Page 18 - 1956-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI'. Nr. 58

ans

Cum este organizată şi retribuită ÎNSEMNĂRI
m aftgifiea ilmlL e&neuri
munca în gospodăria colectivă
Nu e prea mult timp de cînd să pregătească satele noastre

în comuna Bretea Romînă, ra ­ pentru "concurs nu au muncit

ionul Haţeg, a avut loc faza aşa cum trebuie. Ei nu au pre­

In acest număr răs- sare. In cadrul brigăzii se for- plus de atîţea zile-muncă cuj intercomunală a celui de-al IV- gătit formaţiuni de teatru sau

pundem la întrebarea: mează echipe, care se pot spe- cîte procente a fost depăşită, lea concurs al formaţiunilor ar­ brigăzi artistice de agitaţie. De „Mîine veţi avea devizul“

„Cum este^ organizată dializa în anumite lucrări. Bri- producţia planificată, iar pen-' tistice de amatori ce activează fapt, de ce să facă acest lucru

şi retribuită munca în gadierul repartizează muncile tru brigadier un plus pînă la A în cadrul căminelor culturale. cînd e mult mai uşor să înjghe­

gospodăria colectivă“, pe echipe sau între membrii 20 la sută din to ta lu l, zilelor o Au participat un număr de 7 lo­ bezi la repezeală o echipă de In urmă cu cîteva zile am — D a! răspunse tovară­
poposit puţin prin Orăştie. „Ia şul Stoica. Dacă nu avem o
întrebarea a fost pusă brigăzii; el este obligat să fa­ — muncă făcute de el. De), calităţi. Rezultatele cele mai dansuri pe tema unor jocuri să văd ce mai e nou pe la sală corespunzătoare ne mul­
S.M.T., îmi zisei". Pornii in­ ţumim cu atîta. Nu putem fa­
de un grup de ţărani c>j această repartizare folosind exemplu : presupunem că bune au fost obţinute de echipe­ prea bine cunoscute, decît să tr-acolo. Intrai în birou. Aici ce altceva.
era hărmălaie. Vorbeau toţi
muncitori individuali şi fa modul oel mai potrivit pe brigadă de cîmp dintr-o gospo-1 le de dansatori din Vîlcelele te trudeşti a căuta subiectul şi nii asculta nimeni. Mă a- începui să-l ispitesc pe to­
propiai de uri birou unde vă­ varăşul Stoica. Am aflat de
întovărăşiţi printre ca- fieoare colectivist, ţinând sea- dărie colectivă, a reuşit să Rele, Plopi, Ruşi şi de corul din unei piese, pe care să mai tre­ zui¦o ! funcţionară, croşetînd. la el lucruri pe care le afla­
Gîndîi că aceasta e pusă aco­ sem şi de la alţi tovarăşi. Cu-
re Iozm Peter, loan m,a calificarea, experienţa şi obţină recolte, de pe parcelele * Măceu, fapt pentru care aceste buiască să o şi pregăteşti, ori la 'să dea-informaţii şi fiind­ toţii mi-au spus că aşteaptă
că nu are pe cine informa s-a cu nerăbdare ziua în care to­
Furca lui Iancu, Samo- fjzică a fiecăruia. ce i-au fost date în seamă, cei formaţiuni au şi fost clasificate să te apuci să întocmeşti texte apucat să croşeteze ca să nu varăşul Gherman-şi Haţegan
se plictisească. Ii pusei cîte­ de la Direcţia agricolă a
depăşesc producţia planificată _ pentru faza pe raion. Comisia, pentru brigadă, riscînd să-ţi va întrebări dar nu-mi răs­ ¦Sfatului popular regional, se
cu 12 la sută. Conform stata-j punse nimic. Nici nu se uită vor îndura să se deplaseze
Ioaan Kiss şi Akxam .F7 eile ^ a v id e sînt scutite oprindu-se asupra acestora, s-a faci „duşmani“. E calea cea măcar la niine. Asta-i una la faţa locului şi să le facă
din acelea care ard gazul de­ devizul în vederea amenajă­
dru Ghilea din satul de ucru ?u ° , luIl a j nalnte de tului, adunarea generală poa-1 orientat în general just. Dar m a i' simplă şi mai comodă. geaba", mă gindii eu. Şi, con- rii unei săli pentru club.
Bîrcea Mică, raionul ^ tere §> ° . luna duPa te să acorde membrilor acestei ! siderînd că riu-i bine să pierd
HunpHoara tere, cu menţinerea drepturilor rezultatele muncii acestei comi­ Ajută însă oare aceasta la ce­ timpul aşteptind răspunsul ei, Am aflat un lucru foarte
sii ar fi avut un efect şt mai va ? In tot cazul, dacă da, a- plecai. curios. Au trecut 8 luni de
brigăzi 12 zile-muncă în plus. cînd conducerea S.M.T. face
' Iinn ssttaattuuttuull mmooddeell aalleg}ale mceu(jiUJumluaîtnadteu-sdeincaciştbigauzlă mare dacă la sfîrşitul concursu- poi foarte puţin. Un program La atelierele S.M.T. mă în- adresă după adresa, dă tele­
gospodăriei agricole .. Repartizarea veniturilor în tre g tîmpină, foarte satisfăcut, to­ foane, trimite delegaţi la Di­
colective se arată -ca zdele-munca efectuate m ulti- membrii gospodăriei colective n lUi, ar fi făcut asupra fiecărei artjstic nu se poate mărgini varăşul Augustin Stoica, se­ recţia agricolă pentru a ob­
toate lucrările din gos- mele 6 luni înainte de a fi eli- se face în raport cu numărul ) cretarul comitetului de, între­ ţine devizul mult dorit. S-a
zilelor-muncă efectuate de fie- { formaţiuni o scurtă caracteriza­ doar la un „scop în sine“. El prindere. stat de vorbă personal, în re-'
care. Astfel, colectivistul loan ' petate rînduri, cu tovarăşul
re, arătînd ce anume a fost bun trebuie să aibă un ţel bine de­ — Vreau să văd clubul Leontin Mînea, şeful serviciu­
dumneavoastră l îi zisei. lui S.M.T. şi cu tovarăşul
podăria colectivă se e- ^.era*-e de }a . mancd\ *n. din programul cu care s-a pre­ finit, .conţinutul său trebuie să Gherman de la Direcţia agri­
¦— Se poate I spuse el. Pof­ colă în această, privinţă. A-,
xecută de către mem- timPul sarcinei cit şi in timpul zentat, şi ce anume nu a fost la reflecte în primul rînd realita* tiţi la sala de mese. mîndoi au promis, de cîte ori
s-a stat de vorbă cu e i : „Mîi­
brii gospodăriei, con- alăptării, ele primesc munci Ludoşan din Miercurea, care înălţimea cerinţelor. Dacă s-ar tea locală, problemele ce fră­ — Stai-, tovarăşe l De ce ne veţi avea devizul". Vom
la sala de mese ? Eu vreau veni la OrMştie. E o lipsă a
form regulamentului de ma' uŞ°are. a efectuat singur în anul. tre -1 fi procedat aşa, desigur că parti­ mântă satul respectiv. Or, toc­ să văd clubul nu sala de me­ noastră c-am întîrziat... Toa­
se. te acestea au fost însă-
ordine interioară apro- Toate lucrările din gospodă- eut un număr de 220 zile-mun-j cipanţii ar fi plecat spre casele mai acest lucru a lipsit din vorbe goale .. pe care după
— Păi să vezi, la noi sala cîteva minute ei însuşi
bat de adunarea gene- riia colectivă se execută după că, a primit următoarele pro-1 lor cu o viziune mai clară asu­ programele prezentate de că­ de mese este şi club. le-au uitat. Au uitat că întoc­
mirea devizului este o obliga­
ra lă ’ şi numai pentru sistemul de muncă în acord, duse: grîu 1.214 kg, porumbi* pra meritelor şi asupra deficien­ tre formaţiunile celor 7 cămine Rămăsei uimit. Cum se ţie a lor. Cu tovarăşul Ha­
poate una ca asta ? Poate o ţegan de la serviciul S.M.T..
anumite lucrări agrico- Fe ^aza normelor recomandate 1.278 kg, cartofi 213 kg, brîn->< ţelor muncii lor. Comisia făcea culturale participante la faza fi vreo inovaţie a lor mă gîn- nici nu s-a putut sta de vorbă
dii. „Intrarăm în sala de me­ măcar, fiindcă e greu de gă­
l e . s e pot angaja Se Ministerul agriculturii, con- ză 21 kg, bumbac 3 kg, furaje ' de asemenea bine dacă se inte­ intercomunală la Bretea Romî­ se dar, aici nu văzui nimic în
afară de cîteva mese şi scau­ sii. Pe unde umblă, numai el
,. , ,7 . . siliul de conducere, propune 2.769 kg, 639 lei şi alte pro-J resa de repertoriul cu care a ve­ nă. S-a ’putut vedea limpede că ne. Din bucătărie venea un
miros plăcut de rîntaş. Mă ştie. Cît priveşte părerea pe
din afara gospodăriei Spre aprobarea adunării gene- duse. nit fiecare cămin cultural. In fe­ repertoriul acestora a fost al­ uitai să zăresc pe undeva a-
paratul de radio, biblioteca, care muncitorii de la S.M.T.
specialişti, ca agronomi sau paie norme de lucru pentru Colectiviştii pot să primeas­ lul acesta ar fi fost preîntâmpi­ cătuit’ în pripă, doar pentru ca masa, de ping-pong sau cea
de şah, dar nu văzui nimic. Orăştie şi-au făcut-o de'-a-
alţi tehnicieni. In cazuri ex- toate muncile şi evaluarea lor că avansuri în bani în cursul nată introducerea în repertoriu să nu s e . poată spune că ele

cepţionale, cînd membrii gos? fa zile-muncă. Normele de lu- anului, pînă la 50 la sută dîri a anumitor puncte neindicate, nu participă la concurs. Singur

podăriei colective lucrează cu Cru se stabilesc în aşa fel ca suma ce li se cuvine pentru ¦ după cum s-ar fi prevenit cazu­ căminul cultural din satul Ruşi,

întreaga lor capacitate de mun- ele ,să poată fi înfăptuite de munca depusă. Pentru avansu- < rile ca în timpul concursului să a avut o încercare, destul de

că şi totuşi nu pot executa lu- fiecare colectivist conştiincios, rile în natură ce se dau mem- < apară pe scenă oameni ce nu palidă de altfel, de a se ocupa

orările. urgente cu •forţele pro- avîndu-se. în vedere starea vi- brilor gospodăriei colective şi j făceau narte din nici o forma­ de cîteva probleme locale, prin

prii, se pot angaja muncitori telor de muncă, a maşinilor şi pentru alte nevoi interne ale< ţiune a. tistică prezentată, şi ca­ potpuriul de cîntece satirice in­

temporari. a solului. gospodăriei colective, consiliul * re s-au apucat să cînte, doar terpretate de către loan Cî'rn-

Munca în gospodăria colec- In fiecare zi brigadierul cal- de conducere poate repartiza aşa ca să-şi dovedească talen­ peanu. Deşi acest punct din

tivă se desfăşoară pe brigăzi culează cantitatea şi calitatea după începerea treierişului oe- C tul. Aceste deficienţe din acti­ program a fost slab realizat

şi echipe, organizate de către muncii efectuate de fieoare realelor, o cantitate egală cu !> vitatea comisiei ar fi fost pro­ din punct de vedere artistic şi

consiliul de conducere din membru din brigadă şi îl trece 15 la sută din cantităţile de babil înlăturate dacă toţi mem­ cu un humor anemic, totuşi

brii ei s-ar fi dovedit a fi activi prin faptul că a atins coardele

membrii gospodăriei. Fiecărei în situaţia de evidenţă a zile- produse predate stătului. După ' ca tovarăşul Constantin Flores- unei probleme ce trăieşte in­

brigăzi de cîmp i se dau în lor-muncă.- E l ; calculează, apoi, achitarea, obligaţiilor faţă de cu şi Doina Ardeleanu. Au fost tens acum la sate, problema

primire pe tot timpul cît durea- cel puţin odată-pe săptămînă, stat, a muncilor efectuate dej însă şi din aceia ca tovarăşul transformării socialiste a agri­

ză asolamentul, parcelele de numărul de zile-muncă efectua- S.M.T. şi reţinerea fondurilor, Dumitru’Her, bunăoară, care nu culturii, a interesat cel mai

pămînt din fiecare cîmp de te de fiecare colectivist şi le statutare, gospodăria colectivă şi-a justificat prezenţa în comi­ mult pe ţăranii muncitori parti­

lasolament. Inventarul agricol, trece *n cartea de muncă a a- poate mări avansurile de ce­ sie printr-o participare intere­ cipanţi. Acest lucru s-a putut

animale'e 'de muncă şi con- cestuia. Din 15 în 15 zile, con­ reale, (grîu, secară, orz) pînă! sată şi care s-au mărginit doar vedea din freamătul ce s-a pro­

strucţiile necesare sînt reparti- siliul de conducere afişează si- la 40 la sută din oantităţile1 să noteze cîte ceva în carnet, dus în rîndurile acestora atunci

zate fiecărei brig ăzi; ele sînt tuaţia zilelor-muncă efectuate cuvenite membrilor, iar restul plictisit. cînd acest punct a fost inter­

date în primire brigadierului de fiecare membru, se împarte la sfârşitul anului. Dar, să ne oprim puţin asupra pretat.

cu proces verbal. Atunci cînd o brigadă reu- Cu veniturile primite de la formaţiunilor artistice ce s-au i Aspectul de la Bretea Romî­

In sectorul zootehnic se or- şeşte să obţină, în urma unei gospodăria colectivă, colecti­ prezentat. Aşa după cum am nă nu e unic. El se manifestă — Ce club mai e şi ăsta ? cuma despre tovarăşii Gher­

ganizează brigăzi zootehnice munci conştiincioase, de pe viştii pot face ce vor, deoare­ spus, printre acestea au fost în multe locuri. Comisiile de întrebai eu, mirat. man şi Haţegan, eu nu le-o

cu^ o durată de cel puţin trei parcelele care i-au fost date în ce din acestea ei nu mai dau ( cîteva care au obţinut rezultate concurs au o mare răspundere — Păi să vedeţi, aici ţinem spun. Să poftească la Orăştie
ani, cărora le sînt repartizate primire, o recoltă cajre întrece cote şi nu mai au nevoie să
animalele de producţie şi de producţia planificată, adunarea bune. Aceste rezultate însă pot în această direcţie, ele trebuie ¦noi, din cînd' ¦în' cînd, cîte să le-o spună oamenii. Vor
o conferinţă.
fi luate drept bune numai com­ să arate unităţilor culturale

tracţiune, inventarul şi mijloa- generală poate să acorde pen- păstreze pentru ,sămînţă, în- parate cu celelalte formaţiuni ce participante, lipsurile, privite — Bine, dar numai la atît ‘ apea ce auzi. ' Sînt sigur de

cele de _transport, precum şi tru toţi membrii brigăzii — la trucît au fost reţinute înainte s-au prezentat. Raportate însă la printr-o ‘prismă absolut obiec­ se mărgineşte activitatea ¦cul­ asta I '

construcţiile zootehnice nece- •repartizarea ’Veniturilor — un de repartizare. cerinţele ce stau îrt faţa con­ tivă şi să le îndrume apoi pen­ turală din staţiune ?. ¦ ¦ C. ŢARANU

cursului care se desfăşoară, ele tru a-şi îndrepta activitatea

nu pot fi socotite satisfăcătoare. spre scopuri imediate şi con­ .'6^ ;f?
Din cele 7 unităţi culturale ce crete. Numai aşa concursul ce

asigurăm sămînja pentru anul viitor s-au prezentat* la faza inţerco- se desfăşoară îşi va îndeplini Comisia permanentă la lucru

munală de la Bretea, majorita­ cu adevărat menirea, aceea de

tea au venit doar cu dansuri şi a da loc unei largi mişcări cul­ — Eu zic să trecem în planul vederea mobilizării . cetăţenilor

' (. Cercetările oamenilor .de ştii­ mai bună plantă premergătoare şi culoarea spicului, prezenţa solişti vocali ori instrumentişti. turale de masă, de a înviora ac­ nostru, crearea unei noi albii la executarea lucrărilor respec­
nţă din agricultură, cît şi expe­ culturii respective. Pentru a pre­ sau lipsa aristelor (ţepilor) şi
rienţa fruntaşilor recoltelor bo­ întâmpina corcirea soiului, tre­ alte caractere. Aceasta fiind o Singur căminul cultural din Mă­ tivitatea căminelor culturale şi pentru pîrîul din valea Gobli. tive.
gate, au dovedit că seminţele buie asigurat lotului semincer lucrare care necesită multe cu­
de soiuri ameliorate au o re­ un spaţiu de izolare, ce varia­ noştinţe, se va executa numai ceu şi cel din Bretea Romînă de a o canaliza în spre oglin­ De vreo trei ani, ne tot inun­ Nu peste mult timp, pe cîmp
zistenţă mai mare la boli şi a ta ­ ză între 200 m. — 1.500 m, în sub îndrumarea şi supraveghe­
au prezentat cîte o modestă for­ direa celor mai semnificative dă holdele. Trebuie, să facem au apărut zeci de cetăţeni cu

maţiune de cor. Rezultă de aici probleme. ceva 1 • '¦¦o r lopeţi, cu sape ,aau atelaje. In

că, acei care au avut sarcina V. DAN C ei’ din jurul lui, w eb şapte frunte au fost totdeauna mem-

curi de insecte, sînt mai rezis­ funcţie de cultura semănată şi rea inginerilor şi tehnicienilor a- cetăţeni, membri ai comisiei hrii comisiei permanente. Drept

tente la ger şi seceta şi au o ca­ prezenţa unor obstacole naturale gronomi. Carnet juridic permanente de gospodărire, co­ rezultat, astăzi se poate vedea o
pacitate mai mare de asimilare (păduri, dealuri etc.). O atenţie deosebită' trebuie a-
a substanţelor nutritive din sol. In ultimul timp, Tribunalul luni şi al doilea la 1 an închi­ munală şi industrie loială de nouă albie pe. valea Gobli, lun­
.?Toate şcestea duc la sporirea Culturile de pe loturile se­ cordată combaterii tuturor vă­ popular al oraşului Deva a pro­ soare corecţională. pe lingă sfatul popular al co­ gă de aproape 2 km pe care gîl-
producţiei agricole. mincere vor fi supraveghiate în tămătorilor din parcela lot-se- munei Vinţu de Jos raionul Al­ gîie învolburată apa ce altădată
tot timpul vegetaţiei plantelor, mincer. Intrucît în multe par­
Pentru a obţine sămînţă de aplicî-ndu-li-se toate lucrările de cele din regiunea noastră gân­ ba, după ce au ascultat propu­ inunda 117 .hectare de teren
nerea deputatului Ordean Tra­ arabil.

bună -calitate, este necesară or­ întreţinere. Buruienile se vor pli­ dacul bălos al ovăzului a înce­ nunţat mai multe sentinţe în di­ • La 3 luni închisoare corec- ían, care este şi responsabilul La fel s-a întâmplat şi cu ce­
ganizarea de loturi semincere. vi ori de cîte ori este nevoie, put să atace culturile, este ne­ comisiei permanente, şi-au dat lelalte lucrări propuse de comi­
avîndu-se grijă să se îndepăr­ cesar să se ia toate măsurile ferite procese de delapidări, fur­ ţională a fost condamnat şi in­ fiecare părerea, stabilind De loc sia permanentă. Cele două po­
Lotul semincer este o parcelă teze toate buruienile de caran­ pentru combaterea lui. culpatul Maier Constantin din ce trebuie făcut. In aceeaşi con­ deţe se deosebesc prin cioplitu­
de teren pe care se cultivă să­ tină şi ale căror seminţe se se­ turi din avutul obştesc şi acte comuna Şoimuş, raionul Ilia, sfătuire, comisia şi-a trecut în ra proaspătă a bârnelor trainice,
mânţa necesară pentru anul ur­ Polenizarea artificială supli­
de huliganism. Sentinţele date pentru furt din avutul obştesc.

mător. De aceea, se recomandă pară greu sau deloc la trior. mentară se va face la toate cul­ au caracter educativ, iar proce­ Numitul Maier Constantin, a planul de muncă construirea a iar pe drumul Sibişeni-Telman,
gospodăriilor agricole colective, turile de porumb, secară, floa- sele iau fost judecate public. furat un tub izolator de fire e-
;întovărăşirilor ¦agricole şi gos­ Odată cu plivitul buruienilor, rea-soarelui şi Iucernă din lotul Dăm mai jos cîteva din sentinţele lectric. două podeţe, repararea drumu­ unde s-au transportat peste 200
p odăriilor individuale, să deli­ se îndepărtează şi plantele de semincer, deoarece .ea asigură
miteze o porţiune de teren din cultură bolnave de mălură, tă­ sporuri mari de recolte. lui Sibişeni-Telman şi alte lu­ care pietriş, se poate circula fără
toate editurile pentru înfiinţarea ciune etc.
de loturi sepiincere, care să le In vederea obţinerii unor se­ pronunţate de tribunalul mai • Inculpatul Vlad Traian, zis crări pe care analizîndu-le, au teama că se va rupe vreo osie
asigure săinînţa necesară. Plivitul plantelor de grîu, orz, minţe de bună calitate, colecti­
atacate de tăciunele zburător, viştii, întovărăşiţii şi ţăranii sus-menţionat. în cîteva procese Pipirig, din Deva, strada Nico- găsit că se pot face prin con­ de car sau că va fi pană de
trebuie efectuat într-un timp
de acest gen. lae Filipescu nr. 20 a sustras tribuţie în muncă. cauciuc. ^

® Pentru acte de huliganism de la gospodăria anexă diferite Odată hotărîte aceste lucrări Voinţa şi entuziasmul cu care

j ! Delimitarea loturilor semin- scurt şi anume în perioada de muncitori individuali trebuie să inculpaţii: Florea loan, domici­ obiecte în scopul de a şi le în­ dé primă necesitate, comisia a au muncit cetăţenii din comuha

oere, atît la culturile de toamnă la ieşirea spicului din burduf aplice o agrotehnică raţională pe liat în Deva, strada Tribunu Bu- suşi. Prins asupra faptului şi ad u s-la cunoştinţa comitetului Vinţu de Jos, dovedesc că lu­

cît şi Ja culturile de primăvară, pînă înainte de înflorire — deoa­ parcelele destinate loturilor se­ teanu nr. 14, şi Moga loan din trimis în judecată, el a fost con­ executiv propunerile sale, în ur­ crările propuse de comisia per­

trebuie să se facă pe suprafeţele rece el se răspîndeşte foarte uşor mincere. Aceasta cu atît mai comuna Răhău raionul Sebeş, au damnat de tribunal la 1 an în­ ma cărora, comitetul executiv a manentă, au fost pe plpcul şi

cu seminţe recunoscute. In lip- cu ajutorul vântului şi infectea­ mult cu cît se ştie că una din fost condamnaţi, primul la 4 chisoare corecţională. întocmit un plan de acţiune în în folosul lor.

; sa acestor^, se v o r, delimita su­ ză şi alte culturi. După plivire, condiţiile esenţiale •pentru spo­ ....................... ......... .i i

prafeţele însămânţate cu semin­ plantele bolnave se ard sau se rirea producţiei agricole, alături Co*4-? Situaţia ? deci, era o stare destul de ne* Consfătuirea cititorilor
ţe comune. Delimitarea se face îngroapă în pămînt. Procedeul de agrotehnica raţională, este liniştitoare pe care au rezolva*?
cu ajutorul unor ţăruşi şi tăbli- de a le lăsa în cultură este gre­ folosirea seminţelor de cea mai t-o pînă la urmă tot tovarăşii şi corespondenţilor
, ţe pe care se tre c e ; cultura, su­ şit. bună calitate, din soiurile cele
prafaţa lotului şi soiul. mai productive şi adaptate con­ de la cooperativă, care au de­ revistei 6 .P .A .S .
Plantele oare nu corespund diţiilor locale.
De preferat' este ca lotul se­ soiului, se plivesc atunci cînd Problema pare la începutul din Ribiţa începe dintr-o zi în pozitat în cămin... var. Şi cu .ţ |1 ^.
mincer să urmeze după cea se pot deosebi uşor după forma Ing. EUGEN IOHOM ei destul de încurcată şi pare care tovarăşul Ivan, fostul şe! asta s-a terminat orice poveste.
aşa, mai ales pentru faptul că al secţiei culturale raionale, prea Azi, de ai intra în sala acestuia, Revista G.P.A.S. a organizat
nu vei sta de vorbă cu doi care bine dispus şi mărinimos, n-a ai vedea peste tot var, bănci în ziua de 13 mait în Deva*, c
să ţi-o prezinte în acelaşi fel. avut ce face altceva mai bun mîzgălite şi pereţii, aşa cum am ¦consfătuire cu cititorii săi dir
Fiecare o ştie ca el şi nu ca decît un tîrg cu nişte tovarăşi spus, mai sus. Aşa stând lucrurile, regiunea noastră. Mulţi dintn
de la Uniunea raională a coo­ desigur că nu poate fi vorba de participanţi au făcut o seami
Activitate susţinută altul. vre-o activitate culturală, deşi de propuneri pentru îmbunată
tineretul acestei comune a do­ ţirea conţinutului revistei şi’ o
La casa raională de cultură cui de coreografie, unde sînt în­ căminelor culturale, ?au colţuri­ E vorba despre căminul cul­ perativelor de consum. In acest vedit în numeroase ocazii cît .glindirea mai multor aspecti
din Alba se munceşte cu multă tural din Ribiţa, raionul Brad. tîrg s-a căzut de acord ca loca­ este de înzestrat şi de talentat. din , activitatea organizaţiei di
tragere de inimă. Funcţionează scrişi 35 de tineri. Condus de lor roşii. lul în care se găsea căminul să Cruce roşie tovarăşii Vinereani
aici cinci cercuri în cadrul că­ La Comitetul executiv al sfa­ fie cedat în schimbul unui alt şi Petru Dumitru, au p ropui a
rora tinerele talente, sub îndru­ tovarăşa Almaşi Antonia, cercul tului popular raional se ştie că revista să scrie mai multe ma
marea cadrelor de specialitate, face, zi de zi, progrese ; la sfîr* Tovarăşul Mircea Vaidesegan, în Ribiţa toate merg bine. To­ local, în care, cooperativa din Dacă tovarăşul Rădulea, a- teriale din activitatea de Cruo
îşi cultivă anumitele aptitudini şitul cursului, el va prezenta un directorul casei raionale de cul­ comună avea instalat un bufet. tunci cînd a fost la întâlnirea cu roşie de la întreprinderile car
de care dispun. O activitate fru­ bogat program de balet. tură, acordă mult interes mun­ varăşul Ilie Rădulea, preşedin­ Odată învoiala făcută, căminul alegătorii, care a avut loc la, bonifere din Valea Jiului sau d’
moasă desfăşoară cercul de tea­ tele acestui comitet, (deputat a ieşit frumuşel din casă, lăsînd la alte mine din ţară. Totodată
tru, condus de tovarăşul Gheor- cii culturale, obţinînd rezultate propus şi ales de ţăranii mun­ căminul cultural, s-ar .fi uitai ei s-au angajat că vor contri
ghiu. Alcătuit din 19 tovarăşi, bui la aceasta, prin articolel
E demnă de subliniat colabo­ îmbucurăioare. Ele puteau fi în ­ citori din Ribiţa), e convins şi în locul lui cooperativa şi el mai bine i-ar fi văzut starea şi ce le vor scrie în viitor revistei
acesta se pregăteşte de zor. El e gata să convingă şi pe alţii pornind-o în spre bufet. Iată dacă s-a- mai fi şi interesat, ar De asemenea, tovarăşul dr. Mo
a reuşit ca pînă acum să obţină rarea ce există între cercurile să şi mai mari dacă sprijinul a- canu, a propus ca revista să c'
ocupe mai mult de felul cur
cîteva rezultate demne de re­ casei de cultură. Bunăoară, cer­ cordat acestei unităţi culturale că în această comună e un că­ însă că aici lucrurile se prezen­ fi putut afla, fără îndoială, că organele sanitare combat super
marcat. Aşa, de pildă, a pus în min despre care nu se pot tau într-un fel neaşteptat şi ne­ în ziua cînd urmă să se întîl- stfţiile în tratarea bolilor.
cul de croitorie lucrează diferitele ar fi fost mai complet. Comite­ spune decît lucruri bune. Ştie a- prevăzut. loan Sântei, proprie­ nească b cămin c” .alegătorii,
scenă piesele „Citadela sfărâma­ cest lucru, deoarece atunci cînd tarul localului în care se găsea cooperativa a scos provizoriu După discuţii, tovarăşa No
costume pentru piesele' de teatru tul raional de partid şi sfatul a fost la întâlnirea cu alegăto­ bufetul s-a împotrivit şi. oare­ din.presupusul cămin ?aci şi* di­
tă“ de Horea Lovinescu şi „Al­ yac din partea redacţiei revistei
băstrelele“. Ultima piesă, tra­ ce se reprezintă, cercul de can­ popuiar raional trebuie să se
tează problema transformării so* a făcut un bogat instructaj asu
to şi instrumentişti susţine pro­ preocupe mai îndeaproape de rii, îşi aduce aminte cu exacti­ cum pe bună dreptate. Localul ferite aEe mărfuri, pentru a
cialiste a agriculturii şi a fost tate că s-a întîlnit cu aceştia oferit de cooperativă în schimbul face loc/întâlnirii, După întâlni­ pra felului cum trebuie să scrii
reprezentată îp mai multe comu­ gramele date prin muzică, cel munca culturală. in localul căminului. Tovarăşul celui în care fusese căminul, are re însă, căminul s-a transfor*
ne din împrejurimi. Răceanu.de la secţia culturală pereţii crăpaţi şi lăsaţi într-o mat din nou în depozit. corespondenţii,' ilustrat cu.exem
de coreografie prin balet, iar cel Depunînd mereu acelaşi zel a sfatului popular raional nu- e parte.
Succese frumoaşe are şi cer* de părerea aceasta. El ştie că Situaţia existentă în comuna ple, pozitive şl negative clin co
de pictură, îşi aduce o însem na­ de muncă, ajutaţi mai îndea­ De atunci şi pînă acum, acti­ Ribiţa şcoate la iveală lipsa de
respondenţele sosite la redacţi
tă contribuţie. în lucrarea deco­ proape- de către organele com­
revistei.
rurilor. petente şi- mobilizînd mereu mai în Ribiţa lucrurile stau altfel. La vitatea culturală din comuna Ri- , preocupare .pentru problemele

In cadrul casei de cultură mult tineret în jurul său, colec­ faţa locului, situaţia se prezin­ biţa a mers, aşa cum a putut. . importante ale satelor. E nece*

funcţionează un cabinet metodic, tivul de conducere al-casei ra­ tă însă nici aşa cum-ştie tova­ Se mai. ţin e a , cîte o conferinţă, sar să se ia măsUri concrete şi
răşul Răceanu şi nici cum o ştie iar serbările urmate, de dans, se cît mai urgente pentru a se pune
prin intermediul căruia au fosl ionale de cultură din Alba va făceau întotdeauna cu frica că

sprijinite pînă acum numeroase reuşi să înregistreze succese din tovarăşul Rădulea. s-ar putea termina într-un mod capăt 'acestei Situaţii.

formaţiuni-artistice sindicale, ale ce în ce mai frumoase. Povestea căminului cultural neplăcut. După c'tim &e ved$ V. AFLQAREI