Page 14 - 1956-05

P^C f. 2 'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 585

Vesti de la Dece nu creşte numărul membrilor (J-ăiLetan,

corespondenţi în gospodăria colectivă din Găpud In finul de curlnd... sosit

Colectiviştii au Despre gospodăria colectivă din soarelui, 180 kg fasole, 30 kg lînă, consiliul de conducere au întreprins La mina Lonea a început să se —* De aceea plăteşte ?i I.C. Lo­
primit avansuri Căpud, raionul Alba, s-au auzit pînă 35 kg brînză, peste 3.000 kg furaje, unele acţiuni de popularizare a re­ nea finul pe care-l primeşte înju­
în cele mai îndepărtate sate multe zultatelor gospodăriei şi de atragere d n te o nouă romanţă .* „In finul de m ătăţit l — răsunară voci în sală.
•vorbe, unele bune altele rele. Intr-un precum şi însemnate- cantităţi de alte de' noi membri în aceasta. Acţiunile curînd... sosit”. Se spune că noua
produse. romanţă a fost adusă, încărcată in Ceuţă Iulian, nu luă în seamă

In adunarea generală, unde timp se vorbea despre, această gos­ Veniturile colectiviştilor întrec cu întreprinse- au avut însă un caracter vagoane, cu fracte tn regulă, toc­ şi fredona nestingherit:
s-a aprobat planul de producţie podărie mai mult de rău decît de mult pe cele ale ţăranilor mijlocaşi formal şi din această- cauză nu au mai de la Pui. Autorul el este Age-
pe anul 1956, membrii gospo­ bine. Se spunea -că treburile, merg din sat. Ţăranul mijlocaş Lazăr Iu- putut avea efect. vacopul Haţeg, iar înregistrarea „In finul de curînd sosit...".
dăriei agricole, colective ^Dru­ prost, că colectiviştii nu participă la iiu lui Teodor are peste 7 ha teren pentru Lonea s-a făcut în studiou­ In sală s-aud vociferări, strigăte:
mul lui Lenin" din Sebeş au lueru, că culturile se compromit • şi şi 4 braţe de muncă în familie. Este Colectiviştii pot şi trebuie să fie rile I.A.V.J. Petrila.
hotărît ca în acest an să se îm­ din această, cauză veniturile colecti­ socotit printre ?ei mai vrednici şi mai cei mai buni agitatori care să con­ — Să fie pedepsit I Să fie dat jos
partă avansuri de bani pentru zi-, viştilor sînt mici etc. Intr-adevăr, a gospodari ţărani muncitori din sat. vingă ţăranii muncitori să intre ală­ începe spectacolul. Pe scena de pe parapet !
lele-muncă, cel puţin de Irei ori. fost o perioadă cînd treburile în gos­ El a-realizat anul trecut produse care, turi de ei în gospodăria colectivă. Nu parapetului din Petrila apare cân­
podăria colectivă din Căpud mergeau calculat.e în bani, se ridică la valoa­ se poate spune că în gospodăria co­ tăreţul Ceuţă Iulian din partea A- Cintăreţul s-a încurcat rău de tot
Din veniturile realizate de la prost din cauză' că pătrunseseră în rea de coa 16.000 lei în timp oe co­ lectivă 'din Căpud nu ar exista ase­ gevacopului Haţeg, seefia de va­ Un altul din culise, veni repede le
grădina de zarzavaturi şi ferma .gospodărie elemente duşmănoase, oa­ lectivistul Ţamaş .Martin.oare.are nu­ menea colectivişti. Din păcate, sînt lorificări din Petroşani. După ce parapet:
zootehnică, calculate pînă la 15 re căutau să dezorganizeze munoa, mai trei braţe de muncă în familie puţini însă. La mulţi dintre colec­ tuşeşte odată începe să etnte la mi­
aprilie 1956, după ce s-au oprit să samene neîncredere şi dezbinare a realizat în acelaşi an produse în tivişti se manifestă o atitudine, gre­ crofon : — Tovarăşi, spectacolul s-a între­
între colectivişti, să-i descurajeze.. valoare de peste 20.000 , lei. După şită- şi foarte dăunătoare, aceea de a rupt I
obligaţiunile faţă de stat, pre­ Elementele duşmănoase răspîndeau cum se vede, diferenţa nu e mică. Ea întoarce spatele ţăranilor muncitori „In finul de curînd sosit"...
cum şi cheltuielile de producţie, prin satele din jur tot felul de min­ ne dovedeşte limpede cine e mai cîş- individuali, de a-i ţine cît mai de­ Dar ce s-a întimplat oare ? Din Din nou vociferări, strigăte, fluie­
a fost împărţită colectiviştilor ciuni despre gospodăria colectivă, po­ ¦tigat. sulă se ridică un spectator — Tri- rături. Cel care anunţase intreru:
suma de 10.570 lei, revenind fie­ negreau pe colectivişti, îndemnau ţă­ parte de gospodăria colectivă. In zacska Ştefan — ?i strigă: perea spectacolului şl care nu-i alt­
ranii muncitori să rtu se înscrie în Toate acestea .constituie dovada cea concepţia acestor colectivişti se ma­ — Din finul de curlnd sosit lip­ cineva decît şeful secţiei din Pe­
căruia cite 4 lei pentru ziua- gospodăria colectivă. mai grăitoare că gospodăria colectivă nifestă părerea greşită că dacă vor sesc 3.000 de kilograme! troşani a Agevacopului Haţeg, pe
muncâ. din Căpud nu este aşa cum au cău*- intra toţi ţăranii muncitori din sat Cintăreţul vădit jenat, înceărcă semne Mileti Alexandru, strigă în
Datorită vigilenţei comuniştilor şi tat duşmanii ei să o înfăţişeze. Ţă­ în gospodăria colectivă, atunci nu să se scuze: gura mare în pîlnia microfonului
URECHE NICOLAE 9 colectiviştilor 'înaintaţi, elementele ranii muncitori, membri ai acestei vor mai putea realiza veniturile pe -x- Dragi spectatori, nu-i aşa... e
? duşmănoase au fost demascate şi iz- gospodării,- au’ reuşit să scape de să­ care le •realizează în prezent. Unii altfel... — Linişte I Ne recunoaştem gre­
'gonite din gospodărie. De atunci lu­ răcie’ şi exploatare pentru totdeauna, care se află în anumite posturi de — Cum altfel 7 sări Trizacska. Ce, şelile I Recunoaştem c-am pus mal
Creşte numărul crurile s-au îndreptat.' Gospodăria co­ asigurîndu-şi o viaţă din ce în ce conducere au părerea că din mo­ nu-i adevărat că-n ziua de 2 mai puţin fin în vagoane, dar am vrut
membrilor şi fondul lectivă a început să progreseze. Deşi mai îmbelşugată şi prosperă. ment ce vor intra alţi ţărani munci­ au sosit două vagoane cu fin la să reparăm greşeala punînd mai
la început avea doar patru oapete tori în gospodărie, printre aceştia se Petrlla-parapet ? Purtau numerele mult în fracte. Iar l.A.V.J.-iştU din
subscris de vite, în prezent are 13 oapete de Ţără îndoială, în cadrul gospodă­ vor găsi oameni capabili care îi vor 3.341.520 şi 9.680,021 şi erau des­ Petrila au cântărit fradele şi nu
putea înlocui din aceste posturi. finul I Cu ce sîntem noi vinovaţi 7
vite, o fermă de oi, o fermă cu 10 riei mai există lipsuri. Avutul ob­ tinate pentru I.C. Lonea/
scroafe.de producţie şi o prisacă cu ştesc nu a crescut în măsura posi-, Asemenea păreri pot avea numai — Mda, mda, imi amintesc... — bar cu ce-s vinovaţi tovarăşii
Colectivul de conducere al bil.îtătilor existente, munca nu este oamenii egoişti, numai aceia oare nu M-am interesat la biroul de tran­ de la I.C. Lonea 7 De ce să îndure
stupi. văd decît înaintea nasului, care nu ei toate astea 7
cooperativei de credite şi econo­ destul de bine- organizată, normele au interesul ca gospodăria lor colec­ sporturi I.A.V.J. Petrila st mt s-a
Gospodăria colectivă din Căpud a individuale nu se respectă cu stric­ tivă să se dezvolte neîncetat. Ei nu-şi spus că primul vagon are cantita­ Mileti răspunse:
mii „Simion Bârnuţiu" din co­ obţinut rezultate frumoase şi în ce teţe, mai sînt şi unele abateri de la dau seamă că odată cu mărirea nu­ tea de 5.500 kg, iar al doilea 4.620
.priveşte sporirea producţiei la hectar' statut, etc. îndrumată şi sprijinită de mărului membrilor gospodăriei cresc kg fim Numai că tn timpul descăr­ — De ce să mal lungim vorba 7
muna Cut, raionul Sebeş, mun­ dovedindu-se astfel mult superioară organele de partid şi de stat raio­ şi mijloacele de sporire a producţiei, cării parcă nu era atîta fin... Ne-aţi prins I Dacă o fi cineva să
•sectorului individual. In anul 1955, nale, gospodăria va - putea lichida şi fiindcă cei ce intră în gospodărie a- ia măsuri împotriva noastră, am
ceşte intens pentru sporirea nu­ gospodăria colectivă a obţinut cca. aceste lipsuri într-un timp scurt.- duc pămînt, vite de muncă şi de repro­ — Şi, şi ? Cum a mai fost ? păţit-o, dacă nu, cu atît mai bine
2.000 kg grîu la ha, adică în medie ducţie, maşini şi unelte, braţe de se interesă un alt spectator. pentru noi şi mai rău pentru e i !
mărului de membri coopera­ mu-ncă etc. Deci, odată cu mărirea Principalul este că spectacolul s-a
numărului de membri creşte puterea — Cîntărindu-se întreaga canti­ întrerupt I Noi nu mai putem pre­
tori şi creşterea fondului sub­ economică a gospodăriei, adică creş­ tate de fin, s-a constatat că în cele zenta programul, după cum nici nu
te izvorul veniturilor colectiviştilor. două vagoane erau 6.803 kg fin putem trimite tot finul care-i pre­
scris. cu aproximativ 800 kg la ha mai •Mulţi îşi pun întrebarea : dacă gos­ deci faţă de fracte, lipseau 3317 kg văzut în fracte! Acesta-i un ob;-
Organizaţia de bază clin gospodăria fin ! cei al nostru. Dus. plătiţi biletul
Rină în momentul de faţăi mult decît sectorul individual din podăria colectivă din Căpud, s-a do­ colectivă şi sfatul popular comunal întreg pentru o parte din specta­
sat. Producţia de porumb din acelaşi vedit a fi -superioară sectorului indi­ au datoria să ia o atitudine hotărîtă Ceuţă Iulian începu să strige la col, iar I.C. Lonea, va plăti tot fi­
186 de ţărani cu gospodării mi­ a n ,'a fost în gospodăria colectivă în vidual din toate punctele de vedere faţă de asemenea tendinţe greşite, să microfon: nul din fracte. Noi ăşa sintem obiş­
explice colectiviştilor că prin lărgirea nuiţi !
ci şi mijlocii s-au înscris in co- medie de 2.330 kg la hectar în timp şi dacă colectiviştii realizează an de gospodăriei lor colective vor creşte — Tovarăşi, linişte! E adevărat.
nemijlocit şi posibilităţile de mărire Aşa este, recunosc... Dar lăsaţi-mă Şi cu asta prima reprezentaţie a
' operativa amintită, subscriind ce producţia medie de porumb' în an ¦venituri mai mari decît ţăranii să cint I Că de-aia aţi venit aleii luat sfirşit.
a veniturilor lor. De-ăia aţi plătit/
drept fond social, suma de iei sectorul individual a fost numai, de individuali, atunci de ce nu a in­ A. PĂDURARU
Comitetul raional de partid şi sfa­
. 37.200. ' .. 1.300 kg la ha, adică mai mică cu trat nici o familie în această gospo­ tul popular raional au datoria să se
dărie de la înfiinţare şi pînă în pre­ ocupe mai mult de lărgirea gospodă­
Deşi nu de mult -înfiinţată, •peste 1.000 kg la ha. riei colective din Căpud, de creşterea
cooperativa de credite şt econo­ Nimeni nu mai poate ;spune acum zent- ? prestigiului ei în rîndul ţăranilor mun­
mii din Cut a acordat ţăranilor
muncitori 17 împrumuturi ¦ în- că veniturile pe oare le realizează co­ Una din ' cauzele oare au făcut ca
valoare totala de lei 26,350. Din
sumele primite, • tovarăşii ¦ Ilie lectiviştii, an de an, sînt mici. Valoa­ ţăranii muncitori să nu se apropie
Boca, Ioan Bîtiu, Petru Bena şi
alţii,' şi-au cumpărat vite. rea unei zile-muncă s-â ridicat anul cu încredere de gospodăria colectivă,

Munca pentru atragerea . de trecut la 6 kg grîu, 5 kg porumb, este aceea că ea, după cum am ară­

3 kg. cartpfi, 5 kg furaje, 500 grame tat mai sus, a fost ponegrită în fel

floarea-soarelui,- 250 grame brînză şi şi chip de elementele duşmănoase.

alte produse. Pentru a ne putea da Organizaţia de bază din gospodărie

mai bine seama despre veniturile rea­ şi cea din sat, consiliul de conducere

lizate de membrii gospodăriei colec­ al gospodăriei, sfatul popular al co­

noi membri în cooperativă, con­ tive din Căpud, este de ajuns să munei Peţelca, nu s-au străduit în citori. In acest scop este necesar să •- ¦
tinuă. Se remarcă în , această dăm un singur exemplu. Familia co­ destulă măsură să popularizeze re­ trimită activişti cu experienţă • care

acţiune, întovărăşiţii Ilie Bitea lectivistului. Fosto Ştefan,, compusă zultatele obţinute de gospodăria co­ să îndrume organizaţia de bază şi Munca culturală la URUMP
din trei braţe de muncă, a primit a- lectivă şi veniturile realizate de co­ consiliul de condjcere pentru >a or­
şi Gheorghe .Vasilca, deputatul. nul trecut ca răsplată a muncii de­ lectivişti pentru a arăta prin aceasta ganiza temeinic popularizarea rezul­
pusă în gospodăria colectivă ’3.625 ţăranilor muncitori adevărul despre tatelor obţinute de gospodăria colec­
Ioan Marcu şi contabila Elvira kg grîu,' 2.673 kg porumb, 2.585'kg tivă şi veniturile realizate de colec­ In repertoriul pregătit de formaţiu­ lor oare răspund , de buna desfăşu­
gospodăria colectivă. Ce-i drept, or­ tivişti. nile artistice -ale Uzinei de reparat u- rare a muncii"'culturale. Iă special,
Ş tef.''' "• \ cartofi, 165 kg orz, 275 kg floarea- ganizaţia de bază din gospodărie şi tiiaj minier din Petroşani pentru se desfăşoară o slabă muncă în a-
concurs, era cuprinsă echipa de tea­ ceastă privinţa chiar jos, în secţii.
¦ ’ ' N. NICOLAE tru cu piesa „Cerere în căsătorie” de De pildă, în secţia administrativă,
Cehov, şi trei solişti vocali. Piesa fi­ care dispune de multe elemente ca­
• ' f ?• .• 1 . ^ ind pretenţioasă, n-a putut fi reali­ pabile a desfăşura m uncă, -artistică,
zată, iar din cei trei solişti, singură există în momentul de faţă o com­
Manifestări sportive O discuţie ce spune multe

în raionul Oraştie îmi aduc aminte exact. Călătoream Iată însă Că la lin moment dat, chéri. Te rog, din suflet, din sufle-

Duminică se deschide in raio­ de Ta'Petroşani la Simeria. In ¦va­ uşa se deschide şi grupului acestora - ţelul meu, fi rezonabilă şi spune ză­ tovarăşa Vucea Maria, a reuşit să se plectă indiferenţă. Tovarăşul Turi Zol-
nul Orăştie, faza raională a gonul în care mă găseam, călătoreau i s,e adăugă o nouă venită, tot elevă. păcitului meü de Alexandru. să mă prezinte aşa cum trebuia. tan, responsabilul cultural al comi­
campionatului rephblican de ca­ .alături de mine oameni diferiţi; mun­ Odată cu intrarea ei, pe banca unde aştepte la gară. Vreau să o uşchesc tetului de secţiei e convins că „nu se
lificare la vo lei Sînt înscrise ur- pînă acum fusese o deplină linişte, în excursie la Lonea şi de ar veni Acest rezultat nu este deloc întîm- poate face nimic“ ofentru că oamenii
plător, ci apare ca o urmare a unei

a ătoarele echipe: citori în salopete, ciobani cu cojoace începură nişte discuţii de aşa - na- ’ şi el ar fi mai mişto. E drept că am slabe orientăr din partea celor în ­ „n-au talent”. Mulţumit de această

Flacăra ’ ' 14 Dinamo - O- r întoarse pe dos, femei, elevi etc. tură ca în curînd toţi ceilalţi călă­ eu şi alte şuste, dar el îi mai bleg şi sărcinaţi să răspundă de bunul mers concluzie, el n-a întreprins nimic pen­
Discuţiile se purtau peste tot şi la tori din vagon îşi încetară pe ale lor, pică mai repede. Te implor, cheri, al muncii culturale de aici. E de ne­ tru mobilizarea oameililôr ' la acti­
râştie, Şcoala medie mixtă Orăş­ fel-de diferit ; fieoare Vorbea despre îndreptîndu-şi atenţia în această par­ fă-mi această figură şi eu îţi promit contestat valoarea mare a unei piese vitate culturală. Pentru această stare
ce-i interesa mai mult. Pe o bancă te. In mod deosebit atrăgea atenţia să ţi-o trag la rîndul meu... cum e „Cerere în căsătorie”. Pentru de lucruri e vinovat şi tovarăşul Te-
tie, Progresul Orăştie, Progre­ vecină, se găsea un grup de fete, pe jargonul folosit de către elevele, des­ . Socotesc edificator . ce-am spus interpretarea acesteia se cer însă cău, oare de asemenea, nu se ocupă
multe lucruri: se cer decoruri şi cos­ de problemele muncii culturale.
sul Sanatoriul Geoagiu. Şcoala

profesională Cugir şi Metalul 30

Decembrie. ' ‘ 1

In aceeaşi zi începe campio­ pare după uniformă şi monograma ce pre oare e vorba aici şi oare am în­ pînă aici. Rămîne ca tovarăşii de la tume de epocă,- se cere mai ales ta­ Sprijin slab muncii culturale dau
natul raional de fotbal, cu parti­ o purtau tyc mînă, le puteai uşor re­ lent, posibilitatea de a înţelege şi şi tovarăşii Rotaru Atanasie din sec­
ciparea echipelor Metalul 30 De­ cunoaşte că Sînt eleve. Acestea erau ţeles că- erau în ultimul an la una. , secţia de învăţămînt a Sfatului popu­ de a reda culoarea vrermi, trăsăturile ţia fitingărie, Dunărenţiu din secţia
cembrie, Recolta Şibot, Cons­ de altfel singurele fiinţe din vagon specifice ale unor caractere dintr-o tinichigerie şi alţii.
tructorul Cugir şi'Avîntul Orăş­ care stăteau mai liniştite şi care, din şcolile medii ale oraşului Petro­ lar al raionului Petroşani si cei din lume în oare noi n-am trăit şi pe oare
tie. chiar atunci cînd vorbeau făceau a- o cunoaştem doar din cele învăţate. Fără o colaborare susţinută între
cest luoru în şoaptă. şanii. Redau un fragment, fără nici conducerile şcolilor medii din acest Un asemenea lucru desigur că e greu toţi acei care răspund de bunul mers
NICOLAE MUNTEANU ‘ să fie scos la iveală. al muncii la URUMP, activitatea cul­
o modificare, exact aşa cum l-am au­ oraş, să ne spună ce anume au de turală de aici, nu va putea să-şi în­
Iată pentru ce e bine ca repertoriul deplinească rolul. Ea va continua să
zit. Zicea noua venită : gînd să facă. echipelor noastre de teat'u să fie în­ se desfăşoare şi pe mai departe la
dreptat spre probleme contemporane, întîmplare, fără a fi în pas cu cele
— Parol, pe cinstea mea, dragă V, AFLOARE1 oare oglindesc realitatea timpurilor mai acute probleme ale întreprinderii.
noastre şi oare aduc prin conţinutul Eforturi în această direcţie trebuie
Jla Sam iiieqetaza lor o contribuţie directă la rezolvarea depuse de toţi şi nu numai de că­
cu succes a problemelor ce stau în tre directorul clubului; De această
Revărsarea zorilor n-a mai tegăsit JtotK~a z i da oxUÂnă —- Lucrăm acum la terminarea uzi­ faţa noastră. De -acest lucru trebuie problemă sînt datori să se intereseze
ireamătul bine cunoscut al aşezării de nei din satul vecin, Hobiţa. Canatut să ţină seama şi echipa de teatru de îndeaproape în afară de acesta, se­
la clubul URUMP. cretarul U.T.M., tovarăşul Nicu Con­
„pălmaşi". Satul dormita tncă In ceaţa a- In sală răsună, limpezi, vorbele în­ — Bravă, vinătorule, te ţii b in e! Ca­ colector şl celelalte instalaţii sînt ga­ stantin, tovarăşul Vas Ioan, respon­
burindă a dimineţii primăvăralice, adu­ văţătorului : poral zici ? ta. Aşteptăm doar generatorul care In ceea ce priveşte brigada artis­ sabilul cultural al comitetului de în­
nat sub aripa Retezatului. se fabrică la „Electroputere" Craiova. tică de agitaţie, aceasta nu s-a pre­ treprindere, şi chiar directorul şi in­
— Cu asemenea minciuni, cîrmuitorii — Caporal... zentat i-a concurs pentru faptul că ginerul şef. Toţi aceştia trebuie să
Cînd îl vom primi, punem uzina Hobi- repertoriul său era sărac, nu cuprin­ ştie că^ sprijinind munoa culturală
Tirziu doar, cind umbrele nopţii slă­ din trecut înşelau şi întunecau mintea Ion MoiSoni i-a îmbrăţişat cu pri­ ţei în funcţiune şi o conectăm cu cea dea aspectele esenţiale -ale miincii. La sprijină propria lor muncă, deoarece
biră de-a binelea, talăhgile vitelor în­ oamenilor. Amintiţi-vă ¦îndemnul lor virea, nedumerit parcă de înfăţişarea şi de la noi. Atunci să vezi lumină! concurs nu a participat nici ansam­ nimic nu le poate veni ajtît de' nemij­
şiruite spre potecile islazului, vestiră pe vremea cînd piereau în ,sat zece ca­ vorbele lor. Gîndul i-a fugit cu ani îna­ blul coral pentru că acesta nici pînă locit şi de efectiv în ajutor în rezol­
dimineaţă plină. Cocoşii îşi înteţiră stri­ pete de vite în fiecare noapte şi veţi poi. Pe cel îmbrăcat în veşminte ofiţe­ în prezent nu s-a format. La repeti­ varea^ sarcinilor, ca o activitate cul­
- Sosesc v iz iiaioriigătele. Răsunară in bătăturile caselor da crezare Spuselor mele.. ţiile ce au avut loc nînă acuma, nu turală just folosită, strîns legată de
behăit de mioare şi vorbe de îndemn ¦ reşti, îl ştia din copilărie. Păziseră au participat niciodată mai mult de problemele procesului ' de producţie.
7-8 oameni. In această direcţie exis­
¦la trezire: „Aici Bucureşti ‘ împreună bivoliţele celui care altădată Ca in multe alte duminici. Sarmlse- tă o slabă preocupare din partea ce- V. DAN

— Scoălă, copile, că ne-o prihde a* stâpînea moşii da porunci satului Un vînzăfor ce frebuie cuminţit
— Letsek Iuliu. Iar copilandrul de ală­ getuza primeşte în după-amiaza aceas­
miaza l Astă s-a întimplat cu ani în urmă, turi plecase pe atunci la învăţătură. ta vizitatori. De astădată, oaspefi ti Cam pe la mijlocul oraşului Sebeş, făcînd şir. Atunci Vonica, iarăşi nu
vrea pentru că cetăţenii se prea în­
Sfa t 1k căminul Cultural tntr-o după-amiază fierbinte. Poposi­ Află acum că se pregăteşte să devină sint cei 500 copii coreeni găzduiţi în­ se găseşte unitatea de desfacere a
sem în gospodăria lui Ion Munteanu, inginer. Cît s-au schimbat oamenii !... tr-un sat vecin. Ne alăturăm acestora O.C.L. Alimentara nr. 67. Imediat ghesuie, nu sînt disciplinaţi şi îl je­
şl vizităm împreună amfiteatrul apar- cum intri în această unitate, la mîna nează. Face cu.bieţii cetăţeni o ade­
la vremea cînd omul tocmai înălţase Trecuseră trei săptămîni. La sfatul ţintnd coloniei Vipia Traiană Augusta 8 stîngă, dai peste, un vînzător căruia, vărată instrucţie! Şi aceasta pentru
popular ai comunei, deputaţii discu­ Sarmisegetuza. Vizitatorii îşi notează că aşa-i dumnealui, om iute de fire
Nici mâcăr nu ştiam despre cé adu­ stupii antenei de radio. La poarta tu­ tau despre, uzina electrică ridicată în carneţele imperesiile lor. Le vor po­ după cît ştiu, i se spune Vonica. Cine şi straşnic de bătăios. Strigă la toată
din dutoimpuneri. Era nevoie la uzină vesti colegilor, rudelor, prietenilor, tu­ lumea, zbiară cît îl ţine gura, e me­
naré era vorba, dar fiindcă localnicii sei Se adunaseră pe puţin douăzeci de de un mecanic. turor celor cate sint dornici să cu­ nu l-a mai văzut, îl poate recunoaşte reu nervos şi are pentru fiecare pre­
noască monumente istorice din ţara gătită din timp cîte o vorbă „tare'L
grabeău Spre locul adunării; le-atn ur­ topii, cu obrajii pirliţi de soare, dar In faţa gospodarildr satului s-ă pre­ noastră. după „energia” ce-1 caracterizează în
zentat Ion Moisoni. relaţiile cu consumatorii şi mai ales Cetăţenii îi rabdă toate- grosolănii­
mat pilda... gata să aştepte cu năsucurile vîrîte în
— Am învăţat meseria la regiment. după obrăznicia cu oare îi pune pe le şi brutalităţile, sperînd mereu că
Pe scaunele din apropierea scenei — nuielele gardului. aceştia „la punct". tovarăşii 'din conuucefea O.C.L. îl
vor mai domoli. Răul.constă însă în
de -unde, pe Semne, trebuia să vor­ Aşteptarea nu le-a, fost lungă, Ion In această unitate se distribuie şi faptul că pînă acum aceştia n-au do­
pîine 1a preţ liber. Ei bine, Vonica
bească cineva — poposiseră înaintea Munteanu a potrivit bateriile, le-a le­ vedit a fi preocupaţi de o asemenea
al nostru, o dă cetăţenilor doar a- problemă. Să vedem de -acum dacă
noastră, oameni din sat. Mulţi la nit- • gat între ele şi de-oăată cutia a prins Cunosc regulile de exploatarea motoa­ tunci cînd are el chef. Nu sînt aşe­ n-o să le vină în gînd.
relor şi chiar puţină electricitate. Da-
măr şi diferiţi lă înfăţişare, bătrîni, glas : „Aici Bucureşti I" că-mi daţi voie... Coboară umbrele serii. Ziua de odih­ zaţi în faţa ghişeului, după dorinţe­
nă e pe sfîrşite. Din mănunchiul celor
tineri şi copii. Astăzi, după cîţiva ani de la înţîm- Tînărul ce în armată pătrunsese tai­ adunaţi în faţa magazinului universal, le sale, gata, Vonica nu mai vrea să
nele maşinilor, dovedeşte pricepere în se desprind cei care ţin să vizioneze dea nimănui pîine. Şi,- fiindcă nu
Răzbatem cu greu spre rândurile din ’ j>larea' povestită, m -am ¦interesat dacă minuirea lor. Cînd l-am întîlnit la că­ aslăseară, filmul „Alarmă în Munţi".
suţa de unde pleacă spre sat lumina. Ceilalţi rămîn. Au văzut filmul si do­
faţă, cînd deodată sala răsună de ft- Ion Munteanu mai păstrează încă apa­

plauze De la măsuţă învelită în pînZă ' ratul de radio.

roşie, vorbeşte învăţătorul Pétrovici Parcă numai el, a răspuns Tralan

Gheorghe. Vida. Avem în sat mai mult de 20 apa­ Moisoni cerceta cupele unei turbine resc alte lucruri interesante. Ioan Pe-

Minţile mai ascuţite pătrund dintr-un rate de radio...

început' tâlcul vorbelor şi se dumiresc. înlocuită. . . . trescu şi Cornel Vîrvonî îşi vor încer­

TonCele mai greoaie stau ta indoaială, ase­ Moisoni, - — Am încercat-o şl nu dă randa­ ca puterile într-o partidă de şah, iar

meni •drumeţului ce la răsplătii de pe­ m ent Ştiţi, net am instalat in casele Obrejan şi prietenii vor asculta recen­
oamenilor peste. 700 becuri, apoi apara­ zia minunatei cărţi „Mitrea. Cocor". Ce-i
teci, nu ştie încotro să apuăe, mecanic de uzina. tele de radio, cinematograful... Şi nu drept, tare ar vrea să participe şi la
orice turbină face faţă. , programul brigăzii artistice. Dar ziua
Cum adică, povestea cri luiia mincată de. odihnă e pe sfîrşite...
Ion Moisoni mi-a vorbit cu căldură
de vîrcolaci é minciună ? Bine, dar După mai bine de doi ani, -odraslă lui despre ceea ce e nou în sat Şi despre L. ZEICONI
ceea ce va mai fi.
atunci cea care glăsuieşte că întuhe- Piuţ ş\-a revăzut iar satul. L-au în-

carea soarelui in plină zi înseamnă ¦lîmpinăt cu . îmbrăţişări calde, priete­

sfirşitul lumii, ce mai poate fi ? nii de altădată. -

vrea, consumatorii se adună mereu, V. M.