Page 13 - 1956-05

fté g ic iria 'iâ

H u n ed o ara-L lev a PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I

Toată atenţia îngrijirii [ Agerpres transmite:

culturilor I * Au fost puse bazele unei
mai largi colaborări con­

i DS¦ Ştiinţa agrotehnică şi tOrganele de partid, de stat şi agri­ structive între Iugoslavia şi ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL EM.
experienţa fruntaşilor în U.R.S.S.
agricultură, ne arată că cole au datoria să îndrume gospo­ Anul VIII. Nr. 585 Duminică 13 mai 1956 4 pagini 20 bani
în tot timpul campaniei * Intensificarea acţiunilor
dăriile colective, întovărăşirile şi forţelor patriotice din Al­
I agricole — de la semănat şi pînă ţăranii muncitori cu gospodării in- geria.
I Iloa recoltat, nici iutnn tmn nommpenn tt nnful ttrree-- dividuale, ca pe suprafeţele însa-
I buie să slăbească grija pentru în- mmîînntţaatit»e îînn mcuîihbtut rrîi anQşepzrnattfe» îînn pătrat * Japonia trebuie să-şi dez­
I grijirea culturilor, în scopul păs- să execute lucrări cu prăşitoarele . volte relaţiile cu ţările asia­
tice şi, africane.
cu tracţiune mecanică şi animală, |

a trării umezelii în sol şi a distru- atît în lung cît şi în lat, pentru a j

a gerii buruienilor care înăbuşe plan- realiza economie de braţe de mun- Y \Actualităţi din U. R. S. S.

î tele de cultură şi le sustrage din că şi de timp. Y Muncă însufleţită pentru realizarea indicilor de plan < iiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinmiiiiiiiiiHiHiiiiimiiiiiiiiiiiimiiiii)m]iiii
" * ___________ ___ __________________ _____ ______________________________________ — •
hrană. Utilizarea pe scară largă a mii- Y

Ploile abundente din ultimul loacelor mecanizate la lucrările de Y
timp, au favorizat mult dezvolta­ prăşit, la efectuarea rigolelor în J
rea buruienilor şi apariţia unor dău­ vederea irigării legumelor., la udat, Y Producţie sporită, tatea acestora, reducînd sis­ Şanfier fruntaş pe frusf Instalaţie pentru studierea
nători. Oamenii muncii de pe ogoa- stropit etc, asigură executarea a- Y (a preţuri reduse tematic rebuturile şi procen­ nucleului atomic
cestora şi în termenele stabilite. Y tul declasatelor. Datorită rezultatelor obţi­
ire au datoria să la toate măsurile Acest lucru are o importantă deo- Y Furnalele şi; turnătoriile u- nute, în urma unei mai bune
necesare pentru stîrplrea buruieni­ sebită în crearea unor condiţii op- T zinei „Victoria” Călan, cu­ In aprilie şi în prima de­ organizări a muncii în brigă­
lor crescute în culturi, pe răzoare, nosc în aceste zile freamătul cadă a lunii curente, calita­ zi, a folosirii cu randament
Î de-a lungul căilor ferate sau pe lo­ time pentru creşterea şi dezvolta- | caracteristic. întrecerii socia­ te aprincipalelor piese turnate ridicat a utilajelor, colectivul
curi virane, deoarece ele constituie liste. Zeci de echipe muncesc a sporit cu 4,15% la tuburi, şantierului Drum-Ghelar-Te-
rea normală a plantelor. Y rodnic pentru sporirea pro­ cu 3,60°/o la fontă şi cu 2,90% liuc, şi-a depăşit planul de
ducţiei de fontă şi piese tur­ la oţel. producţie pe luna aprilie cu
adevărate focare de Infecţie. Este ştiut faptul că în regiunea Y nate ; nenumărate schimburi 153%.
îşi dau contribuţia la redu­ Corelaţie semnificativă
a Pe loturile semlncere trebuie să noastră, mulţi ţărani muncitori mai a cerea preţului de cost al pro­ Realizările obţinute de co­
4 se execute pe lîngă plivltul buru- practică încă răriţatul porumbului, ţ ducţiei finită. Productivitatea r^uncii la lectivul acestui şantier în în­
A ienilor şl plivltul tuturor plantelor Această metodă trebuie combătută ^ Atelierele C.F.R. Simeria a deplinirea planului de produc­
cu tărie, deoarece prin răriţat se ^ In primele zece zile ale lu­ crescut în ultimele săptămîni ţie, l-au situat în fruntea tu­
^ străine culturii. nii curente, producţia de fon­ cu 10,2%. Echivalată valoric, turor şantierelor trustului.
osşBpioulrdurueucrriieacnrămeitlraeerui şdcodionae­ră,dcrraaăerrsdeecăhcaiimdnaiă.prşeaeisncţşui rssiuepartadaifienaţeoai în pămînt ^ tă a furnalelor uzinei, a înre­ suma economisită printr-o
A Plivitul este de evapo- gistrat 111,6%, iar producti­ asemenea creştere asigură re­ La Cut s-a ivit
mulţime de a vitatea muncii a sporit cu paraţiile generale a două lo­ lumină nouă
care se poate face 5,7%. Se remarcă îndeosebi, comotive, sau reparaţii pe­
pii, dar ea asigură * echipele tovarăşilor Bîrlea Io- riodice la 69 vagoane. Oamenii au aşteptat veni­
cereale la hectar. i sif, Bîra Gheorghe şi Mun- rea serii, mai nerăbdători ca
teanu Ionaşcu. Ceea ce constituie esenţia­ niciodată. In ziua aceea, mul­
culturile prăşitoare se distrug oda­ Cu toate că în regiunea noastră ţ lul în bilanţul activităţii ate­ ţi nici nu şi-au putut vedea
tă cu efectuarea praşilelor. Plivltul cad multe ploi în timpul anului, ţj La producţia turnată, pro­ lierelor, este faptul că pro­ de lucru ; ‘se adunaseră în
şl prăşitul sînt lucrări de întreţi­ părerea cultivatorilor de porumb, centul cumulat al depăşirii de ducţia globală pentru această dreptul sfatului şi tăifăsuiau
nere deopotrivă de însemnate pen­ care spun că răriţatul este bun, plan se ridică la 25,5%. P re­ perioadă a fost realizată în despre toate şi despre toţi.
tru păstrarea hranei necesare plan­ pentru că prin ele se înlătură pri­ ţul de cost operativ al piese­ proporţie de 106,8%. S-a asi­ De fapt, gîndurile le erau în
sosul de apă care dăunează porum­ lor fabricate, a fost redus cu gurat deci o corelaţie justă altă parte...
telor. 1,2%, iar productivitatea mun­ între principalii indici de
Prăşitul trebuie executat la toate bului, este greşită. Intr-adevăr, prin cii a marcat o creştere de plan, fapt care permite remu­ înspre seară, undeva s-au
culturile prăşitoare, la timp şi ori răriţat, se înlătură prisosul de apă ţ 16,8%. La înălţimea acestor nerări sub formă de premii. cuplat contactele şi lumina
de cîte ori e nevoie şl nu mai pu­ din pămînt, dar rămîne celălalt ^ realizări, se situiază echipele s-a ivit albă, bogată. In sea­
ţin de 3 ori la porumb şi cartofi. neajuns, tăiatul rădăcinilor, care ţ conduse de Libic Emil, Metea La baza unor astfel de rea­ ra aceea în casele ţăranilor
Intovărăşiţii din Mintia, raionul face ca plantele să sufere şi deci  Ana şi altele. lizări, stau măsurile tehnico- muncitori Vasile Dicu, Visa-
¦ lila, dînd 3 praşile porumbului au să se micşoreze recolta. f organizatorice. Se poate vor­ lon Pop, Vasile Vasilca şi ale
Piese de bună calitate bi aci despre organizarea de- altora din Cut, în locul lăm­
¦ obţinut în anul trecut peste 4.000 Acolo unde cad ploi multe şi sînt  zincrustării cazanelor, despre pii cu petrol, s-au aprins pen­
pămînturi grele, argiloase, care nu $ La turnătoriile de tuburi, confecţionarea unui ştand tru prima oară becurile elec­
!kg porumb la ha, în timp ce Ia ţă­ lasă ca apa să treacă prin ele, pen- fontă, oţel şi bronz ale Com­ pentru proba hidraulică a trice. In laboratorul de elee» reze protonii pînă la ener­
ranii muncitori cu gospodării in­ tru a scăpa de prisosul de apă tre- Â binatului siderurgic hunedo- armăturii oazanelor, sau des­ trofizică al Academiei de gia. de 10 miliarde elec­
dividuale care n-au executat decît rean, planul producţiei cu­ pre introducerea normelor Visalon Pop nu şi-a putut Ştiinţe a U.R.S.S., a fost troni, wolţi. Electromagne-
T două praşile, recolta a fost abia pebuie să se facă arături adînci de rente a fost cu mult între­ globale departamentale, la stăpîni entuziasmul. creată o instalaţie gigantă tul în formă de inel al
toamnă Ia 25-27 cm. Prin aceasta cut. Chiar şi la cuptorul de reparaţiile de vagoane. Poate •pentru studierea nucleului ncrului accelerator. are
f jumătate. 1 tonă — aparţ.nînd turnăto­ fi de asemenea amintit fap­ — Burghezia ne promitea atomic. In prezent se a- greutaţ,ea de' 36 mii de to­
Termenul pentru executarea lu­ se dă posibilitate pămîntului să se riilor, — se înregistrează zil­ tul că numărul muncitorilor întotdeauna la alegeri. Dar propie de sfîrşit monta­ ne, iar diametrul lui atin­
crărilor de întreţihere este scurt; afîneze pe o adîncime mai mare şi nic realizări de 115-120%. existenţi în secţiile atelierelor nu ne-a dat niciodată. Gospo­ jul şi se desfăşoară lu­ ge aproape 60 de metri.
de asemenea aceste lucrări cer un deci să absoarbă mai multă apă. darii de azi ai ţării nu .ne-au Noul accelerator va da po­
mare număr de braţe de muncă. De O sarcină de seamă a sfaturilor promis-o dar ne-au dat-o. crări pentru instalarea ce­ sibilitatea să se studieze
aceea, se impune cu toată tăria ca populare comunale, a organelor de v procesele nucleare.
¦ gospodăriile agricole colective, gos­ partid şl agricole este aceea de a Y lui mai puternic sincroţa-
¦ podăriile agricole de stat, întovă- îndruma şi sprijini gospodăriile co- ˇ In clişeu : Instalarea a.
¦ răşirile şl ţăranii muncitori cu gos- lecfive, întovărăşirile agricole şi ţă- Y, zotron din lume, cu ajuto­ paraturii în corpul princi­
Y podării individuale, să folosească rănii muncitori individuali pentru pal.
¦ din plin toate mijloacele cu care se executarea în termen optim a lu- rul căruia oamenii de ştiin­
$ poate lucra Ia întreţinerea culturi- crărilor de îngrijire a culturilor şi |
a lucrărilor în grădinile de legume. | ţă, vor putea să accele­
4 lor.
Dar creşterea oantitativă a e cu 3,80% mai mic decît cel Pînă noaptea tîrziu, oame­
¦ In scopul executării Ia timp a De asemenea, trebuie acordată a- ˇ
producţiei, nu influenţează prevăzut în planul forţelor de nii au sărbătorit ca niciodată,
$ prăşitului mecanic, conduceriletentie combaterii dăunătorilor şi Y negativ calitatea. Dimpotrivă, muncă şi că numărul celor lumina nouă a vremurilor Centrala electrica solara
¦ S. M. T.-urilor şi ale gospodăriilor bolilor plantelor, stropirii viilor, etc. ? sporind numărul pieselor, tur­ antrenaţi în întrecere a cres­
¦ de stat trebuie să se preocupe în- Sfaturile populare, inginerii şi Y nătorii se străduiesc să ridice cut cu 8,8°/o faţă de perioa­ noi. In U.R.S.S. se desfăşoa­ o -presiune de 30-35 atmos­
¦, deaproape de ridicarea calificării tehnicienii agronomi de la punctele Y la nivel corespunzător cali- NICOLAE NEGRU ră cercetări pentru folosi­ fere şi o temperatură, de
dele anterioare. corespondent rea energiei soarelui. In 400°. Aburul va acţiona o
ˇ profesionale a tractoriştilor. agricole şi cei de la comune, au o- Y ultimul timp, colectivul turbină ou o putere de
heiielaboratorului .de’la In­ 1.200 kW, Energia electri­
¦$ Pentru ca îngrijirea culturilor bligaţia ca zi de zi să îndrume şi Y stituitul de energetică all că produsă de centrală va
prăşitoare să se facă la timp şi în să controleze mersul lucrărilor de Y Academiei ds Ştiinţe a putea fi utilizată pentru
f bune condiţiuni, fiecare muncitor îngrijire a culturilor, să lupte pen- Y
¦ şi tehnician din gospodăriile agri­ Cetăţeni, participaţi la acţiunea de înfrumuseţare
tru extinderea metodelor agroteh- Y a oraşului nostru

¦ cole de sţât şl S.M.T., trebuie să nice înaintate, fără a despărţi însă J
lupte pentru folosirea deplină a ca­ munca de îndrumare tehnică, de
U.R.S.S. a reuşit să ela­ ridiidsrea şl distribuirea
pacităţii de lucru a utilajului des- munca pentru transformarea socia­ Cetăţeni şi cetăţene! CHEMAREA să acţioneze cu prom- boreze schema unei con­ apei folosită pentru iriga­
, tinat întreţinerii culturilor, pentru listă a agriculturii.
Infrumuseţarea oraşelor Comi•<tet, ult ui• execut<i•v ali bc rtataul1ui• titudine şi curaj, atunci
Y întrebuinţarea pe scară largă a cul- Oameni ai muncii din agricultu­ şi satelor constituie o preo- cînd răuvoitorii distrug po- strucţii originale de Cen­ rea pămîntului din pustiu­
ˇ tivatoarelor C.U.T.-2 1 şl a prăşi- ră ! Folosiţi din plin fiecare zi bu­
cupare de seam ă-a parti- popular OrăşănesC Deva mii şi florile, din .p ar­ trală electrică solară. ri şi semipustiuri. Aburul,
toarelor cu tracţiune animală. nă de lucru pentru îngrijirea cui- I
Potrivit proiectului ini­ uzat poate, servi ,1a Satiri-,
Anul acesta, în regiunea noastră, turilor! Luptaţi pentru obţinerea ^ iului şi guvernului nostru. ____________________________ curi şi de pe marginea

au fost semănate însemnate supra­ unor recolte bogate necesare ridi- $ Comitetul executiv al străzilor sau nu păstrea­ ţial; această centrală elec­ carea gheţii artificiale cu
feţe cu porumb şi cartofi după me­ cării nivelului de trai al poporului $ Sfatului popular orăşenesc Deva, conştient de ză curăţenia depunînd gunoaiele în locuri ne- trica trebuie să producă 11 o capacitate de producţie
toda cuiburilor aşezate în pătrat. nostru muncitor! faptul că înfrumuseţarea oraşului Deva se poate permise. La păstrarea curăţeniei pot participa cu ţwhe de abur pe oră, cu de 19 tone pe oră.
face prin creare de noi spaţii verzi, prin între­ mult succes conducătorii auto, prin micşorarea
'¦ !¦ ¦ O
ţinerea şi repararea străzilor,, prin spoitul oase­ vitezei pe străzile unde încă. nu s-.a putut face
In vizită lor şi în special prin asigunarea şi menţinerea canalizarea sau pavarea, pentru a nu stropi pe­ Un vagon zburător
unei curăţenii exemplare, adresează un călduros reţii caselor şi pietonii.
In cel de-al şaselea cin­ uşor de manevrat. El es­
apel către cetăţenii oraşului, de a participa la
Un preţios ajutor îl pot da pionierii şi şcolarii, cinal. elicopterele vor găsi te în stare să execute
această acţiune menită să schimbe aspectul
ta g ju p & d ă ria c&lcctioJL d u t oraşului. oare trebuie să arate o deosebită grijă faţă de o largă răspindire în eco­ zboruri verticale şi ateri­

Comitetul executiv cheamă toate instituţiile şi pomii plantaţi în faţa caselor. nomia naţională a U.R.S.S. zări pe platforme de mici
întreprinderile de pe raza oraşului Deva să-şi
¦ ¦iIn dimineaţa zilei de 7 mai. colec­ in scurt timp, vor forma şi ei o co­ dea tot aportul la îndeplinirea cu succes a Cetăţeni şi cetăţene, In 1956, parcul de elicop­ dimensiuni.
tiviştii din Pricaz, au primit oaspeţi lectivă şi îi vor invita pe colectiviştii acestor sarcini. El se adresează tuturor gospodi­ Pentru a face din oraşul nostru un oraş cu­ tere al flotei aeriene civile
dragi: un grup de ţărani muncitori din Pricaz, să le întoarcă vizita. nelor cerîndu-le să muncească cu mai multă dra­ rat, higienic, în care să petrecem cît mai plă­ va spori de aproape două Recent, cu „vagonul zbul
individuali din comuna Brânişca, ra- goste pentru păstrarea curăţeniei în faţa imo­ cut timpul liber, participaţi cu dragoste la acţiu­ ori. In prezent el se com- rător" s-au ' stabilit două
EUGEN DAMIAN bilelor în care locuiesc şi în curţile respective, nea de înfrumuseţare a oraşului care este o da­ plectează cu noi aparate recorduri în ce priveşte ri. '
. ionul Ilia. corespondent torie patriotică a tuturor. de zbor. Printre acestea dicarea de încărcături. Pe .
— Am venit să ne convingem la figurează un „vagon zbu­ bordul elicopterului ¦încăr­
??? dat mîna • • rător". cat cu patru tone, aviato­
ţaţa locului — a spus ţăranul muti- rul Miliutinev a atins alţi- -
citor individual Crişan Gaşpar. l ' n n n n n n i—> r*' /—>r~>r* Şi-au Acest aparat de zbor es­ tudinea de 2.9.02 metri. In- ş
C te unul dintre cele mai ţr-un alt zbor, aviatorul j
Ş i Intr-adevăr, mergînd la cimp, ei mari din lume. Ele posedă
s-au convins că grîul colectiviştilor, e l Mîndria victoriei două elice portante, care Gheorghi Tineakov, cu o

cu mult mai mare şi mai frumos de- L S oarele îşi trimite din înălţime Primele cereri au fost depuse de se rotesc în părţi opuse. încărcătură de două tone,
cit a ţăranilor individuali din Pricaz. t comunista Băneasă Gafia şi depu­ Cu toate dimensiunile sale s-a ridicat la o altitudine
Tot acolo, ei au vizitat saivanul ce­ Í razele binefăcătoare, scăldînd în tata Belea Floare. Numărul cere­ uriaşe maşina este foarte de 5.082 metri.

l lumina vie a dimineţii clădirile sa­
t
lor 900 de oi şi ferma de porci. tului. Ghirlande de iederă şi cren­ rilor a crescut şi odată cu el a cres­
l gi de mesteacăn sînt aşezate, din cut şi suprafaţa întovărăşirii. Au Staţii radar pe nave

Cînd s-au întors de pe cimp, la se­ L
t loc în loc, peste „uliţa mare". Al­ prezentat cereri ţăranii muncitori
diul gospodăriei s-a ţinut o consfă­ bul caselor proaspăt văruite, con­ Ciocan Pavel, Oprea Vasile, Turc .Stînci submarine, ceţuri de . starea' timpului şi de ,
tuire, unde s-au arătat oaspeţilor, a- L trastează viu cu roşul aprins al Iulian şi alţii. Foştii argaţi pe mo­
vantajele colectiviştilor. Ţăranii mun­ L drapelelor ce fîlfîie pe la porţi. şia grofului Kendefi n-au rămas — iată ce se poarte citi în- vizibilitate.
citori din Brânişca au vizitat apoi lo­ deoparte cînd au aflat că-n satul
cuinţele colectiviştilor. Ei au văzut că l Totul ilustrează aspectul sărbă­ lor va lua fiinţă o întovărăşire. Zor- tr-un îndreptar pentru na­ Staţiile radar de pe na­
fiecare colectivist şi-a cumpărat ce­ toresc din această zi al Bărăştiu- fie loan. Taureseu Novac şi alţii,
va nou : aparat de radio, haine, mo­ (. lui, aşezat la marginea fostei mo­ care pe timpuri au muncit aproape vigatori despre strimitoa- ve sa folosesc în prezent .
bilier. Mulţi şi-au făcut case noi. şii a grofului Kendefi Gabor din pe nimica pămîntul grofului, au
t. intrat acum în întovărăşire. Ast­ rea La Perouse. Intr-o zi,' şi la semnalarea furtunilor, -
La plecare, ţăranii muncitori in­ Sintămuria-Orlea, în partea unde, fel. fosta moşie a grofului Ken­
dividuali loviţă Dobrean, Ionel Sâbău t nu la mare depărtare, se înalţă ma­ defi Gabor, a devenit astăzi peri­ pe timp de furtună, o ¦precum şi la căutarea na- :
şi alţii din Brânişca, au declarat că sivul Retezat. metrul întovărăşirii agricole „Ogo­
L ¦Mai bine de jumătate din locui­ rul" din satul Bărăşti, 69 de fa­ 'navă se apropia de strâm­ velor aflate ' în 'primejdie.
Adunare publică torii Bărăştiului îşi amintesc de milii ale foştilor zilieri şi argaţi-
t timpurile cînd muncind din greu, ai grofului şi-au dat mîna pen­
In ziua de 10 mai, orele 19, Co­ încovoiaţi sub poveri, udau cu su­ tru o viaţă nouă, pentru un trai
mitetul regional de luptă pentru doarea frunţii lor pămîntul grofu­ mai bun: toare. Ceaţa era atît de Staţiile radar se utilizează
pace-Hunedoara, a organizat în^sala lui Kendefi.
cinematografului „Filimon Sîrbu“ Y mbrăcaţi în straie de sărbă- deasă, îneît de pe punte nu do asemenea în timpul
din Deva o adunare publică. In faţa Vremurile acelea au apus de * toare bărăştenii se îndreaptă
a peste 600 de participanţi tov. Jean mult In casele bărăştenilor Belea spre căminul cultural unde are loc se putea vedea nici pupă, . expediţiilor arctice pen­
Livescu, delegat al Comitetului Na­ Dumitru, Sora Vasile, Martinescu inaugurarea întovărăşirii. Membrii nici provă.
ţional pentru Apărarea Păcii din losif, Belea Manoilă, Petrescu Va­ întovărăşirii îşi exprimă hotârîrea tru a descoperi apele libe­
R.P.R.. a conferenţiat despre: „Im­ sile şi mulţi alţii stau la loc de de a munci cu spor în întovărăşi­
portanţa sesiunii extraordinare a i cinste, ramele în care au fost aşe­ re, reprezentaţii organelor de par­ Cu toate acestea, nava re de gheţuri.
Consiliului Mondial al Păcii de la t zate cu grijă ,.Titlurile de proprie­ tid şi de stal d in . raionul Haţeg
Stokholm. L tate" asupra pămîntului primit la s-au angajat să sprijine şi să în­ îşi Continua- cursa fără Inginerii navali sovie­
reforma agrară. drume tînâra întovărăşire. să fie în primejdie. Ea tici au creat instalaţii ra-,
Vorbitorul a scos în evidenţă efor­ t Ca preşedinte al întovărăşirii a era condusă de un „ochi dar pentru nave de cele
turile depuse de oamenii muncii din în că de mai mult timp. pe ţăra- fost ales tînărul ţăran muncitor atotvăzător” — o staţie ra­ mai variate tipuri. Navele
întreaga lume pentru preîntîmpina- L * nii muncitori din Bărăşti îi Tomescu Vasile. dar. Pe ecranul staţiei, in­ de coastă nu prea mari
rea unui nou război mondial, pentru L frămînta un gînd. Au discutat între Pînă tîrziu au răsunat¦acordu­ stalat în- cabina de co­ sînt utilate cu instalaţii
asigurarea păcii şi securităţii popoa­ ei, au întrebat în stînga şi în rile muzicii, — expresie a bucuriei mandă, se aprindeau punc­ radar de mici dimensiuni.
relor. t dreapta, pe unul şi pe altul, — ca celor 69 de familii din Bărăşti, ca­ te albe, care dădeau o ima­ Pentru marile nave ocea­
omul cînd porneşte pe un drum re au pornit pe drumul ce duce la gine clară a strimtoarei nice s-a construit o pu­
După conferinţă a rulat filmul l nou, pe care nu-l cunoaşte. In cele belşug. — ţărmurile, insulele... E- ternică staţie cu o rază do
„Stele pe aripi“/ cnanul era împărţit în acţiune de multe zeci de
t din urmă au ajuns la concluzia că PETRE FARCAŞIU două printr-o linie lumi­ kilometri.
pămînturile lor, unite la un loc,' noasă — aceasta era cursa
L pot fi muncite mai uşor şi mai corespondent navei. Potrivit Directivelor Con­
bine, pot da recolte mai bune şi gresului al XX-lea al
t mai bogate. De atunci au trecut P.C.U.S. ,.ee vor înzestra
mulţi ani. In prezent, ra- vasele maritime ou apa­
l diolocaţia este larg intro­ ratele şi instrumentele d'a
dusă în viaţa flotei sovie­ navigaţie c'ele mai perfec­
L tice. Datorită acestui fapt,
siguranţa navigaţiei s-a ţionate, astfel ca să asi­
t mărit Considerabil. In pre­
zent, navele „nu mai aş­ gure securitatea navigaţiei
t
vaselor”. îndeplinind a-
L

t

L

l

l De pe înălţimile ameţitoare ale schelelor noului ~]
L furnal de 700 m.c. al Combinatului siderurgic Hu- 1

nedoara, doi din harnicii săi constructori — Tausch î

Wilnelm şi Gavrilă Grigore — privesc spre ora- ^

şui care l-au îndrăgit, care s-a dezvoltat zi de ^

z* sub ochii lor — Hunedoara. Ei sînt mîndri că ]

au contribuit la înălţarea celui mai mare furnal al j

ţării, ce în curînd va fi dat în funcţiune. EI va -- teaptă să se îmbunătă­ coastă indicaţie a partidu­

produce mai multă fontă decît toate celelalte fur- -j ţească vremea’' : înzestra­ lui, ministerul înzestrează

nale hunedorene la un loc. i te ou staţii radar, ele fac navele flotei maritime cu

T-*/—*/“¦»r-'r-» /— —*r-'r-'r-'r~' r-'r-'i—¦;— i—' r~>r“'r** l~^ i—1r-'r* curse regulate indiferent staţii radar.

¦WTITIiri1..I I.BI.i.M g ... ...................... .....