcolilor vor prelucra pre­
nalize gramaticale, analize literare, —. concluzii, rate întocmite de elevi la clasele zentul material1în consiliile pedago­
întocmiri de referate etc, joacă un mari, cuprinde : gice ale şcolilor, vor organiza lecţii
rol important pentru recapitularea — darea temei pentru acasă, oare deschise de recapitulare.
cunoştinţelor. trebuie să se reducă de cele mai — prezentarea referatului de către
multe ori ia anunţarea planului du­ un elev; Printr-o bună recapitulare a mate­
In astfel de lecţii, după ce se fră- pă care elevii trebuie să. se pregă­ riei, vom pregăti temeinic pe elevi
mîntă materialul cuprins în temă, tească pentru următoarea lecţie de — discuţiile întregii clase asupra şi le vom uşura prezentarea la exa­
teoretic, prin metoda conversaţiei, se recapitulare. conţinutului referatului; mene.

trece Ia o lucrare în scris în care — concluzii asupra problemelor ri­ Cabinetul pedagogic regional
elevii trebuie să aplice practic cu­ dicate şi aprecierea lucrării, făcute
b) ' La clasele mici, în special, se de profesor;
practică într-o mare măsură lecţia — tema pentru acasă.
noştinţele expuse. Referatul se poate de recapitulare al cărei plan nu este f) Lecţia excursie, poate avea
folosi numai în clasele mari (clasa anunţat în prealabil elevilor. Struc­ structura:
tura unei asemenea lecţii este urmă­ — discuţii asupra obiectelor şi fe­
JX-X-a).
d) ' Excursia este o metodă preţi­ toarea :
nomenelor ce se pot observa în ex­

oasă în recapitularea m ateriei, la — verificarea lecţiei de recapitu­ cursie în legătură cu problemele te­
multe obiecte de învăţămînt. Ex­ lare predata în. ora anterioară ; mei de recapitulat;

í~ Redacţia şi Adm. ziarului str. 5 Martie, nr. 9. Telefon : 188—189. Taxa plătită tn- numerar conform , aprobării Direcţiunii Generale. P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie¦1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.