Page 16 - 1956-05

^Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 585

In decursul anului 1955 Cronica e v e n i m e n t e l o r I n t e r n a ţ i o n a l ®

Au fost puse bazele unei mai largi Lupta pentru dezarmare — lupta pentru pace
colaborări constructive între
Iugoslavia şi U. R. S. S. Zilele trecute s-au încheiat la ricolul“ dezarmării le-ar aduce mari Comunicatul publicat la sfîrşitul
Londra lucrările ultimei sesiuni a pagube. Aşa se explică de altfel şi sesiunii Consiliului nord-atlanuc

subcomitetului Comisiei O.N.U. pen­ creşterea cheltuielilor militare în ilustrează, prin caracterul său vag

tru dezarmare. Care sînt rezultate­ unele ţări capitaliste. S.U.A., de pil­ şi contradictoriu, că de fapt, nu s-a

le ?. In ciuda dorinţei popoarelor, dă, au majorat bugetul lor militar ajuns la rezultate concrete- în nici

— se spune în darea de seamă a Vecei executive Federale problema dezarmării bate pasul pe cu 1.740.000.000 dolari faţă de exer­ o problemă. „Solidaritatea atlanti­
prezentată Sesiunii Scupşcinei Populare Federative — că“ este acum cel puţin tot atît de
loc. Vreme îndelungată puterile oc­ ciţiul financiar precedent.
cidentale au încercat să arunce a- Urmărind în mod vădit scoate­ zdruncinată ca şi înainte. Unele
supra Uniunii Sovietice vina nere- propuneri noi, cum a fost aceea a
BELGRAD ((Agerpres)'. rea problemei dezarmării de pe or­ „lărgirii iuncţiunilor N.A.T.O." şi
Sesiunea Scupşcinei Populare Federative' a Iugoslaviei a discutat zolvârii acestei probleme. Ultimele dinea de zi a politicii mondiale, re­ la alte domenii decît cel militar,
darea de seamă a Vecei Executive Federale pentru anul 1955, prezen­ şase săptămîni, cît au durat lucră­ prezentanţii occidentali au recurs
tată de Edward Kardel], vicepreşedinte ai Vecei. rile sesiunii de la Londra a subco­ acum ia o nouă manevră, de astă primite „favorabil“ de secretarul de
mitetului Comisiei O .N.U. pentru dată cusută cu mai multă aţă albă stat american, Dulles, au scos în
dezarmare, au permis însă popoa­ decît înlr-o declaraţie făcută recent. evidenţă intenţia S.U.A. de a-şi ex­
H. Stassen, reprezentantul S.U.A.,
relor să-şi dea seama cine este pen­ tinde şi mai mult controlul asupra

Activitatea Iugoslaviei în dome­ politice şi. economice pe baza unei unei mari cantităţi de diferite materii tru şi cine — împotriva dezarmă­ susţine că este necesar să se reali­ partenerilor lor din blocul Atlan­
niul relaţiilor internaţionale, conso­ prime, materiale şi mijloace tehnice. rii. Uniunea Sovietică a prezentat tic, menţinînd şi pe mai departe
lidarea temeliei materiale a statu­ colaborări internaţionale constructive Iugoslavia se străduieşte să extindă propuneri concrete. La 10 mai s-a zeze acorduri politice înainte de orientarea agresivă a N.A.T.O. De
lui precum şi dezvoltarea continuă şi pe principiul egalităţii în drepturi legăturile economice pe baza princi­ împlinit un an de cînd — ca să nu a se putea recomanda stabilirea u- aici o serie de divergenţe clar ma­
a relaţiilor socialiste în toate ramu­ cu puterile occidentale şi cu toate ce­ piului coexistenţei active. Ea între­ ne referim decît la o perioadă mai nui nivel scăzut al armamentelor“. nifestate între S.U.A., pe de o par­
rile vieţii sociale, se arată în darea lelalte state din Europa. ţine relaţii comerciale cu 60 de ţări. recentă — Uniunea Sovietică^ a ve­ te, Anglia şi Franţa, pe de altă
de seamă prezentată deputaţilor nit cu propuneri realiste putînd să Ar fi fost de aşteptat ca aceste parte. Planul american de colabo­
Scupşcinei, au contribuit la întări­ O importantă parte a capitolului Un foarte important eveniment în constituie o bază nu numai de dis­ „acorduri“ să se refere la princi­ rare economică a ţărilor N.A.T.O.
rea legalităţii şi a ordinei interne. privitor la politica externă a Iugo­ relaţiile Iugoslaviei cu statele străi­ cuţie dar şi de rezolvare a spinoa­ piile coexistenţei paşnice, care au este un fel de variantă a cunoscu­
De aceea, oamenii muncii din Iugo­ slaviei se ocupă de îmbunătăţirea re­ ne — se subliniază în darea de seamă sei probleme a dezarmării. La 27 devenit baza relaţiilor dintre multe tului „plan Marshall“ care a servit
slavia acordă acestei politici spriji­ laţiilor cu Uniunea Sovietică. In da­ — l-a constituit normalizarea în de­ martie a.c. Uniunea Sovietică a pre­ state. Dar nu. E vorba, după cum
nul lor deplin şi multilateral. cursul anului trecut a relaţiilor eco­ zentat subcomitetului pentru dezar­ se spune în presa occidentală, de a la timpul său drept pîrghie pentru
rea de seamă se arată că în decursul nomice cu ţările din Europa de ră­ lega problema dezarmării de... pro­ controlul economic şi politic exer­
Mai departe se arată că activitatea anului 1955 au fost puse bazele unei sărit. mare noi propuneri menite să vină blema reunificătii Germaniei în citat de S.U.A. asupra ţărilor euro­
guvernului R. P. F. Iugoslavia în mai largi colaborări constructive între în întîmpinarea propunerilor pute­ pene care au acceptat „ajutorul" a-
domeniul politicii externe <a fost în­ Iugoslavia şi Uniunea Sovietică. Gu­ După prezentarea dării de seamă rilor occidentale. Dar, imediat ce condiţiile cerute de puterile occi­ merican. Acestui plan Anglia şi
cununată de rezultate favorabile în vernele Iugoslaviei şi U.R.S.S. au de­ a Vecei Executive Federale au avut Uniunea Sovietică îşi însuşea vreo dentale. In felul acesta se urmăreşte Franţa i-au opus planul creării u-
ceea ce priveşte normalizarea rela­ pus eforturi pentru înlăturarea difi­ loc discuţii la care au luat parte S. propunere occidentală, reprezentan­ un dublu-scop : sustragerea din fa­ nei „organizaţii pentru dezvoltarea
ţiilor şi stabilirea unei colaborări in­ cultăţilor ce s-au ivit ca rezultat al ţii acestora în subcomitet primeau ţa cererii popoarelor de a se reduce economică mondială", nu* însă sub
ternaţionale mai largi cu U.R.S.S., relaţiilor anormale timp de mai mulţi Vukmanovici şi R. Ciolakovici, vice­ armamentele şi forţele armate şi egida N.A.T.O., controlat de ameri­
reglementarea relaţiilor cu tarile din ani. Înlăturarea acestor dificultăţi co­ instrucţiuni să renunţe la ea 1... Şj crearea falsei iluzii după care pu­
Europa de răsărit, străduinţa de a respunde nu numai intereselor aces­ preşedinţi ai Vecei Executive Federa­ aceasta tocmai cînd se credea că cani, ci subordonată Organizaţiei
dezvolta continuu relaţiile în cadrul tor ţări, ci serveşte şi la stabilirea punctele de vedere au ajuns la sen­ terile occidentale ar fi preocupate, Naţiunilor Unite. Neajungîndu-se la
colaborării balcanice tripartite, întă­ coexistenţei active paşnice în întreaga le, G. Tikviţki, deputat în Scupşcină chipurile, de... reunificarea Germa­ nici o concluzie comună, lucrurile
lume. sibilă apropiere... niei. au rămas Ia stadiul de „intenţii“,
rirea colaborării prieteneşti cu toate şi alţii.
statele vecine, stabilirea de relaţii In capitolul privitor la economia Deşi iniţial Uniunea Sovietică a Popoarele nu pot fi însă induse cum se exprima un comentator al a-
Iugoslaviei se arată că anul trecut In şedinţa comună oare a avut loc propus ca reducerea armamentelor în eroare cu uşurinţa pe care şi-o
de prietenie cu ţările Asiei şi Africii dezvoltarea economică a tării s-a ca­ închipuie cercurile care se împotri­ genţiei France Presse. In acest sens,
racterizat prin creşterea exportului de în cursul serii, cele două camere ale clasice să fie însoţită de interzice­ vesc dezarmării. în comentariile de presă occiden­
şi dezvoltarea continuă a relaţiilor produse industriale şi prin importul rea armelor atomice, la cererea in­ tale se sublinia că dacă în ceea ce-1
Scupşcinei Populare Federale au a- sistentă a puterilor occidentale ea Declaraţia Iui A. A. Gromîko, re­ priveşte pe_ Dulles, el ar fi vrut ca
a consimţit în cadrul ultimei se­ N.A.T.O. să se amestece şi în con­
probat darea de seamă a Vecei Exe­ siuni să se cadă mai întîi de acord prezentantul sovietic în subcomite­ flictul din Algeria şi în problema
asupra armamentelor clasice, ur- tul Comisiei O.N.U. pentru dezar­ Ciprului şi în conflictul arabo-is-
cutive Federale pe anul 1955. mare, făcută corespondentului din raelian, deoarece după cum s-a
mînd ca problema armei atomice să Londra al Agenţiei TASS, cu pri­ plîris el, între membrii N.AlT.O.
Măsurile represive ale forjelor franceze nu pot împiedica Pe gcmvV! fie reglementată ulterior. O aseme­ vire la rezultatele lucrărilor sesiu­
nii subcomitetului, arată limpede sînt „prea multe divergenţe“, repre­
intensificarea acţiunilor nea propunere a fost făcută de An­ zentanţii Angliei, Franţei şi ai al­
forţelor patriotice din Algeria glia a tît'la O.N.U. cît şi la confe­ atît eforturile depuse de Uniunea tor state membre ale pactului A-
rinţa de la Geneva a miniştrilor Sovietică pentru a contribui la rea­ flantjc s-au arătat mult mai „re­
ALGER (Agerpres)'. — au întreprins operaţii împotriva gru­ • Ambasadorul U.R.S.S. în Franţa Afacerilor Externe. în 1955. Cînd lizarea dezarmării cît şi piedicile zervaţi“ în acceptarea amestecului
purilor de patrioţi algerieni la răsărit S. A. Vinogradov a oferit la 10 mai U.R.S.S. a sprijinit acest punct de puse la cale de către puterile occi­ N.A.T.O., în problemele politice
Agenţia France Presse anunţă că de oraşul Bougie şi în apropiere de o recepţie cu prilejul apropiatei ple­ dentale. Noile propuneri sovietice, proprii.
în regiunea oraşului Constantine tru­ Phillipeville. In ciuda represiunilor, cări la Moscova a lui Gtty Mollet, vedere, Anglia şi celelalte state prezentate subcomittului la 27 mar­
pele franceze au decimat grupuri în­ grupurile de patrioţi algerieni şi-au preşedintele Consiliului de Miniştri al apusene au renunţat. Aşa s-a în- tie, care au ţinut seama şi de pro­ Deşi sesiunea Consiliului nord-
tregi de patrioţi algerieni. In Kabylia, Franţei, şi a lui Christian Pineau, tîmplat şi atunci cînd Uniunea So­ punerile puterilor occidentale, ar fi atlantic â recunoscut că încorda­
la 15 km. vest de Tizi-Ouzeu, alge­ intensificat activitatea, în special în ministrul Afacerilor Externe. vietică s-a declarat de acord cu putut constitui o bază pentru re­ rea ^internaţională a slăbit, conse­
rienii au angajat numeroase lupte cu apropiere de Constaniine, unde au nivelul propus de puterile occiden­ zolvarea problemei dezarmării, da­ cinţă a politicii de coexistenţă paş­
unităţile franceze. Comandamentul reuşit să se Infiltreze în 46 de sate. • B. I. Harcenko, vicepreşedinte al tale pentru forţele armate — U.R.S.S. nică promovată de Uniunea Sovie­
francez anunţă în mod laconic că am­ Francezii n-au putut să-i respingă conducerii Asociaţiei unionale „Intu- S.U.A. şi China — cîte 1,5 milioa­ că această dorinţă ar fi existat de
bele părţi iau avut pierderi. Francezii decît după grele lupte de stradă. rist”, şi V. M. Zikeev, colaborator al ambele părţi.
Asociaţiei „Inturist“, au petrecut 15 ne, Anglia şi Franţa cîte 650.000.
zile în Egipt pentru a stabili legă­ tică. totuşi, şi la această sesiune
turi cu organizaţiile turistice din a- Acum puterile occidentale au făcut După sesiunea Consiliului
ceastă ţară. La 10 mat, B. I. Har­ „progrese", cerînd majorarea pri­ blocului mililar s-a accentuat „necesitatea“ menţi­
cenko "şi V. M. Zikeev au plecat spre mei cifre cu 1 milion şi a celei de nerii caracterului militar al NATO.
Siria şi Liban pentru a duce trata­ a doua cu 100.000. In timpul con­ al Atlanticului de nord Argumentul invocat pentru a „jus­
tive cu privire la un schimb de tu­
Japonia trebuie să-şi dezvolte relaţiile rişti între Uniunea Sovietică şi aceste ferinţei „celor patru mari“ care a Recenta sesiune a Consiliului tifica” aceasta şi anume că „în
cu ţările asiatice şi africane ţări. avut loc vara trecută la Geneva, N.A.T.O. a fost aşteptată cu inte­
primul ministru englez, Eden, a res de opinia publică. Din păcate unele probleme europene esenţiale,
— declară un parlamentar japonez — • De Ia 29 aprilie se află în U.R.S.S. propus,- -după -cum se ştie, crearea însă şi această sesiune nu a făcut printre care şi problema reunifică-
la invitaţia Ministerului Culturii al în-.Europa, a. unei zone. de limitare decît să confirme că pactul Atlan­ rii Germaniei, nu s-a realizat nici
PEKIN (Agerpres). — asiatice şi africane a dat rezultate U.R.S.S., o delegaţie a Societăţii de şi inspectare a armamentelor. Cînd ticului de nord este o organizaţie un progres“ este completamente
radiodifuziune din Marea Britanie Uniunea Sovietică s-a declarat de agresivă, străină spiritului şi ten­ fals. După cum se ştie, tocmai a-
Potrivit unei ştiri din Tokio, Ji- concrete în diferite ţări din Orien­ (B.B.C.) condusă de J.B. Clark. acord şi cu această popunere, repre­ dinţelor generale spre coexistenţă tragerea Germaniei occidentale în
zentantul englez a abandonat-o... paşnică. N.A.T.O. şi remilitarizarea ei îm­
şire Mathumoto, membru socialist al tul Mijlociu şi Apropiat. Ea a dat • La sfîrşitul lunii aprilie şi înce­ piedică reunificarea Germaniei pe
putul lunii mai a avut loc la Moscova După cum arată faptele, aici nu-f Discuţiile de la Paris nu au dus o bază paşnică şi democratică, sin­
parlamentului japonez, a declarat mai ales un impuls hotărîtor miş­ sesiunea extraordinară a comisiei so- vorba numai de o situaţie curioa­ gura acceptabilă.
vieto-ungară pentru colaborarea ştiin- să, ci de o sistematică renunţare de la aplanarea divergenţelor dintre
că Japonia trebuie să colaboreze cu cărilor de eliberare naţională din ţifico-tehnică. către puterile occidentale la pro­ participanţii la tratatul nord-atlan- Sesiunea Consiliului tratatului
priile lor poziţii. Acest fenomen nu tic. Dealtfel, sub impulsul necesită­ Atlanticului de nord, care a avut
toate ţările asiatice şi africane care Maroc, Algeria şi Tunisia. poate fi explicat altfel decît ca un ţilor imperioase ale dezvoltării vie­ loc la Paris, n-a dus la o schim­

au participat la conferinţa de la Totodată, Mathumoto a declarat rezultat al presiunilor acelor cer­ ţii internaţionale, aceste divergenţe
nu pot decît să se adîncească şi să se
Bandung. ‘că Japonia trebuie să obţină priete­

Mathumoto, oare s-a înapoiat re­ nia acestor popoare în interesul curi cărora cursa înarmărilor le agraveze în cadrul unui asemenea bare reală în structura şi scopurile

cent dintr-o călătorie în străină­ dezvoltării unor eventuale pieţe co­ aduce mari venituri şi cărora „pe­ organism anacronic. acestui pact agresiv.

tate, a declarat că conferinţa ţărilor merciale în aceste ţări.

Comerţ şi rale au fost deschise peste 20.000 de R. P. BULGARIA baneze. Inafară de aceasta, multe ma­
cooperaţie
în ţările de democraţie populară cooperative de desfacere şi noi cen­ Dezvoltarea comerţului gazine de alimentaţie publică se află
tre de vînzare a mărfurilor cu amă­ în centrele muncitoreşti. S-a înregis­
nuntul. Numai în 1955 au fost des­
R. P. CHINEZĂ centrelor se ridică la 29.000. De ase­ aprovizionării populaţiei cu mărfuri chise la sate peste 2.000 de noi ma­ Comerţul socialist din R. P. Bul­ trat o creştere deosebită şi în ce pri­
menea s-a înregistrat o creştere con­ de larg consum. An de an a cres­ gazine.
Magazinul universal de stat siderabilă şi în ce priveşte volumul garia obţine succese din ce în ce mai veşte numărul restaurantelor, ospătă-
din Pekin vînzărilor. Faţă de anul 1932, volu­ cut puterea de cumpărare a populaţi­ In anul 1955, ţăranii polonezi au
ei din oraşele şi satele Poloniei. cumpărat mărfuri industriale în va­ mari în satisfacerea nevoilor mereu riilor, cofetăriilor, bufetelor, cît şi în
Odată cu creşterea puterii de cum­ loare de peste 32 miliarde de zloţi.
părare a populaţiei se extinde ne­ In 1955, circulaţia mărfurilor în crescînde ale populaţiei ţării. Anul reţeaua vînzătorilor ambulanţi. Or­
contenit şi reţeaua comercială, se Circulaţia mărfurilor în comerţul
construiesc noi magazine. Printre a- mul de desfacere al produselor este comerţul cu amănuntul a crescut cu de la sate a sporit în cursul anului trecut, în magazinele şi localurile de ganele alimentaţiei publice au făcut
ceste magazine se numără şi maga­ aproximativ 25 la sută în compara­ trecut cu peste 10 la sută în com­ alimentaţie publică s-au vîndut cu pregătiri pentru sezonul de vară ur-
zinul universal de stat din Pekin. de circa 30 de ori mai mare. ţie cu anul precedent. A crescut con­ paraţie cu anul 1954.
siderabil vînzarea de ţesături, încăl­ 12% mai multe mărfuri, iar la sate mînd să pună la dispoziţia consuma­
Magazinul universal a fost amena­ Această dezvoltare rapidă a coope­ R. CEHOSLOVACA
jat într-o clădire nouă, cu cinci eta­ ţăminte, confecţii, aparate de radio, cu 16,2% mai multe mărfuri decît în torilor şi mai multe produse alimen­
je, de pe strada cea mai animată raţiei de consum a fost posibilă da­ biciclete, motociclete, precum şi o- Se extinde reţeaua coopeativelor
din Pekin. Suprafaţa totală a maga­ torită creşterii considerabile a pro­ de consum anul 1954. S-a vîndut orez cu 10,5%, tare şi băuturi răcoritoare, mărind
zinului este de 19.700 m2. Magazinul biecte de uz casnic.
are 18 secţii, un atelier de croitorie ducţiei industriale şi agricole. Pînă Odată cu creşterea circulaţiei măr­ Cooperativele de consum din R. carne — cu 18%, preparate de carne numărul centrelor în 3er liber din
şi săli de probă. El poate deservi în 1953, producţia globală a R.D. Cehoslovacă, care numără în pre­
simultan aproximativ 18.000 de cum­ furilor, s-a lărgit şi reţeaua magazi­ zent peste 1.300.000 de membri, îşi cu paste cu peste 20%, produse zaha­ oraşele ţării. Se va acorda o grijă
părători. In magazin au fost amena­ concentrează atenţia mai ales în di­
jate camere de odihnă şi o cameră a Germane â sporit cu 83,9 la sută nelor de desfacere în comerţul cu a- recţia aprovizionării populaţiei sa­ roase — cu 19,4%, brînzeturi — cu deosebită organizării reţelei de ma­
mamei şi copilului. mănuntul. telor cu produse industriale Şi,măr­
• In primele zile de funcţionare, ma­ faţă de anul 1929. In ultimii doi furi alimentare şi asupra achiziţio­ aproximativ 15%, ţesături de mătase gazine de alimentaţie publică în sta­
gazinul universal a pus în vînzare ani ai primului plan cincinal, pro­ In anii planului de şase ani, în nării de produse agricole.
19.000 de sortimente de mărfuri, iar ducţia a înregistrat de asemenea o oraşele şi satele din R.P. Polonă s-au — cu 35,7% mai mult decît în anul ţiunile balneo-climaterice şi în casele
ulterior sortimentul mărfurilor a cres­ creştere simţitoare. Sectorul socialist deschis un mare număr de magazi­ Anul trecut, cota-parte a coopera­
cut la 23.000 de feluri. Cererea creş­ tivelor de consum în volumul global precedent. de odihnă ale muncitorilor şi funcţio­
te însă necontenit şi se prevede ca ne de stat şi cooperatiste, precum al reţelei comerciale cu amănuntul
în curînd să se lărgească sortimentul şi centre pentru vînzarea cu amă­ din sectorul comerţului socialist a! Anul acesta vor fi vîndute popu­ narilor. R. P. D. COREEANĂ
la 30.000 feluri de mărfuri. Mărfurile nuntul a mărfurilor. R. Cehoslovace a fost de 25 la sută.
aflate în magazin, produse în ţară în industrie s-a dezvoltat într-un laţiei şi mai multe mărfuri decît a-
formează 90% din totalitatea mărfu­ In ultimii ani, cooperativele ţără­ Cooperativele de consum contribuie
rilor. Magazinul deserveşte zilnic în ritm foarte rapid. Astfel, dacă în a- neşti de ajutor reciproc din sistemul la dezvoltarea schimbului dintre oraş nul trecut şi anum e; cu 10% mai Cooperative de producţie
medie 90.000 de cumpărători. nul 1949 producţia întreprinderilor organizaţiei „Ajutorul reciproc ţără­ şi sat şi la îmbunătăţirea aprovizio­ multă carne, cu peste 8% mai mult
socialiste reprezenta aproximativ 44 nării satelor mai ales cu produse in­ zahăr, cu 27% mai multe brînzeturi. Cooperativele de producţie din
R. D. GERMANA la sută din producţia globală a R.D. nesc“ din R.P. Polonă au înregistrat dustriale. De aceea ele vor spori anul cu peste 16% mai multe ţesături de R.P.D. Coreeană au un rol însemnat
un mare progres. 2.355 de coopera­ acesta cu încă 599 numărul centre­
Cooperaţia de consum Germane în prezent producţia aces­ tive rurale dintr-un total de 2.800 lor de desfacere în comerţul cu amă­ bumbac, cu 17% mai multă încălţă­ în aprovizionarea populaţiei cu măr­
şi-au încheiat bilanţul anual cu profi­ nuntul. Planul de investiţii pentru furi de consum. Anul trecut ele au
După eliberarea Germaniei, pe te­ tora se ridică la 85,4 la sută. turi considerabile. In 1955, venitul construcţii prevede anul acesta con­ minte, cu 33% mai multă mobilă, cu obţinut mari succese. Sarcina de pro­
ritoriul Republicii Democrate Ger­ struirea a 344 de noi magazine şi peste 30% mai multe tricotaje de
mane au fost înfiinţate noi coopera­ Succesele obţinute în creşterea pro­ cooperativelor rurale a atins aproxi­ renovarea unui număr de 238 de ve­ ducţie pe 1954-1956, stabilită pentru
tive de consum. Marile succese ob­ ducţiei industriale şi agricole au fă­ mativ 740.000.000 de zloţi. chi magazine. In felul acesta numă­ lînă. cooperaţia de producţie în cadru!
ţinute în cursul ultimilor zece ani cut ca volumul vînzărilor în comer­ rul magazinelor de desfacere a pro­ Anul trecut, pe seama reducerilor
de către cooperativele de consum o- ţul cu amănuntul să crească cu 80 In ultimii şase ani, cooperativele duselor industriale va creşte la planului trienal de reconstrucţie şi
glindesc dezvoltarea vertiginoasă e- ţărăneşti de ajutor reciproc din Po­ 6.800. de preţuri, populaţia bulgară a cîş-
ronomică a R.D. Germane. la sută faţă de anul 1950. lonia au aprovizionat ţărănimea cu tigat peste 800 milioane de leva. dezvoltare a economiei naţionale a
Tabere de vară pentru copiii lucră­ R.P.D. Coreene a fost îndeplinită în
Cooperativele de consum din Re­ Cooperativele de consum — orga­ articole industriale, de bună calitate, torilor din reţeaua comercială Un restaurant cu autodeservlre mare proporţie.
în valoare de 134 miliarde de zloţi,
nizaţii democratice de masă din R.D. depăşind prevederile planului cu 23 Anul acesta, sindicatul lucrători­ Recent s-a deschis la Sofia un res­ In acelaşi timp, are Ioc o întărire
Germană — contribuie cu succes la lor din comerţ organizează în cele
transformarea socialistă a agricultu­ miliarde de zloţi. Reţeaua de centre mai pitoreşti locuri din Cehoslovacia taurant cu autodeservire. Restauran­ a cooperaţiilor de producţie. In 1955,
rii, convingînd pe ţărani prin activi­ de desfacere la sate, cu ridicata şt
cu amănuntul, a întreprinderilor de tul „Makedonia“ este bine amena­ numărul membrilor cooperatorilor a
prelucrare şi a centrelor de deservi­
tatea lor de avantajele sistemului re, precum şi a centrelor de colecta­ jat. Oamenii muncii găsesc aici mîn- crescut cu 43%. Concomitent cu în­

cooperatist, * re, a fost considerabil extinsă în căruri variate, ieftine şi gustoase. Ei tărirea bazei economice a cooperati­
cursul planului de şase ani. Numă­
In R.D. Germană, cooperativele să­ rul magazinelor a sporit de 2,5 ori se servesc singuri. Preţul diferitelor velor, s-a îmbunătăţit în măsură în­
în comparaţie cu anul 1949 şi se
teşti de consum au fost înfiinţate cu feluri de rnîncare este mai ieftin de­ semnată situaţia materială a membri­

începere din anul 1953. Numărul a- cît în alte restaurante. lor acestora.
cestora se ridică în prezent la 800.
Pentru ca să nu se piardă prea R. P. MONGOLA
Principalul scop al cooperativelor să­ mult timp, în restaurant funcţionea­

teşti este aprovizionarea ţărănimii ză două case. Mîncarea este distri­ Cooperativele de consum
muncitoare cu produse industriale de
buită la ghişeu de patru persoane, In anii puterii populare, coopera­
care are nevoie. Prin înfiinţarea coo­ iar un ospătar strînge şi pune mesele. ţia de. consum din R.P. Mongolă a

perativelor săteşti de consum s-a R. P. ALBANIA obţinut succese considerabile. In pre­

dezvoltat libera achiziţionare a pro­ zent, 25% din populaţia ţării este în­
duselor agricole. Magazine de alimentaţie publică cadrată în cooperativele de consum.

publica Democrată ¦Germană numă­ R. P. POLONA ridică în prezent la peste 42.000 uni­ tabere pentru odihna de vară a 3.600 In ultimii ani în R. P. Albania s-a Reţeaua cooperatistă dispune în ţară

ră peste 3.250.000 de membri în com­ Lărgirea reţelei comerţului tăţi, iar circulaţia mărfurilor a cres­ de copii ai lucrătorilor din reţeaua dezvoltat considerabil reţeaua cen­ de 600 de secţii comerciale, 400 de
paraţie cu 930.000 de membri cît nu­ cu amănuntul cut de peste 14 ori. Anul trecut, va­ comercială. Vor fi organizate de ase­ trală de alimentaţie publică. Numă­ magazine şi 3.500 de agenţi pentru
mărau în 1932 pe acelaşi teritoriu. loarea mărfurilor vîndute ţăranilor menea cîteva tabere turistice în mun­ rul magazinelor de alimentaţie pu­ comerţ şi colectări.

Un- anul 1932, cooperativele de con­ Creşterea permanentă a produc­ a crescut cu sute de milioane de ţii Krionsi, Tatra şi în centrul Boe- blică este de 1,5 ori mai mare decît Anul trecut, cooperativele din R.P.
sum dispuneau de 3.350 centre de ţiei industriei socialiste a R.P. Po­ zloţi faţă de anul 1954. In cursul ul­ miei. Copiii vor petrece timp de şase în anul 1950. O treime din aceste Mongolă au vîndut populaţiei cu 40%
desfacere, iar în prezent numărul lonie a făcut posibilă îmbunătăţirea timilor şase ani, în localităţile ru­ săptămîni în aceste tabere.
magazine funcţionează în satele al­ mr-i multe mărfuri decît în anul 1952.

?Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236,320 din 6 noiembrie 1549 — Tiparul Intrepr. Poli'jvafiia de Stat Deva.