Page 15 - 1956-05

Nr. 5©5 .
Îndeplinirea planului
sarcină de mare importanţă
Minerii din Valea Jiului, de la
Ghelar şi Teliuc, au îndeplinit sar­
cinile de plan pe luna aprilie, extră-
gînd în plus mii de tone de cărbune
şi minereu. Siderurgiştii de k H u­
nedoara şi Călan şi-au îndeplinit şi
depăşit cu mult sarcinile lunare de
plan.’ Astfel, la combinatul siderur­
gic din Hunedoara planul la fontă,
oteb S. M., oţel electric, laminate şi
tuburi de fontă a fost îndeplinit cu
•3-7 zile mai repede. Indicii de utili­
zare au fost depăşiţi cu 3,5 la sută
la furnalele 1-4, cu 20,8 la sută la
furnalul 6, cu 6 la sută la secţia
O.S.M. şi cu 3,4 la sută la laminoa­
re. Productivitatea muncii a crescut
faţă de plan cu 7,5 la sută la furna­
lele 1-4, cu 21 la sută la furnalul 6,
ca 2,60 la sută la O.S.M. şi cu 6,7
la sută la laminoare.
Muncitorii Atelierelor C.F.R. Sime-
ria au sporit, în cursul lunii aprilie,
productivitatea munoii cu 7 la sută
şi au redus preţul de cost cu 4 la
sută. Colectivul uzinei „Victoria" Că­
lan şi-a depăşit planul de producţie
¦cu 8 la sută.
In cursul lunii trecute, majorita­
tea colectivelor întreprinderilor din
regiune, şi-au îndeplinit şi depăşit
planurile de producţie. La baza aces­
tor succese a stat organizarea mai te­
meinică a procesului de producţie şi
a muncii, elanul muncitorilor, ingi­
nerilor şi tehnicienilor care se stră­
duiesc să traducă în viaţă prevederile
Directivelor celui de-al II-lea Con­
gres al partidului.
Deşi au fost obţinute succese re­
marcabile, planul nu a fost îndepli­
nit la toţi indicii. Cei mai importanţi
indici ai planului sînt preţul de cost
şi productivitatea muncii. Preţul de
cost caracterizează multilateral acti­
vitatea întreprinderilor, atît pe linia
producţiei cît şi pe linia aprovizio­
nării şi desfacerii. In preţul de cost
se reflectă majoritatea indicilor teh-
nicoeconomici din activitatea între­
prinderilor, ceea ce face ca preţul de
cost să caracterizeze întreaga acti­
vitate a întreprinderilor.
Unele întreprinderi, ca minele Uri-
cani, Vulcan, Combinatul siderurgic
Hunedoara şi L M. Baniţa, nu şi-au
realizat în trimestrul I sarcinile pri­
vind creşterea productivităţii muncii
şi a reducerii preţului de cost. Ast-
' fel, la mina Uricani productivitatea
munţii a fost realizată numai în pro­
porţie de 64,5 la sută faţă de plan,
iar preţul de cost în loc să scadă cu
3,6 la sută a crescut cu 25,8 la
sută. La mina Vulcan productivita­
tea muncii s-a realizat.în proporţie de creşterea nivelului de trai al oame­
99,1 la sută, iar preţul de cost plani­ nilor muncii.
ficat a fost depăşit. La combinatul si- Standardizarea încărcăturilor la
A APĂRUT
„Carnetul agitatorului“ Nr. 3
Cel de-al 3-lea număr al „Carne­
tului agitatorului“, editat de Comi­
tetul regional P.M.R. Hunedoara, cu­
prinde materiale despre activitatea
agitatorilor din industria siderurgi­
că, din construcţii şi transporturi.
La rubrica „Să învăţăm din expe­
rienţa fruntaşilor“, prim-topitorii Ca­
zan Ştefan, Cios Ludovic şi Pali
Victor, semnează articolul intitulat
„Aplicarea metodei Filipov la furna­
lul 6“, împărtăşind experienţa lor în
muncă. La aceeaşi rubrică, maistrul
Josan Gogu şi prim-topitorii oţelari
Bîrlea Traian, Lăbuneţ Vaier şi Opriş
Avram, în articolul „Iniţiativa oţe­
larilor hunedoreni“ vorbesc despre
recenta iniţiativă „Pentru 600 şarje
rapide anual pe schimb“, iar ingine­
rul Pîrvu Iosif analizează pe larg
posibilităţile de sporire a producţiei
de laminate.
Un grup de furnalişti adresează o
Pentru îmbunătăţirea activităţii cooperativelor meşteşugăreşti
Datorită ajutorului multilateral
primit din partea statului — credite
pentru investiţii, înleznirii fiscalei fur­ întrebuinţate se ridică la suma de
nizarea de materii prime şi materiale
precum şi asigurarea desfacerii pro­
duselor — cooperativele meşteşugă­
reşti din cadrul uniunii regionale aj
obţinut succese importante în înde­
plinirea sarcinilor de plan pe primul
trimestru ial anului 1956.
întrecerea pentru realizarea planu­
lui trimestrial şi îndeplinirea angaja­
mentelor luate în cinstea celui de-al
II-lea Congres al cooperaţiei meşte­
şugăreşti, desfăşurată de cooperatori
a dus La îndeplinirea planului tri­
mestrial în proporţie de 119 la sută
la valoarea producţiei globale. Pe ra­
muri, pjanul a fost realizat astfel :
piele — încălţăminte 110 La sută, con­
fecţii 147 la sută, prelucrarea lemnu­
lui 107 La sută, prestări de servicii
neindustriale 103,7 la sută.
Productivitatea muncii a crescut în
acest trimestru, pe uniune, cu 14,8 La
sută. Cooperativele care obţin reali­
zări însemnate în sporirea produc­
tivităţii muncii sînt „Sprijinul minier”
Lupeni, oare a sporit productivitatea
muncii cu 77 la suta; „Progresul”
Alba-Iuliia — cu 41 la sută ; iar „Mo­
ţul” Baia de Criş, „Partizanul” Pe­
troşani şi „Crişana“ Brad — cu 13
la sută. Preţul de cost a fost redus
cu 1 la sută faţă de sarcina planifi­
cată.
Printr-O' mai bună gospodărire a
materialelor şi materiilor prime s-au
economisit în acest trimestru mate-
rialp şi materii prime în valoare de
derurgic din Hunedoara, producti­
vitatea muncii a fost realizată numai
în proporţie de 87,9 la sută, iar pre­
ţul de cost a crescut, la I.M. Baniţa
productivitatea muncii s-a realizat în
proporţie de 78,1 la sută, iar pre­
ţul de cost planifioat a crescut cu
42,9 la sută.
Aceasta este oglinda activităţii a-
cestor întreprinderi în trimestrul I al
anului 1956. Nerealizarea sarcinilor
de creşterea productivităţii muncii şi
reducerea preţului de cost se datoreş-
te nefolosirii din •'lin a utilajelor,
depăşirii consumurilor specifice de
materii crime şi auxiliare, energie
combustibil, locaţii plătite C.F.R.-u-
lui etc.
A lupta pentru reducerea preţului
de cost, la fiecare loc de muncă, în
fiecare întreprindere, înseamnă a lup­
ta pentru zeci şi sute de milioane lei
care vor fi folosiţi spre binele între­
gului popor. Sporirea productivită­
ţii muncii constituie baza trainică a
reducerii preţului de cost. Creşterea
productivităţii muncii în aceeaşi uni­
tate de timp ne dă posibilitatea să
obţinem o cantitate mai mare de pro­
duse, ceea ce face să soadă în ace­
laşi timp şi cheltuielile pe unitate
de produs.
Colectivul sectorului laminoare de
la Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra, îndreptîndu-şi atenţia asupra a
trei probleme principale, şi anume, re­
ducerea consumurilor specifice, înlă­
turarea rebuturilor, şi micşorarea
cheltuielilor de regie, a reuşit să evi­
te consumurile neraţionale de ener­
gie electrică, păcură, să reducă re­
buturile prin aplicarea metodei sovie­
tice Turtanov, să micşoreze cheltuie­
lile de regie şi să producă în cursul
lunilor ianuarie şi februarie laminate
cu 5,62 la sută mai ieftine.
Pentru a se asigura îndeplinirea
ritmică şi la toţi indicii a planului
de producţie atît la combinat cît şi
în întreprinderile miniere, este nece­
sar să se repartizeze fiecărui tova­
răş din conducere sarcini concrete în
această direcţie. Directorii, inginerii
şefi, şefii de secţie şi de sectoare tre­ a capacităţii de producţie a mecanis­
buie să exercite un control perma­
nent asupra îndeplinirii sarcinilor în­
credinţate. Grija pentru buna orga­
nizare a muncii, aprovizionarea rit­
mică a .locurilor de muncă, reparti­
zarea corespunzătoare a cadrelor şi
organizarea mai temeinică a întrece­
rii socialiste va permite acestor colec­
tive să sporească productivitatea
muncii şi să reducă preţul de cost
al produselor, ceea ce va duce la
scrisoare deschisă minerilor din Te­
liuc şi Ghelar în legătură cu nece­
sitatea de a li se trimite minereu
suficient şi de calitate.
Rubrica „Agitatori fruntaşi şi me­
todele lor“ cuprinde materiale scrise
de agitatorii Erdei Pavel de la De­
poul C.F.R. Simeria şi Voicu Tran­
dafir de la oţelăria Siemens-Martin,
în care, primul face cunoscut felul
cum aplică şi practică învăţămintele
însuşite La cercul de economie con­
cretă, iar al doilea vorbeşte despre
datoria agitatorului de a avea per­
manent în atenţie problemele locu­
lui de muncă. Tot la această rubrică
sînt publicate convorbirile agitato­
rilor Hrubi Carol — despre folosirea
raţională a capacităţii de producţie
a utilajelor şi Cimpoieşu Anton —
despre comhateirea operativă a lip­
surilor.
140.000 lei, iar valoarea materiilor
prime din resurse locale şi deşeuri
84.000 lei. La realizarea acestor eco­
nomii au contribuit cooperativele
„Partizanul“ Petroşani, „Unirea“ Se­
beş, „Progresul” Âlba-Iulia şi „Mo­
ţul” Baia de Criş.
Munoa desfăşurată pentru atragerea
de noi membri în cooperative, a dat
rezultate pozitive. De la 1 ianuarie şi
pînă la 31 martie a.c., au fost primiţi
201 noi membri ; numărul cooperato­
rilor meşteşugari s-a ridioat pe întrea­
ga uniune La 2352 din care 517
femei.
Tot în cursul acestui trimestru au
luat fiinţă noi secţii. La Hunedoara a
luat fiinţă o secţie de vulcanizare şi
una de zidari-zugravi, la Lupeni o
secţie mecanică şi una de coafură,
la Vulcan şi Baia de Criş au fost
înfiinţate secţii de ceramică-olărie.
In Orăştie, unde nu existau încă
cooperative meşteşugăreşti, în urma
muncii desfăşurate pentru lămurirea
şi atragerea micilor meseriaşi în coo­
perative, s-a reuşit ca La 1 aprilie să
aibă loc adunarea generală de con­
stituire a unei cooperative, în oare
s-au înscris 85 de membri. CooDera-
tiva a primit denumirea de „Viaţă
nouă“.
Lipsuri ce trebuie înlăturafe
Dacă unele conduceri ale coopera­
tivelor din regiune au dat atenţie ren­
tabilităţii acestora, nu acelaşi lucru
se poate spune despre conducerile
cooperativelor „Munca Nouă” Sime-
•' drum ul so c ia lism u lu i' Pag. 3
latoţi Cuvintul cititorilor „Luna contribuţiei în muncă"
x'-v'Y-V-v'V'v'V'V Nenumărate sînt exemplele în re­ braţe de muncă. Comitetul executiv,
giunea noastră, unde comitetele exe­ al Sfatului popular regional organi­
Oameni Gare aşteaptă cutive comunale mobilizează oamenii zează în intervalul 15 mai—15 iunie
muncii La efectuarea lucrărilor de re­ „Luna contribuţiei în muncă“.
furnale şi oţelării, a consumurilor de /'7 ’ririn Vinerea şi Cugir curge fl anare şi întreţinere a drumurilor şi
aer şi combustibil este o rezefvă im­ 1t-S un pîrîu, deobicei liniştit. podurilor, obţinînd rezultate însem­ In această perioadă, comitetele e-
portantă, oare fiind folosită va da po­ Primăvara însă, cînd zăpada de nate. Astfel, în comunele Stremţ, In- xecutive ale sfaturilor populare pe
sibilitate furnaliştilor şi oţelarilor să pe munţii Cugirului se topeşte, tregalde, Benic şi Feneş din raionul baza H.C.M. nr. 624/1954, vor întoc­
producă, mai multă fontă şi oţel la un pîrîul se umflă şi dacă malurile Albia s-a realizat pînă în luna octom­ mi planuri de acţiune în care să pre­
preţ de cost tot mai redus. nu rezistă furiei apelor, el se brie 1955, întreg debitul .anual. In vadă obiectivele principale asupra că­
revarsă şi inundă multe hec­ satul Cetea, comuna Benic, s-a des­ rora se va acţiona prin contribuţia
Aprovizionarea ritmică a agregate­ tare de semănături. Aşa s-a chis prin contribuţia în muncă un în muncă, antrenînd cu sarcini con­
lor şi a locurilor de muncă, organi­ întîmplat şi în primăvara aces­ drum comunal pe o porţiune de 3 crete, întreg personalul tehnic al sec­
zarea mai bună a transporturilor, tui an. Pîrîul s-a umflat, a rupt km, reStabilindu-se astfel circulaţia ţiunilor de drumuri, picheri şi can­
extinderea experienţei înaintate a malul în cîteva locuri şi apa s-a tonieri.
muncitorilor fruntaşi şi a metodelor revărsat pe ogoare. între statele Cetea şi Dealul Geoa-
noi de muncă, extinderea iniţiativei gi ui ui. Comisiile de recepţie a lucrărilor
„O fîşie pe schimb cu tăierea într-un De la revărsare, a trecut o executate, vor da toată atenţia cali­
singur schimb“ şi a metodei grafi­ bună bucată de vreme. In acest In comuna Cerbăl, raionul Hune­ tăţii acestora cît şi executării inte­
cului ciclic, extinderea iniţiativei „Pen­ timp, apele pîrîului au scăzut şi doara, tot prin contribuţie în muncă grale a lucrărilor după normele sta­
tru 600 şarje rapide anual pe schmb” se puteau lua măsuri ca ele să s-a construit în primăvara anului bilite pentru echivalenţa zilelor de
şi a metodei A. Filipov — pentru in­ nu mai spele semănăturile. To­ 1956 un pod lung de 12 m. pe dru­ contribuţie efectuate cu braţele sau
dici înalţi de utilizare a volumului tuşi, la Vinerea şi Cugir acest mul raional Boj-Cerbăl, economisin- cu atelajele.
util al furnalelor, etc., toate acestea lucru nu s-a întîmplat. Tovară­ du-se suma de 17.000 lei planificată
duc în mod nemijlocit la sporirea şii de la sfaturile populare din pentru construcţia acestui pod, sumă Ocoalele silvice au datoria de a
simţitoare a producţiei şi producti­ aceste comune, au aşteptat ca cu care se vor putea face alte lucrări. sprijini executarea lucrărilor progra­
vităţii muncii, la reducerea preţului apa pîrîului să se „cuminţească" mate, prin repartizarea materialului
de cost. singură şi astfel culturile să fie Rezultate bune au obţinut în acest lemnos necesar.
salvate. Au venit însă ploi, tu an raioanele Alba şi Sebeş, care au
Aceste iniţiative şi metode oare au urma cărora pîrîul s-a revărsat realizat peste 50% atît La contribuţia Sfaturile populare raionale, orăşe­
apărut în focul întrecerii socialiste şi iarăşi, inundînd semănăturile. Şi neşti şi comunale trebuie să facă cu­
au fost verificate de pnactică, de via­ aceasta se va întîmplă pînă a- cu braţele cît şi la cea cu atelajele. noscute în sesiunile ce vor avea Ioc
ţă, nu se bucură, din păcate, de o tunci cînd sfaturile populare res­ Nu acelaşi lucru se poate spune în cursul acestei luni, realizările ob­
preţuire deosebită din partea condu­ pective se vor hotărî să ia mă­ ţinute prin contribuţia în muncă şi să
cerilor întreprinderilor miniere şi suri pentru stăvilirea apei. însă despre alte raioane unde procen­ stabilească sarcinile ce trebuie duse
siderurgice, a direcţiunilor generale, tajul realizărilor este numai de 3-31 la îndeplinire în această perioadă de
comitetelor sindicale, consiliului sin­ EUGEN DAMIAN la sută. In oraşele Deva şi Hunedoa­ timp.
dical regional şi a şefilor de secţii şi ra nu s-a realizat încă nimic din
sectoare. Dacă întrebi muncitorii din- corespondent Fiecare deputat este dator a fi în
tr-o echipă de furnalişti sau de oţe- contribuţia în muncă. frunte, mobilizînd masele de alegă­
lari de la Hunedoara, în ce constă Deputaţi inactivi Sarcini mari stau în faţa noastră tori din circumscripţia sa la acţiunile
şi care sînt avantajele metodei A. ce se întreprind.
Filipov, Matulineţ, constaţi cu am ă­ ^ Y iin iniţiativa organizaţiei de în acest prim an al celui de-al doi­
răciune că nu le cunosc. Acelaşi lu­ bază din satul Runcşor, ra­ lea. plan cincinal. Pe regiune, trebuie Comisiile permanente trebuie să'
cru se întîmplă şi cu membrii brigă­ să se execute, prin contribuţii rin studieze şi să facă propuneri comite­
zilor de mineri. Aceasta din cauză ionul Ilia, ţăranii muncitori au muncă, lucrări de întreţinerea a pes­ telor executive cu privire La executa­
că organele sindicale, în frunte cu hotărît să-şi construiască un că­ te 2.400 km drumuri, repararea a rea unor lucrări, procurarea mate­
Consiliul sindical regional, care sînt min cultural şi o şcoală. Cu spri­ peste 3.000 m. poduri şi podeţe, cu­ rialelor necesare şi folosirea raţio­
chemate şi au sarcina de a răspîndi jinul sfatului popular din comu­ răţirea şi desfundarea a peste 1.000 nală a braţelor de muncă.
experienţa înaintată în mod orga­ na Gurasada, s-a reuşit a se
nizat, se ocupă foarte puţin de extin­ procura materialele de construc­ km. şanţuri. Fiecare om cinstit din regiunea
derea experienţei înaintate. ţie ca; ţiglă, lemn de construc­ In vederea executării acestui volum noastră, să ştie că răspunzînd che­
ţii, var, ciment, precum şi fon­ mărilor sfaturilor populare în vede­
In lupta pentru îndeplinirea planu­ dul necesar din autoimpuneri. mare de lucrări importante pentru e- rea executării lucrărilor prin contri­
lui Ia toţi indicii şi în special în ce Cu toate acestea însă, din cau­ conomia regiunii noastre şi pentru buţia în muncă, contribuie la reali­
priveşte creşterea productivităţii mun­ za pasivităţii unor deputaţi cum fiecare cetăţean din comunele şi ora­ zarea măreţelor sarcini prevăzute în
cii şi reducerea preţului de cost, tre­ sînt tovarăşii Jujan Sabin, Lupşă şele noastre, ţinînd cont că ne apro­ cel de-al doilea plan cincinal.
buie sa se facă totul pentru reduce­ Gheorghe şi alţii, care nu se piem de o perioadă cînd în muncile
rea rebuturilor, a consumurilor spe­ preocupă de mobilizarea mase­
cifice, economisirea materiilor prime şi lor de ţărani muncitori la mun­ agricole sînt antrenate mai puţine
materialelor, folosirea cît mai deplină că obştească, aceste materiale
stau în ploaie şi se distrug. Deşi Adunări populare pentru votarea
melor şi utilajelor, reducerea cheltu­ tovarăşii de mai sus aveau sar­ autoimpunerilor
ielilor de locaţie, a cheltuielilor de re­ cini concrete de a se ocupa dc
gie, reducerea personalului neproduc­ începerea lucrărilor, totuşi ei ră- In comunele şi satele din regiunea Borza Laurean şi Savu Avram au şî
tiv, ridicarea calificării cadrelor şi mîn nepăsători, neţinînd cont de
repartizarea justă a acestora etc. Nu­ importanţa vitală pe care o are noastră, au loc adunări populare un­ plătit suma stabilită.
mai astfel se pot asigura cantităţi în ţara noastră opera de cultu­
sporite de cărbune şi metal de bună ralizare a maselor. de se votează autoimpunerea pe anul Astfel, de adunări au avut loc şi
calitate şi la un preţ de cost tot mai
F. LAZAR 1956. In aceste adunări, locuitorii ho­ în satele din comuna Răchitova, ra­
redus.
corespondent tărăsc ce anume lucrări să facă în ionul Haţeg. Scriind despre ele, co­
satele lor, stabilind totodată suma ce respondentul nostru Tăşală Pompiliu,
trebuie plătită. arată că în Răchitova, adunarea a
De exemplu, în satul Sărăcsău. co­ votat construirea unui pod din beton
muna Băcăinţ din raionul Orăştie în centrul satului, iar în satul Ciula
(după cum ne scrie tovarăşul D ra­ Mică, din aceiaşi comună, au hotă-
gau Petru) nu de mult s-a ţinut a- rît să termine construirea ,şcolii şi a
duna-rea populară pentru votarea au­ căminului cultural dare în 1955 au
toimpunerilor pe anul 1.956. In a- fost ridicate în roşu. In scopul aces­
ceastă adunare s-a votat construire^ t o r ^construcţii, mal mulţi locuitori
runui şopron la ctmp,' unde .să se. adă­ printre oare Petrescu Vaier, Biba Moi-
Qleţiăm^e fa ţa de m anea lanitara postească oamenii în timpul ploilor, se, Olărescu Ludovic, Vlăiconl Iosif
precum şi construirea unei bărci pen­ şi alţii şi-au achitat în întregime su­
Dacă vei trece prin satul Chitid, co­ nei Strei-Sîngeorgiu vei vedea un plan tru trecerea locuitorilor peste Mureş. mele ce le revin din autoimpuneri pe
muna Strei-Sîngeorgiu, raionul Hune­ de deplasare a tovarăşei felceră Vulpe In aceeaşi zi, cetăţenii Jurj toan, anul 1956.
doara, şi vei întreba pe ori cine îţi ie­ Elena şi a oficiantului’ sanitar Hoară
se în cale de cită vreme n-a mai venit Hristea. Dar ştiu tot atît de bine că nu
doctorul sau sanitarul prin sat, cel. mai ţin minte decînd nu au văzut fe­ Să fie îmbunătăţite condiţiile
de transport pe C. F. R.ţ
întrebat, îţi va răspunde ţele acestora.
E mult de atunci. Să tot fie vreun Aceeaşi situaţie de netolerat există şi Trenul nr. 2090 care circulă pe cinile încredinţate în bune condiţi.
an sau poate doi, decînd picior de doc­ în celelalte sate ce aparţin comunii distanţa Simeria-Petroşani şi trenul Pe lîngă aceasta vagoanele sînt
tor n-a mai călcat pe aceste meleaguri Strei-Sîngeorgiu. care circulă de la Simeria la Teiuş,
au un număr prea mic de vagoane, murdare, rău mirositoare, datorită
Auzind acest răspuns, ia începui poa­ Oare tovarăşii de la secţia sanitară a faţă de numărul mare de călători faptului că cei însărcinaţi cu cură­
te nu-ţi vine să crezi. Dar stind de Sfatului popular raional Hunedoara şi ţirea acestora nu sînt controlaţi şi
vorbă cu mai mulţi oameni te vei con­ tovarăşul medic şef al raionului nu au Oamenii sînt nevoiţi, din această . traşi la răspundere.
vinge că acesta este adevărul. De ne­ nimic de spus în legătură cu această cauză să călătorească pe scări, pe
crezut, dar adevărat. De un an de zile situaţie ? Sau poate şi ei merg tot atît tampoane, în poziţii incomode şi o- Posibilităţi pentru îmbunătăţirea
nu s-a mai abătut nimeni prin aceste de rar pe teren! Şi atunci nn-i de mu bosifoare. Deşi conducerea staţiei condiţiilor de transport pe C.F.R,
locuri. C.F.R. Simeria cunoaşte această si­ există şi aceasta este o .sarcină prin­
tuaţie stă nepăsătoare, indiferentă şi cipală a conducerilor staţiilor, re­
Oamenii bolnavi se oblojesc cu diferi­ rare că nu cunosc situaţia. E necesar viziilor de vagoane şi a tuturor mun­
nu ia măsuri. citorilor de la calea ferată. Se vede
te leacuri băbeşti sau în cel mai bun să viziteze mai des satele pentru a se însă treaba că, conducerea staţiei
Călătorind în astfel de condiţii C.F.R. Simeria închide ochii şi trece
caz trimit pe cineva la cooperativă să convinge de grija pe care o au medicii timp de aproape 4 ore cu aceste tre­ nepăsătoare pe lingă aceste proble­
nuri, ajungi la destinaţie rupt de me. Pînă cînd ?
ceară cite un leac de la gestionar, ca­ şi sanitarii din raionul Hunedoara, faţă oboseală şi nu-ţi poţi îndeplini sar­
re (vrînd-nevrînd) a trebuit să se apro­ de sănătatea oamenilor muncii
vizioneze şt cu astfel de mărfuri.
Oamenii din sat mai ştiu un lucru: IOAN MARINESCU
dacă vei merge la dispensarul comu­ corespondent
OSBKC
lară pe lînga cooperativele meşte­ Uniunea regională va organiza vede oa odată cu dezvoltarea coopera­
şugăreşti din regiune, nu a consti­ periodic şedinţe de lucru cu tivelor, să crească şi num ărul, mem­
ria, „îmbrăcămintea“ şi „Munca tuit o preocupare serioasă nici pentru preşedinţii şi tehnicienii cooperative­ brilor cu coa. 50 la sută.
Nouă” Alba-Iulia, care au avut o uniune şi nici pentru conducerea coo­ lor, precum şi cu delegaţii care au
rentabilitate scăzută, nerealizîndu-şi perativelor „16 Februarie” Haţeg şi participat la Congres, pentru a cu­ Uniunea regională cu ajutorul
sarcina de reducere a preţului de „Moţul“ Baia de Criş, unde există noaşte felul cum se aplică în practi­ U.C.G.M. şi a. organelor de partid şi
cost. condiţii pentru dezvoltarea multilate­ că sarcinile ce izvorăsc din hotărîrile de stat va Construi 2 complexe de
rală a acestor secţii. Aici trebuie să celui de-al II-lea Congres al coope­ ateliere în oraşele Hunedoara şi Pe­
Alte cooperative ale căror condu­ se treacă de îndată la reorganizarea raţiei meşteşugăreşti. troşani şi va amenaja 5 centre model
ceri nu studiază cu atenţie sarcinile acestor secţii şi la atragerea unui pentru comenzi de încălţăminte şi
ce le stau în faţă, nu consultă mase­ număr cît mai mare de membri, care Pentru a se face cunoscut persona­ croitorie în mai multe oraşe din re­
le de cooperatori şi iau hotărîri unila­ să lucreze La confecţionarea dife­ lului administrativ şi tehnic sarci­ giune.
terale, încâlcind astfel prevederile ritelor ţesături cu motive naţionale nile şi rolul pe care îl are în duce­
statutului, nu şi-au realizat sarcinile şi covoare persiene. rea La îndeplinire a sarcinilor de Consiliile şi Comitetele executive
de plan. Printre acestea se află coo­ producţie s-au organizat cursuri de ale cooperativelor, au sarcina de a
perativa „Solidaritatea” din Deva, Cu toate că în trimestrul I din instruire a acestora, cu o durată de trece de îndată la atragerea de noi
care a realizat numai 97 la sută din a.c. au fost atraşi în cooperative un 15 zile. membri ¦cooperatori, de a dezvolta
plan, deşi a avut posibilităţi pentru număr însemnat de membri, aceasta cooperativele existente şi înfiinţa noi
îndeplinirea integrală a planului, mai nu dovedeşte însă că în această direc­ Măsuri pentru dezvoltarea secţii, de a asigura secţiilor existen­
ales că aici munca este organizată ţie există o preocupare deosebită. unităţilor cooperafive'or te toate cele necesare bunei desfă­
pe faze de operaţii şi este înzestrată Munca pentru atragerea de noi mem­ şurări a activităţii lor.
cu o maşină de şerfuit piele şi una bri trebuie privită ca o sarcină de meşteşugăreşti
de fasonare a încălţămintei. frunte a uniunii şi a cooperativelor. In Deservirea populaţiei trebuie să se
scopul dezvoltării acestora şi a cre­ Pentru îndeplinirea sarcinilor pus? facă cu mai multă grijă şi atenţie,
La această cooperativă nu se face ării 'de noi unităţi pentru deservirea în faţa cooperaţiei meşteşugăreşti de îmbunătăţind necontenit oalitatea re­
controlul secţiilor de comandă şi re­ populaţiei, mai ales, în centrele mun­ cel de-al II-lea Congres al P.M R., şi paraţiilor şi a confecţiilor. Economi­
paraţii, din care cauză se execută citoreşti din Valea Jiului, Hunedoara anume : creşterea producţiei cu 50— sirea materiei prime, a materialelor
lucru de proastă calitate şi oamenii şi oraşul Deva, trebuie intensificată 55 La sută în cel de-al doilea cincinal şi folosirea materiilor prime şi a ma­
sînt purtaţi pe drumuri luni întregi munoa pentru atragerea micilor mese­ — uniunea regională şi-a propus să terialelor din resurse locale, creşte­
pînă li se repară s-an confecţionea­ riaşi în cooperative. treacă la dezvoltarea unităţilor coo­ rea productivităţii muncii’ şi redu­
ză o pereche de încălţăminte. perativelor. Astfel, în centrul side­ cerea preţului de cost, sînt sarcini că­
Pentru a fi înlăturate lipsurile ce rurgic Hunedoara, se vor înfiinţa în rora trebuie să li se dea toată atenţia.
La cooperativa „Muncitorul” din s-au manifestat în cursul acestui tri­ perioada celui de-al doilea plan cin­
Sebeş nu se dă atenţie micii mecani­ mestru, Consiliile de conducere şi cinal 10 ateliere de croitorie, 10 ate­ In toate problemele, organele de'
zări a muncii şi inovaţiilor. Condu­ uniunea regională, trebuie să Î3 mă­ liere de reparat încălţăminte, 3 boian- conducere ale cooperativelor trebuie
cerea acestei cooperative, avînd o ati­ suri pentru lichidarea lor. Ele tre­ gerii, 2 ateliere mecanice, 2 timplă- să ceară sprijinul şi sfatul organelor
tudine înapoiată faţă de aceste pro­ buie să studieze cu -atenţie hotărîrile rii, 2 secţii pentru prestări construc­ de partid, sindicale şi sfaturilor popu­
bleme importante, afirmă că nu are celui de-al II-lea Congres al coopera­ ţii şi 8 ateliere de frizerie şi coafură. lare, pentru că numai aşa vor putea
nevoie de mica mecanizare şi de ino­ ţiei meşteşugăreşti şi să le facă cu­ să-şi îndeplinească cu succes sarci­
vaţii, susţinînd că acestea le-ar în­ noscute fiecărui cooperator în scopul In Valea Jiului vor lua fiinţă 6 a- nile ce le stau în faţă.
greuna situaţia financiară Aseme­ mobilizării acestora La traducerea lor teliere de croitori?, 10 ateliere de re­
nea conducători, cu astfel de atitu­ în viaţă. parat încălţăminte, 2 secţii prestări Uniunea regională, la rîndiil ei va
dini faţă de probleme atît de impor­ construcţii, 2 ateliere mecanice, 3 îndruma şi ajuta mai mult decît pînă
tante, trebuie treziţi la realitate. Calificarea şi educarea cooperatori­ boiangerii, 3 ateliere de tîmplărie şi acum cooperativele din regiune pen­
lor sînt probleme care nu trebuie ne­ 5 frizerii. tru traducerea în viaţă a sarcinilor
Dezvoltarea secţiilor de artă popu­ glijate, ştiind că fără cadre bine pre­ ee le revin în cel de-al II-lea plan
gătite din punct de vedere profesional In alte centre muncitoreşti, oa cincinal, precum şi din hotărîrile ce­
şi politic, sarcinile nu pot fi înde­ Brad, Gur.abarza, Călan şi Simeria, lui de-al II-lea Congres al coopera­
plinite cu succes.- precum şî oraşul Deva, se vor dezvol­ ţiei meşteşugăreşti din ţara noastră.
ta cooperativele existente cu cel pu­
ţin 25 la sută. De asemene a; se pre­ LEONTIN BLAJAN
pieşedintele U.R.C.M.