Page 17 - 1956-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Sosirea la Moscova a delegaţiei
guvernamentale franceze
încă două gospodării colective]
Marţi după-amiază a sosit la Moscova delegaţia guvernamentală fran­

in raionul Orăştie ceză.
Pe aeroportul Vnukovo, Guy Moilet, Christian Pineau şi persoanele
‘La Jeledinţi „înfrăţirea“ — aşa au
care-i însoţesc au fost întîmplnaţi de tovarăşii N. A. Bulganin, L. M. Ka-
numit colectiviştii din Jele- ganovlcl, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, V. A. Kucerenko, V. V. Maţke-

dinţi gospodăria lor colectivă pe care au vici, precum şi alte personalităţi oii ciale.
După călduroase cuvinte de salut schimbate cu conducătorii sovietici,
inaugurat-o duminica trecută. 66 de familii | * r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
oaspeţii francezi au primit raportul gărzii de onoare. Apoi Guy Moilet a
de ţărani muncitori romîni şi maghiari din rostit o cuvintare. In limuzinele ZIS, oaspeţii şi conducătorii sovietici au

acest sat, s-au convins că oricît s.-ar strădui părăsit aeroportul.
In cursul zilei, înalţii oaspeţii fra ncezi au fost primiţi de tov. Bulganin
el, în mica gospodărie individuală, nu-i chip Anul VIII. Nr. 586 Joi 17 mai 1956 4 pagini 20 bani
şi separat, de tov. Molotov.
să poţi realiza producţii la hectar şi venituri

pe care le realizează gospodăriile colective.

Majoritatea membrilor gospodăriei colective

din Jeledinţi au fost ţărani mijlocaşi. Ei Spre noi succese I Muncă însufleţită 1I5
în întrecerea socialistă /
au adus în gospodărie 36 cai, 9 mînji, 51 de

vaci, 4 boi, 62 care şi căruţe, 59 pluguri, 24 !!

semănători şi alte atelaje. Au mai fost aduse n pe ogoare :!:!
:S
435 hectare teren, ceea ce reprezintă cca. 80V# S

din suprafaţa totală a satului.

(In numărul viitor vom publica un reportaj < Brigadă distinsă cu steagul Comitetului LA PRICAZ DIN RAIONUL ALBA
cu privire la înfiinţarea gospodăriei agricole \ I ucrârile de însămînţare nu

y colective din Jeledinţi). Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. R. " erau încă In întregime
terminate şi colectiviştii din Pri­
'li a S p i n i Duminică, 13 mai, în Brigada de turnătoare de la uzina „Victoria” Călan. condu­ caz au pornit la îngrijirea cul­ Mfini îndemânatice metoda Duvanov, de ardere rapidă a
turilor. Folosind fiecare zi bună cărămizilor. Lucrînd după această meto­
prezenţa unui mare nu­ să de tovarăşa Ana Metea este brigadă a păcii, fruntaşă pe a- de lucru în acest scop, ei au Croitul feţelor de pantofi nu este o dă arzătorii Dineny Ignat şi Costea Ioan
reuşit să termine pînă la 12 mai operaţie grea, dar nici uşoară. Cere mul­ au aşezat în primele 10 zile ale lunii
măr de colectivişti şi ţărani muncitori indivi­ zină. In ziua de 15 mai, acestei brigăzi i-a fost decernat Stea­ plivitul culturilor de grîu de pe tă atenţie şi pricepere. La secţia de în­ 201.000 cărămizi, iar Silaghy Ştefan şi
întreaga suprafaţă. călţăminte ,a fabricii „Simion Bărnuţiu” Dicu Ştefan, 218.000 cărămizi.
duali din satele învecinate, 59 familii de ţă­ gul Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. De din Alba-Iulia numeroase tinere absol-.
Ei nu au neglijat nici cele­ vente ale şcolii profesionale învaţă me­ Presatoarele Haţegan Silvia, Toth Ma-
rani muncitori şi-au unit 182,59 hectare teren asemenea turnătoarele din brigăzile conduse de tovarăşele Euge­ lalte lucrări. In timp ce unii lu­ serie. Cine sînt profesorii ? ria şi Drăghici Marfa, care lucrează la
crau de zor pentru a termina presa vacum nr. 2, asigurînd funcţio^
în gospodăria agricolă colectivă „Griviţa ro­ nia Tomescu şi Berta Laszlo, — alte două brigăzi ale păcii au plivitul, alţii dădeau bătălia Despre Ana Moldovan se spune că e narea în bune condiţii a utilajului şi a-
pentru a termina plantatul ver- maistră a croitului. îmbină cu pricepere provizionarea ritmică cu vagonete, îşi
şie“. Aceasta este a treia gospodărie colec­ fost distinse cu insigna Comitetului Naţional pentru Apărarea zei şi al pătlăgelelor roşii, reu­ şabloanele,.combină mărimile mari şi depăşesc sarcinile de plan zilnice cu 8-
şind ca în acelaşi timp să efec­ mici, pentru a realiza economii de piele Î0 la sută.
tivă de pe raza comunei Turdaş. Păcii din R.P.R. tueze plantatul pe întreaga su­ cît mai mari. De curînd, pentru merite
Muncind în comun timp de 4 ani în înto­ Aceste brigăzi şi-au depăşit sarcinile planului de produc­ prafaţă planificată. în producţie, a primit „Medalia Muncii”. Pentru a asigura şantierelor marilor,
Numai luna trecută ea a economisit construcţii cantităţi'’ sporite de cărămL
vărăşirea agricolă şi cu tractoarele S.M.T.-u- ţie în luna aprilie cu 8-16 la sută, au redus rebuturile cu 1-4,5 LA CRISTUR piele din oare pot fi confecţionate cca. dă este necesar ca strădaniile muncitori­
lui, ne-am convins că munca e mai uşoară la sută şi au sporit productivitatea muncii cu 0,5—1,05 la sută. 100 perechi pantofi femei.
şi dă rezultate mai bune — spunea tovară- lor să fie complectate cu măsuri tehni-
Mîini îndemînatice au multe .alte mun­ co-organizatorice care să înlăture dis­
[ şui Ioan Igna — apoi, veniturile mari obţi­ proporţia dintre capacitatea de uscare şi

nute, an de an, de colectiviştii din sintandrei, 3ţ n luptă pentru creşterea productivităţii muncii
Pricaz şi Deva, nu ne-au lăsat indiferenţi. ) LL1 rediucerea preţ!uliui• dj e ,
După ce s-au depus primele cereri pentru crea- 3 Şl COSt

CofecBvd. multor w t • M ecanism ^ n utilajele, cu

munca mal organizat. De mare folos ne-a fost ) dţri din re8 iu'nM "M sW . obt>" Î j l n ' n m n E Mosto
ajutorul primit din partea organelor raionale } succese grăitoare în lupta pen- aint din ce în ce mai bine folosite.
/ n săptămîna trecută, în­ citoare de la această secţie. Harasz Flo­ cea de ardere.
tovărăşiţi din satul Crisr rica a realizat o economie de 822 dm. p.
y de partid şi de stat, care au. fost in perma- Uni sporirea productivităţii mun- , a, ^ fiUt dpnăsit
> nenţă în mijlocul nostru şi ne-au îndrumat. { r, n r ( ,t l l l l l i d p PO-t ?al de prodiieţie!a. fost depăşit
' In munca noastră de lămurire de la om la { d,_ ? redu, f f i a P f ^ u de cost. ,n aprilie cu 25,6 ţa suta iar tur, organizaţi în brigăzi, au piele, iar Haţegan Antemia 513 dm. p. La feafrul „Prichindel"
plivit cele 15 hectare însămîn- piele. De la începutul anului colectivul
om, am întîmpinat şi unele greutăţi. Iacob { Dam 11131 Jos Clteva >ntrepnn- productivitatea muncii a fost ma-
ţate cu grîu. Intovărăşiţii Gri- secţiei a economisit 13.966 dm. p. piele Peste 20.000 de spectatori din 6 re­
Sînea, Petru Grecu, Aurora Vlădău, Aron \ deri care obţin succese deose- nta cu 27,1 la suta şi aceasta gorie Micloş şi Vasile Zăvălaş, bizon din care se pot' confecţiona 537 giuni ale ţării au vizionat luna trecută
care lucrează în brigada lui Am ­ perechi ghete ,femei şi 9800 dm. p. box spectacolul „Albă ca zăpada şi cei 7
Glolna si alţii, prin diferite zvonuri, au- dus { bite în sporirea productivităţii 1U mai cd un număr mediu scrip- brozie Cozma, au terminat p ri¦ din care se pot executa 675 perechi pan­ pitici” prezentat în turneu de teatrul
.... , , . , tic de muncitori de 98,8 la sută.
o muncă împotriva gospodăriei colective. Ac­ muncu şi reducerea preţului de . Muncitorii fabricii de hîrtie
ţiunile lor nu au reuşit; deoarece ţăranii mun­
citori din satul nostru, care astăzi au devenit cost’ _# „1 Miai” Petreşti şi-iau depăşit mii plivitul. tofi femei. „Prichindel” din Alba-Iulia. Intr-o sin­
gură lună, colectivul teatrului a trecut
colectivişti, nu au ascultat minciunile lor si • Colectivul minelor Ghelar, planul de producţie cu 5,1 la De pe tarlaua cu grîu ei au

au pornit cu încredere pe drumul arătat de organizînd mai bine munca şi sută şi !au sporit productivitatea trecut pe cea cu sfeclă de zahăr Penlru construcţiile cincinalului prin 29 oraşe şi sate unde a dat 65 de
unde au început praşila I-a. spectacole.
partid. 3 asigurînd o bună aprovizionare muncii fată de sarcina planifi-

Cu oameni ca Ion Dărăbanţ, Ion Popa. ^ a locurilor de muncă, cît şi o cata cu 4 ,7 ^a sma- LA G A L D A Luna aceasta, în prima decadă, colec­ Se apropie „Ziua copilului” . Teatrul
Sabina Muntean, Ion Sîrbu, Petru Rinoşan tivul fabricii „Sîntimbru”, cu toate că de păpuşi „Prichindel” face o surpriza
şi mulţi, alţii, care au depus eforturi deose­ funcţionare ritmică a tanspor- * < * •« * * /eparttzării juste a / n ciuda ploii mărun a depăşit planul la cărămizi crude cu 4 celor mici. In curînd va prezenta 2 pre­
,. muncitorilor in producţie, a unei te, brigăzile de cîmp de la sută, a rămas cu mult în urmă la că­ miere : „Ursuleţii veseli” şi „Prima
bite în munca de crearea gospodăriei colec­ >turilor, a reuşit ca în cursul lunii bune organizări a mun- la G.A.S. Galda continuă lu­ rămizi arse. Cauza : capacitatea cupto­ lecţie”. „Personagele” au început să
crările de plivit şi prăşit. Pînă rului nu este bine folosită, operaţia de prindă viaţă. Modelatoarea Huiu Viori­
tive, am învins toate greutăţile şi am reuşit aprilie să realizeze, planul la cii în fiecare secţie şi aplicării la 12 mai s-au plivit 57 hec­ evacuare se face defectuos.
producţia globală în proporţie metodelor noi de muncă, planul
\" să sărbătorim inaugurarea colectivei noastre. de 114,2 la sută şi să sporească uzine.{ de reparat utilaj minier

Ca preşedinte al gospodăriei agricole co­ productivitatea muncii cu « , la Să

lective „Griviţa roşie“, a fost ales tovarăşul tare grîu, 25 hectare orz de Totuşi, la această fabrică muncitorii ca a şi confecţionat primu| ursuleţ. Ma­
toamnă şi 10 hectare secară. In se străduiesc să realizeze indici înalţi ria Matei, Mioara Huiu, Elena Haţegan,
Aurel Cîndroi. - acelaşi timp, au fost prăşite 3 de productivitate. Metodele înaintate de Gheorghe Haprian şi ceilalţi artişti
hectare sfeclă furajeră, 2 hec- muncă îi ajută să obţină succese în pro­ mînuitori, sub conducerea regizorului
¦sută. sută, iar productivitatea1 muncii .tare sfeclă butaş anul II şi 1 ducţie. La uscarea cărămizilor se folo­ artistic Petre Diaconu, lucrează la pu­
hectar floarea-soarelui pentru seşte metoda de aşezare Kartavţev, ca­
In oraşul Deva, alegerile de asesori In a sporit cu 38,5 la sută faţă de,
plan. Aceste realizări sînt ,re-

se apropie de sfîrşit fam ilie zultate ale muncii pline de ahne; sămînţă. re grăbeşte uscarea. La cuptor se aplică nerea în scenă a celor două premiere.
gaţie a întregului colectiv.

In oraşul Deva, alegerile de nari care se bucură de stimă BUCURIE

asesori populari se apropie de deosebită; De exemplu, la — Hai, frate,-mai repede. Dacă pleacă..gos.-.
podarul, numai mîine mai luăm cheile.
sfîrşit. Oamenii muncii din ma- I.A.R.T., au fost. aleşi că ăseso-
— Nici o grijă, Avrame. Intr-o zi ca asta,
joritatea întreprinderilor şi in- ri populari tovarăşii Dionisie gospodarul n-ar pleca de-ar şti că stă toată Decolează avionul sanitar
noaptea. Doar nu în fiecare zi împarte chei
stituţiilor, Şl;.m ales deja repre- Bucur, măcelar, Alexandru Ra- pentru apartamente noi.

zentanţii lor 'pentru a Vfeghea polti, mecanic şi âlţii, la Fa­ Domolit, Avram Penteleu îşi potrivi pasuj Intre oraşul Deva şi Sims- Pilotul îi răspunse zîm-
după cel al lui Grigore Gheorghe şi împreună ria, pe o cîmpie frumoasă, b ind:.
la stricta aplicare a legilor ju- brica de teracotă, Ioan Bota porniră spre gospodăria de locuinţe a minei motorul Unui avion cu două
Petrila, unde aveau să primească cheile pentru cruci roşii pe aripi, duduie
decătoreşti. La I.A.R.T., la Fa- şef de producţie şi' Andrei To- apartamentele noi ce le-au fost de curînd re­ puternic, vrînd parcă să a-
partizate. tragă atenţia asupra sa. In
brica de teracotă, la Uniunea rok, presar tipăritor, iar la faţă, la câteva sute de metri, — Sigur. Nu cumva ţi-a
In faţa gospodăriei de locuinţe era anima­ un fanion se ridică şi se la­
regională a cooperativelor meş- U.R.C.M.; Ioan Rusneac nor- ţie mare. Peste o sută de mineri, tehnicieni şi să, semn că aparatul poate fost teamă că n-o să ajun­
ingineri, aşteptau să li se înmîneze preţioasele decola. Trepidaţia motorului gem ?
teşugăreşti şi în alte întrep.rin- • mator, Florica Moraru, dşctilo- chei ale noilor locuinţe. Petru Cătană, Con­ se măreşte, fâcînd să undu-
stantin Amăriuţă, Andrei Butuc, Aurel Blaga iască iarba ca şi cînd un vînt
deri şi instituţii, muncitorii, teh- grafă, etc. şi alţii, sosiseră printre primii şi discutau. năpraznic s-ar fi abătut asu­ — De ce să mint ? mărtu­
Avram Penteleu şi Gheorghe Grigore, se pier­ pra cîmpiei. Apoi, avionul în­
nicienii şi funcţionarii, au ales Alegerile de asesori populari dură repede în mulţimea veselă din faţa gos­ cepe să înainteze, ridieîndu-se risi colectivistul. Mi-a fost (-
podăriei de locuinţe. lin de la pămînt. Pe aeroport,
pe cei mai buni dintre ei ca s-au terminat şi la IR TA rămîne doar autosalvarea, iar teamă. C
Se glumea şi se rîdea cu poftă. Apoi, în­ j lîngă ea doi oameni care
asesori populari pe lîngă Tri- P.T.T.R., Fabrica de brichete fu- cepu împărţirea cheilor. ) privesc cum se depărtează a- Apoi, stringînd mâna pito- c
< vionul. Cînd aparatul nu se
bunalul popular al oraşului rajere şi în alte întreprinderi Tîrziu, după ce în faţa gospodăriei de locu­ J mai zări, ascuns de perdeaua tului îl învălui cu o privire y
inţe nu mai rămăsese aproape nimeni, cineva ) de nori, unul dintre ei zise ca
Deva , şi instituţii. Pînă la data de 19 spuse: ţ pentru sin e: caldă, care vorbea mai mult C
y — O să ajungă oare la
Printre ceî âleşi, sînt mulţi mâi, âlefferile de âsesori se vor — Şi cînd te gîndeşti că nevastă-mea nici 7 tim p? Cu hemoragia cere- decît orice cuvinte de mul- L•
nu bănuieşte ce bucurie o aşteaptă. ) brală nu-i de g lu m iţi
muncitori, tehnicieni şi funcţie- termina în tot oraşul. j — Cu siguranţă l Bolnavul
J va fi salvat...
(urnire. L
j ¦Bolnavul era colectivistul
O consfăfuire U.T.M . în oraşul Deva o Anton Bozero, din comuna Mişcat de recunoştinţa ce r
< Rapolt, raionul Hunedoara, i-o arăta bolnavul, pilotul îi ţ
Duminică dimineaţa, în sala După prelucrare, numeroşi ute- ) care avea hemoragie cerebra- slrînse mina, şi-i ură însână- >
-j lâ. Medicii i-au recomandat toşire grabnică. Se îndreptă (.
festivă a Comitetului regional mişti au discutat şi au făcut apoi spre aparat.
clinica din Tg. Mureş. Secţia
U.T.M., a avut loc o consfătuire propuneri de complectare sau sănătate a sfatului popular
regional, ca şi în alte cazuri
cu toţi membrii comitetelor modificări de formulare a dife- urgente, a hotărît să facă Nu era pentru prima dată , C
transportarea bolnavului cu cînd emoţia celor pe care-i
U.T.M. din oraşul Deva, organi- rite articole şi aliniate din pro- După o săptămîna de muncă tovară­ avionul sanitar.
şul Victor Pali, prim-topitor la furna­
zaţă de Comitetul U.T.M. al ora- iectul de statut. Printre cei ca. lul VI al Combinatului siderurgic din Pe calea aerului, distanta transportase cu avionul, se h
Hunedoara, petrece o zi plăcută în mij­ pe care autosalvarea ar fi
şului. In consfătuire, pe lîngă , , ¦, , locul familiei, în apartamentul ce-l ocu­ y varcurs-o în 5— 6 ore; a fost răsfrîngea şi asupra lui. Aşa '
alte probleme, s-a prelucrat şi re ad cuvîntul, se nuirmra pă în blocul nr. 39.. făcută într-o oră şi 5 minute.
Lui Anton Bozero, care la în­ i s-a intlmplat şi cu Elisabe- f
proiectul Statutului modificat al Şi tovarăşul Diaconu Ioan, care ceput se împotrivise să se ur­
ce în avion, nici nu-i venea ta Andruţa, muncitoare la
Uniunii Tineretului Muncitor, a făcut mai multe propuneri să creadă că a ajuns la des­ Combinatul siderurgic din
tinaţie. Hunedoara pe care a dus-o
Cu această întrebare ne-am în galeriile direcţionale unde Vesti din Cut la Constanţa, cu EIviră Ko-
adresat tovarăşului Ioan Mol­ nu există metan. Referindu-mă — Cum, spuse el, am şi a- nopi din Orăştie, Popa Au-
dovan, inginer şef al minei la mica mecanizare, pot spu­ AU ÎNCHEIAT CU SUCCES juns !?
Petrila. Ce propuneţi pentru ridicarea ANUL ŞCOLAR IN gustin din Sintandrei, Geor-
ne că troliile de tras lemn in geta Strâuţ, Gheorghe Rusu,
— In primul rînd — a de­ productivităţii muncii in cărbune? abataje se întrebuinţează ira­ 1NVĂŢAMINTUL DE PARTID Marcel Paraschiv şi alţii, pe ,
clarat tovarăşul Moldovan — care-i transportase la diferite
întrebarea fiind complexă e Convorbire eu fovarăşul Ioan Moldovan, ţional, fapt care duce la un Zilele trecute în comuna Cut clinici din ţară.
greu de răspuns în clteva cu­ inginer şef la mina Pefrila consum exagerat de energie a avut loc încheierea anului şco­
vinte. Totuşi, voi încerca. electrică şi totodată la distru­ lar în învăţămîntul de partid la Gindindu-se la cei pe care-i
fier, mutarea craterului se tivele cu troley, de 6 tone ve- gerea acestora. O altă proble­ care au luat parte toţi cursanţii transportase, pilotul făcu de
In primul trimestru al aces­ poate face fără demontare în- nite din U.R.S.S. care se corn- înscrişi. In cadrul seminarului cîteva ori cu mîna în semn
tui an, la mina Petrila, planul mă este cea a maiştrilor mi­ general cursanţii au reuşit să de bun rămas, şi aparatul
tnrrinmnensrtirii»aldoa 0fo7 scto/„îndaeplinit. înn neri. Aportul lor la creşterea trateze la un nivel corespunză­ decola înălţîndu-se în văzduh.
productivităţii muncii trebuie tor problemele expuse în timpul Zumzetul lui se auzi un timp,
să fie mai mare decît cel pe anului. apoi se pierdu.

determinat ca productivitatea l'udt e rM M t n consolă) este . portă bine încă de acum 4-5 care-! aduc în prezent. Mul(l Printre cursanţii care au stu­
diat şi şi-au însuşit mai bine
fizică ne minăsă nu fie rea- ln avans faIa de iront s„us‘ ani- Am mai primit locomoli- maiştri mineri au lipsuri se- materialul predat se numără Curînd, iarba de pe cîmpul
Urată derît în nrnnnrfi* de ^ne tavanul, craţerul putînd Ve de 2 tone cu acumulatori rioase. Nivelul cunoştinţelor Gheorghe Jurca, Elvîra Ştef, Ma­ aeroportului din apropierea
ria Preda şi alţii. Devei, prinse a fremăta din
91,9®/, fa(ă de plan. In schimb. A în>Ptas cu uşurinţă lingă H- pentru transporturi auxiliare, lor profesionale este încă scâ-
FRUNTAŞI ÎN PREDAREA nou şi avionul ateriză. încă
la nrehil dp rnct c-a realiraf ?,e- In cazul abatajului ar- unele venite tot din U.R.S.S., zut. Unu au o atitudine ne- COTELOR

,n i ma^ *n Iernn> craţerul, pentru altele, fabricate Ja noi în ţară, justă faţă de muncă, nu dau ] Datorită muncii de lămurire
o reducere. Despre luna a- a fjmutat lîngă fîşie, trebuie ja „Electroputere“ Craiova, un ajutor calificat brigăzilor, desfăşurată de agitatori, ţăranii o sarcină a fost împlinită,
muncitori din comuna Cut şi-au încă un bolnav a fost. salvat.
r ASf poate,.vorDl n w P“*demontat. care de asemenea se compor- întrucît, în multecazuri, ni- achitat cotele de carne şi lapte
pe semestrul I al anului curent.
îm j J ° î reaLZaU j i n c i ~ La cî{e abataje de la mi- tă bine. Problema transportu- velul cunoştinţelor maiştrilor Astfel, au fost predate •60% din După corespondenţa tov.
producţie în proporţie de 106,1 na peţrjia se aplică acest sis- lui de puţ a fost rezolvată mineri este acelaşi cu al şefi- cantităţile de carne de vită şi
.58% din cantitatea de carne de
Ia sută. Restul nu-i calculat. tem de armare ? prin pr!mlrea maşinii de ex- lor de brigăzi. porc, datorate pe întreg anul, POPESCU BENIAMIN
•iar la lapte a fost predată în­
Şi acum sa revenim Ia m- __ Din păcate, numai la u- tracţie „Bamert“, din R.P. Un- — Ce şi-a propus conduce- treaga cantitate prevăzută în
planul pe semestrul I.
trebarea i „ce propun^ pentru nuj ^ fost introdus, lasfîrşi- gară. Iluminatul din mină a rea tehnică a minei să facă
Fruntaşi sînt ţăranii munci­
y,?rMX productivităţu mun- tuj lunii septembrie, Ia abata- fost asigurat prin primirea pentru ridicarea nivelului pro- tori Ioan Albu, Vasile Neamţu, O gazetă de perete cu activitate bogată
c i.? Mă voi strădui sa arăt ju, 4 Vest - 2 Vest, din stra- lămpilor portative cu acumu- fesional al m aiştrilor? Ioan Galată, Vasilca Ioana, Ioan
Cînescu, care şi-au achitat de
cîţiva din factorii care ar con- tuj m t Unde lucrează brigada Iatori; L.A.U. 4, din Uniunea — Se va organiza în acest pe acum cotele de lapte şi carne Gazeta de perete „Glasul nos- tea, lucrătoare la secţia sortare,
pe întreg anul. tru“, organ al organizaţiei de au criticat conducerea tehnică
tnbui Ia aceasta. Intii, extin- juj Marian I. IX. Ne străduim Sovietică şi „Wolf“ din R. D. scop un curs de îndrumarea
NICOLAE NEGRU
derea armării metalice. In mi- să-| aplicăm şi Ia alte fronturi Germană. In schimb, maşi- maiştrilor mineri cu participa partid şi a comitetului de în- a întreprinderii pentru atitudi-

treprindere de la fabirca de nea indiferentă faţă de calitatea

hîrtie „1 Mai -Petreşti, prin „ ,, T

munca depusă de colectivul de scaznla a Produselor. In urma

lemn, este mai mică cu, apro- punzătoare. la niciodată nu s-au pu- ritul şi organizarea locurilor redacţie a devenit în scurt timp articolului apărut Procentul de
ximativ 20°/o, decît în cele ar*
mate în fier. Şi aceasta pen- — La ce mină din Valea tut întrebuinţa toate maşinile de muncă. Li se va arăta con- o tribună de răspîndire a expe­ broc a fost redus de la 12% la
tru că Ia armarea în lemn,
sînt necesare mai mujţe pos- Jiului credeţi că s-ar putea a- de încărcat. Asta şi din cauză creţ cum vor putea ei contri- rienţei înaintate în muncă. 7%.
turi indirect productive la
plică mai bine acest sistem ? că nu sînt întreţinute bine şi bui Ia ridicarea productivităţii Din gazetă nu lipsesc nici Asemenea articole au fost
transportul lemnului în aba-
taj. Apoi, într-un abataj ar­ — Cred că deocamdată, ce- că s-au introdus deobicei în muncii. De asemenea li se vor materialele critice. Sub semnă- publicate şi de corespondenţii

mat în lemn, prâctic, nu se Ie măj bune condiţii le-ar a- galerii transversale, unde, din reaminti regulile tehnice de '< turile corespondenţilor volun- Tu1iu Dejenaru, Ioan Macovei,
poate face mutarea craţerului
prin împingere, fără demon- Vea mina Aninoasa. , pricina; gazelor, se puşcă in- minerit şi normele N.T.S. Spe- U tari au apărut în ultimul timp Ioan Şerban şi alţii, care prin
tare. In abatajele armate în
Altă propunere ? _ stantaneu. iar cantitatea de răm câ îmbunătăţind astfel >< materiale care au scos la ivea- popularizarea succeselor obţi-
— Altă propunere este cu A '“".;“”™; “ ~~ munca, vom realiza încurînd <

privire Ia mecanismele de nia* Sienl dls‘ocaia este relativ Q creştdre simţitoare a pro- * lă cu curaj lipsurile ce frînau nute şi satirizarea unor stări de

re capacitate şî la mic* meca- mică, Propun ca aceste maşi- ductivităţii muncii lamina desfăşurarea ritmică a procesu- fapte şi-au adus aportul la îm-

nizare. Noi am primit Iocomo- ni, să se folosească mai mult Petrila. lui de producţie. De pildă, tov. bunătâţirea activităţii gazetei

v v v v' v v /v Flisabeta Cristea ş i . Ana Pli- de perete.