Page 19 - 1956-05

Nr 586 II Pag. 3

DRUMUL SOCIALISMULUI

•v*.-

7 VIAŢA DE PARTID _ \ In atenţia Interviu cu nişce73reanri ide la naşterea

Münsa Instructorilor teritoriali din raionul Brad 86 crescătorilor de condamnate la „sertar sever“ I lui Henri Barbusse

fit*î* ? t e „ animale 1 La 17 mai se împlinesc 73
th i
poate ridicată la un nivel mai înalt Qlata m tin eă de ani de lia naşterea marelui
luptător al scrisului pentru cau­
Congresul al II-lea al P.M.R. Tovarăşul Brătilă lucrează care nu dau dovadă de conştiin­ , Oficiile regionale de achiziţii
â pus sarcini de mare răspun­ după un plan bine chibzuit, în­ ciozitate în muncă. Tov. Gheor­ şi contractări de animale anun­ za celor umiliţi şi exploataţi:
dere în fata organizaţiilor de tocmit pe baza cunoaşterii sar­ ghe Benea, de exemplu, a răsj ţă ¦gospodăriile agricole colecti­
partid. Pentru traducerea lor cinilor ce stau în faţa organi­ puns de organizaţiile de bază ve, întovărăşirile agricole, înto­ Nu vă speriaţi, 'dragi ce­ — Nu, 'dar îmbătrînim aici. jurnalistul umanist francez, Hen­
In viată se cere o temeinică or- zaţiilor de bază şi a situaţiei din Valea Bradului, Ruda-Brad, vărăşirile de crescători de ani­ reri. Nu-s nici preşedintele ri Barbusse.
garţizare a muncii, un control din fiecare organizaţie de care Luncoiul de Jos şi altele. P la­ male, -asociaţiile simple, gospo­ sfatului Lupu Viorel şi nici Alte surioare de-ale noastre
minuţios şi sistematic pe teren, răspunde. O preocupare deose­ nul său de muncă prevedea ca dăriile individuale mici şi mijlo­ deşi s-au născut mai tîrziu încă înainte de 1895, cînd îşi
se cere ca activiştii de partid bită o are faţă de orientarea şi în zilele de 14, 15, 16 şi 17 a- cii, precum şi oierii, că li se pot secretarul Hoancă Constan­ au fost rezolvate, pe cînd ia licenţa în litere la universita­
să-şi perfecţioneze în permanen­ sprijinirea organizaţiilor de ba­ prilie, să fie la organizaţia de tin. Sînt doar un reporter ca- tea din Paris, Barbusse este pre­
re-şi bagă nasul şi prin ser­ noi... miat la diferite concursuri de
tare. Aşa că, vă rog, să fiţi — Şi stăpînii dumnea­ amatori. Debutează în 1903 cu

ţă metodele de muncă. ză să-şi întocmească la timp bază din Luncoiul de Jos. Nu încredinţa spre recondiţionare voastră, nu s-au mai interesat volumul „L-es supliants” (Cei ce

Instructorii teritoriali au un planurile de muncă şi să pre­ s-a dus însă. Aceasta înseamnă liniştite. Vă pun cîteva între­ de soarta ce v-a fost hără­ se roagă), lucrare în care se

mare rol în înfăptuirea hotărîri- vadă în ele, pentru a fi anali­ că tovarăşul Benea şi-a întoc­ (îngrăşare) oi şi berbeci care se bări şi sînteţi libere. zită de sfatul popular ? redă starea sufletească a unui
— Libere ?! Ah, dar asta i
lo r partidului. Pentru a-şi pu­ zate în cursul lunii, acele pro- mit un plan de muncă numai află în bazele oficiilor raionale — Ba da. Au venit de mai tînăr de la începutul acestui se­
Intr-adevăr o veste bună. Nu multe ori. Dar cum ne-au
tea îndeplini cu cinste acest bleme de realizarea cărora atîr- de formă şi că el dă dovadă de de achiziţii şi contractări de ani­ ne amăgiţi ? văzut fără număr de, înregis­ col, dîndu-se totodată un puter­
trare, fără referatul cu creion
rol, se cere ca ei să fie în per­ nă îmbunătăţirea întregii acti­ superficialitate şi lipsă d.e inte­ male fO.R.A.C.A.) în următoa­ —- Nu, nu vă amăgesc. Veţi roşu al tovarăşului preşedin­ nic atac împotriva misticismu­
fi libere cu adevărat. te, şi cum nici pe acesta nu
manentă pe lîngă organizaţiile vităţi politice şi economice din res faţă de sarcinile ce le are. rele condiţiuni: l-au putut găsi pentru că lui şi unor dogme prestabilite.
de bază, să le îndrume şi să le satul respectiv. , ¦ *•»<¦> Acest lucru îl confirmă pe deplin — Vă stăm la dispoziţie...- n-are fixate ore de primire a
, Contractanţii vor primi un — Aşa... aş vrea să-mi spu­ oamenilor, s-au lăsat păgu­ ¦Dedicîndu-se jurnalisticii^ el des­
neţi întîi — pe rînd fiecare — başi.
controleze activitatea, să ajute Pentru a avea posibilitatea şi faptul că organizaţia de bază număr de oi care se angajează la ce număr aţi fost înregis­ făşoară o activitate fără prece­
trate ? — Da... Şi acum o ulti­
birourile acestora pentru a an­ să participe la toate adunările, din Valea Bradului, organizaţie să le restituie în termen de ma­ — înregistrate ? Unde şi mă întrebare. Ce părere aveţi dent pe calea scrisului şi cuvîn-
cum I? Nu sîntem obişnuite despre tovarăşul preşedinte
trena pe toti membrii şi candi­ tovarăşul Brătilă orientează or­ la care nu a fost de mult timp, ximum 6 luni, iar femelele cel cu aşa ceva. La noi la Hăş- Lupu Viorel ? tului, apărînd pe cei exploata­
dat, numai surioarele noas­
daţii de partid la luptă în vede­ ganizaţiile de bază din sectorul a rămas fără plan de muncă pe tre care-s rezolvate, primesc O clipă, în sertar s-auziră ţi şi demascînd fără cruţare pe
număr de înregistrare. Cele­ doar şoapte. Apoi, o cerere
rea traducerii- în fapte a hotărî­ său, să le planifice în aşa fel lu n a . aprilie, iar la cercul de în- tîrziu pînă la 15 octombrie, cu lalte, aşa ca noi, trăim cum mai curajoasă, z is e : cei ce pregăteau primul război
putem, fără domiciliu stabil,
rilor. partid u lu i,şi guvernului. încît să nu se ţină două adu­ văţămînt de partid al acestei or­ o greutate sporită de minimum fără număr, fără să fim lua­ — Părerea noastră este că mondial.' w -v
te în seamă. Regretăm din su­ tovarăşul preşedinte condam­
Instructorii teritoriali vor pu­ nări în aceeaşi zi. înainte cu ganizaţii, s-a ţinut doar un sin­ 2 kg pentru fiecare cap pe luna flet că nu vă putem răspun­ nă prea uşor cererile oameni­ I Rînd pe rînd, devine director
tea. acorda un ajutor calificat cîteva zile de data la care tre­ gur seminar în acest an. Chiar de la această întrebare. lor, sau mai binezis, nu prea
organizaţiilor de bază numai în buie să se ţină adunarea, to ­ şi acele organizaţii de bază la faţă de greutatea primită. se uită des la ele. Noi, aproa­ al revistei ştiinţifice de popu­
— Bine... atunci vă rog pe că nici nu-l cunoaştem.
cazul cînd 'sînt bine pregătiţi varăşul Brătilă merge la orga­ care se deplasează din cînd în Pentru sporul de greutate rea­ să-mi spuneţi ce vîrstâ aveţi? Odată sau de două ori ne-a. larizare „Je sais tout“, (Eu ştiu
trecut prin mîinile sale şi
din toate punctele de vedere, nizaţia de bază şi ajută biroul cînd, nu primesc ajutor din par­ lizat, O.R.A.C.A. va plăti con­ — Eu, cred că-s cea mai atunci am observat o faţă a- totul), pe oare adesea o scrie
bătrînă, tovarăşe reporter, tît de acră, încît era cît p-aci
cînd cunosc, amănunţit orice ho- să o pregătească în mod temei­ tea tovarăşului Benea. Secreta­ tractanţilor preţul de achiziţie răspunse o cerere îngălbe­ să-l confundăm c.u tovarăşul singur în întregim e; scrie cro­
nită. La 24 mai, împlinesc secretar Hoancă Constantin.
tărîre a organelor superioare de nic. Fiind prezent la adunare, rul organizaţiei de bază din Ru- în vigoare, iar pentru îmbună­ exact 8 luni de cînd m-a adus Altfel, credem că-i om bun. nici dramatice la diferite ziare,
aici cetăţeanul Budiu Vaier.
partid. Se cere de asemenea să ia întotdeauna cuvîntul la sfîr- da-Brad, de pildă, nu cunoaşte — Vă mulţumesc, dragi ce­ ajunge secretar de redacţie ăl,
— Eu, sînt mai tînără, răs­ reri, pentru că v-aţi ostenit
cunoască situaţia specifică a fie­ şitul ei şi îşi spune părerea des­ instrucţiunile cu privire la pri­ tăţirea calităţii se va plăti di­ punse altă cerere. La 10 mai, să-mi răspundeţi. Vă mulţu­ Revistei „Revue de la Paix" (Re­
am împlinit 3 luni de cînd mesc şi la...
cărei întreprinderi, gospodărie pre felul cum a decurs. Scoate mirea de noi membri şi candi­ ferenţa între preţul calităţii oi­ m-a adus aici la sfatul popu­ vista Păcii), scrie volumul
lar cetăţeanul Nagy Alexâ. — Dar ?! Dar cu liberla­
colectivă, sau . sat pentru, a pu­ în evidenţă lipsurile .care le-a daţi de partid. Din această cau­ lor primite faţă de preţul calită­ lea noastră cum râmîne ? „L’Enfer” în care dezvăluie cu
— Iar noi sîntem şi mai
tea face propuneri concrete. In constatat şi cauzele care le-au ză face o serie de greşeli des­ ţii oilor restituite. tinere, interveniră altele. N-au — Ah, da, mă iertaţi, eram tărie tainele societăţii burgheze,
trecut decît o lună sau două să uit. Ascultaţi. Există două
afară de toate acestea, din par­ dat naştere, făcînd în acelaşi tul de grave. Tovarăşul Benea a Gospodăriile agricole colecti­ de cînd am fost condanu posibilităţi de a scăpa din ser­ ia parte oa voluntar în primul
nate la „sertar sever". Pe m i­ tar. Ori, preşedintele vă re­
tea instructorului de partid se timp propuneri pentru îmbună­ trecut nepăsător, pe lîngă astfel ve, întovărăşirile agricole şi de ne, cetăţeanul Judele Ioan lui zolvă imediat ce interviul o război mondial la vîrsta de 411
Iosif m-a adus la 1 martie, să apară în ziar, ori, tot atun­
cere o înaltă disciplină liber tăţirea activităţii. de lipsuri fără a învăţa organi­ crescători de animale pot primi pe mine Stanciu Clara la 23 ci, se înfurie şi vă aruncă la de ani. Atitudinea sa se preci­
martie, pe mine Frenţoni La- coş. Şi-niru-un fel şi-n altul,
consimţită, mult simţ de răs­ Cu scopul de a da un sprijin zaţia de bază şi pe secretarul zăr la 15 martie... tot libere se cheamă că veţi zează şi mai bine odată cu vo­
fi. Depinde cum va privi to­
pundere şi conştiinciozitate în concret organizaţiilor de bază său cum să muncească în pri­ plata în natură reţinîndu-se din — In total, cîte cereri sîn­ varăşul Lupu Viorel, critica lumul „Clarte”, iar, după Marea
teţi aici în sertar ? maselor de... cereri.
muhcă. fi de masă, tovarăşul Brătilă vinţa primirii de noi membri şi animalele primite spre recondi­ ¦ Şi-acum, la revedere. Vă Revoluţie Socialistă din Ootom-
— Şapte, răspunseră ele în urez succes în viaţă şi grab­
s-a străduit să cunoască bine candidaţi de partid. ţionare un număr de oi, în con- cor. brie, ajungînd membru al Par?
oamenii, faptele lor, precum şi In concluzie se poate spune
Cîteva din metodele pozi­ situaţia din fiecare sat. In car- că organizaţiile de bază din sec­ .diţiunile prevăzute de H. C. .M. tidului Comunist Francez, de­
tive ale unui instructor rletul său are notate o serie de torul de activitate al tovarăşului
' 1505/1955. ! vine un adevărat militant care

date statistice, diferite situaţii Benea sînt- lăsate să munceas­ Pentru informaţiuni suplimen­ combate fascismul şi demască

teritorial fără cruţare pe cei care pre­
şi evidenţe care îi sînt necesare că la întîmplare, să se descurce
Mulţi dintre instructorii teri­ în muncă. Are notată, de pildă, cum ştiu din unele greutăţi ce tare cît şi pentru încheierea de găteau de acum al doilea răz­

toriali ai comitetului raional de suprafaţa comunei Bucureşci, Ie întîmpină în muncă. contracte pentru recondiţionare boi mondial. După ce vizitează
partid Brad, se află la înălţi­ comună de care răspunde, pe Faptul că unii instructori ca
mea acestor sarcini. Printre ,a- structuri de fertilitate, numărul Gheorghe Benea, Petru Alba şi de oi şi alte animale, adresaţi-vă o parte a Europei, cu oare oca­
ceştia se numără tovarăşii Ioan vitelor pe specii, numărul gos­ alţii, muncesc fără răspundere
Raţ, Nicolae Iancu, Gheorghe podăriilor din comună, a atela­ se datoreşte în cea mai mare la sediul oficiului regional sau zie trece şi prin Romînia, scoa­

raional de achiziţii şi contractări te volumul „Călăii” prin oare

de animale (O.R.A.C.A.), denunţă teroarea guvernelor a-

Brătilă şi alţii. Aceşti tova­ jelor etc. Are evidenţa deputaţi­ parte comitetului raional de par­ dăpostite de constituţiile for­
răşi se află în permanenţă în lor sfatului popular pe circum­ tid care nu i-a controlat şi nu
male, împotriva maselor sără­

jurul organizaţiilor de bază de scripţii, a membrilor comitetului i-a tras la răspundere în m ăsu­ Plopi şi sălcii de-a cite, oare se zbăteau în mizerie
care răspund, ajutîndu-le cu executiv şi a celor din conduce­ ră suficientă. Membrii comitetu­ lungul căii ferate
adîncă: ^ 1
Văzînd exemplul frumos al
simţ de răspundere. Ei au reu­ rea organizaţiilor de masă. In lui raional se interesează prea gospodăriei agricole colective Opena de căpetenie a lui Hen­
din comuna Vinerea, care înfru­
şit- să se apropie de membrii şi carnetul lui sînt notate de ase­ puţin ce fac activiştii pe teren, museţează cîmpul prin planta­ ri Barbusse o constituie ,,Le feu”
nemembrii de. partid, să cîştige menea datele la care se ţin şe­ cum se achită de sarcinile pri­
simpatia .şi stima acestora şi dinţele de birou şi adunările or­ mite, care este aportul adus de (Focul) care cuprinde note din
astfel să obţină rezultate fru­ ganizaţiilor de bază, şedinţele ei la lupta pentru ridicarea ac­ război. Această operă este un
rechizitoriu aspru la adresa celor,

moase în muncă. colectivelor gazetelor de perete, tivităţii organizaţiilor de bază la care din umbră pregătea ii tri­

Este demn de remarcat felul ale .pompierilor, ale cadrelor di­ un nivel tot mai înalt. Deşi se rea diferitor pomi fructiferi, co­ — Păi, chiar aşa multe nu nică eliberare din..: sertar. miterea a milioane de oameni la
lectivul de muncitori din gara
în care munceşte tov. Gheor­ dactice cu părinţii e.l.evilo.r. etc, ştie că unii instructori cu ex­ Vinerea, în frunte cu tov. Sima sînteţi.u te . ¦ , i. GH. PAVEL moarte pentru oa ei să agoni­
ghe Brătilă. Deşi este numai de Cunoscînd toate acestea poate perienţă, au alunecat pe panta Ioan, şeful gării, au plantat pe
10 luni în muncă de partid, el a să participe cu regularitate la; delăsări] .în muncă, cpmitelul ra­ lîngă lin ia'ferată'u n ,şir de plopi -P---et-----u---r--m-- L-e--l--e---;m--a---t-e---r-iialelo—^r L•p. uL b—licateŞ .4 sească averi. »•* ¦I
reuşit ş | . obţină rezuţtate, ..mult. .Şedinţe, să ia. cuyjnM , #să dea, ional nu a luat măsuri pentru şi sălcii pletoase, care schimba
) Henri Barbusse. poate fi so-
mai bune decît linii activişti' ve-' îndrumări practice. Poate de a- a-i 'face să înţeleagă rolul în­ fcdtît că un desăvîrşit umanist,

chi, cu experienţă de mai mulţi semenea exercita un control ca­ semnat pe care ei îl au în îm- cu totul aspectul locului. „Mai multă grijă pentru gospodărirea spitalului", un luptător social şi un scriitor

ani. Aceasta datorită faptului lificat asupra întregii activităţi bunătăţirea activităţii muncii de Colectivul acestei gări a în­ Sub acest titlu s-a publicat în Conducerea administrativă a realist de frunte, care prin ope­
ceput şi amenajarea unui păr- „Drumul socialismului“ n r .-579 spitalului unificat din Hunedoa­ rele sale, prin dragostea faţă de
că priveşte sarcinile cu toată politice şi economice din secto­ partid,. Nu a existat nici preo­ culeţ. din 22 aprilie a.c., o corespon­ ra a făcut cunoscut redacţiei că exploataţi, prin munca pentru
denţă semnată de tov. Gheor­ s-au luat măsuri de lichidarea trezirea maselor la viaţă a adus
seriozitatea şi lucrează cu mult rul său de activitate. Trebuie a- cuparea . pentru generalizarea O astfel de acţiune, ar putea ghe Marin, în care era criticată lipsurilor semnalate. Astfel, a un aport la cunoaşterea ade­
porni şi sfatul popular din Vi­ fost evacuat gunoiul din curtea văratei feţe a marilor trusturi
simţ de răspundere. Tovarăşul mintit că tovarăşul Brătilă are metodelor de muncă ale instruc­ nerea, care pînă acum nu s-a nepăsarea tovarăşului Grigore spitalului, s-a amenajat un te­ internaţionale, oare, aşa cum
prea obosit cu plantarea pomi­ ren de volei şi un parc cu bănci. spunea Barbusse, „se pregătesc
Brătilă, s-a obişnuit să mun­ întotdeauna grijă să nu substi­ torilor fruntaşi. lor pe marginea şoselei sau în Fîşcotă, şeful serviciului admi­ De asemenea, au fost luate mă­ pentru un nou război chiar cînd
jurul arenei sportive.
cească organizat, metodic. înda­ tuie munca organizaţiilor de ba­ Comitetul raional ’de partid nistrativ al spitalului unificat
tă ce se întoarce de pe teren la ză, de masă sau sfatului popu­ Brad, are datoria să ia toate mă­ C. SIMEDRU
comitetul raional, îşi întocmeşte lar şi să nu încalce democraţia surile pentru a ridica la un ni­ corespondent
în mod amănunţit informarea. internă 'de partid sau legile sta­ vel mai înalt munca instructo­
In informare arată în ce stare tului. te
rilor teritoriali. In acest scop din Hunedoara, faţă de curăţe­ suri pentru repararea băii spita­ ei spun că nu vor războiul”.
a găsit ’ lucrurile cînd a ajuns Sprijinite în felul acesta, or­ trebuie să dea o mai mare a-
într-o organizaţie de bază oa­ ganizaţiile de bază şi de masă, tenţie problemei lărgirii orizon­ nia spitalului. lului. •i V. SURUGIU,

recare, ce propuneri a făcut or­ din sectorul în care tovarăşul tului cunoştinţelor lor ideologice
ganizaţiei de bază în vederea Brătilă îşi desfăşoară activita­ şi politice. înainte de a pleca
îndreptării situaţiei, cum a spri­ te a 1 de instructor teritorial, îşi pe teren instructorii trebuie a-
jinit-o, în' ce situaţie se află lu­ întocmesc la timp planurile de jutaţi să-şi însuşească temeinic
crurile în prezent şi ce ar tre­ muncă şi le respectă cu stric­ cunoştinţele vieţii de partid şt Pentru 6 0 0 şarje
bui făcut pe viitor.
teţe. Majoritatea membrilor de de stat. Ei trebuie controlaţi şi

înainte de a plecă pe teren, partid depun o vie activitate îndrumaţi în permanenţă pe te­ ...Peste tot domneşte frea­ întruchipate munca şi strădu­ roti privirea peste întreaga ha­ prim-maistrului Josan Gogu —

tovarăşul Brătilă studiază cu pentru traducerea în fapte a ho- ren. In acelaşi timp, este nece­ mătul obişnuit al zilelor de inţa oamenilor ce supun vo­ lă, schiţă un zîmbet, apoi con­ continuă inginerul Popescu —

atenţie ultimele hotărîri ale or­ tărîrilor partidului şi guvernu­ sar să li se breeze condiţii pen­ întrecere. Sus, pe platforma de inţei lor miile de grade de tem­ tinuă : s-ar mai putea spune că sîn­
încărcare a cuptoarelor Mar­ peratură, cantităţile de oţel ca­ tem pe oale de a schimba ve­
ganelor superioare de partid şi lui, precum şi a hotărîrilor or­ tru a sta tot timpul la organiza­ tin, în hala de turnare şi în re, zilnic, iau drumul spre tî- — De la pornirea iniţiativei chiul sistem de stimulare a
cea unde se pregătesc lingo- năra noastră industrie grea. pentru 600 şarje rapide anual muncii, acela de la fruntaş pe
îşi extrage notiţe. După ce se ganizaţiei de' bază respective. ţiile de bază. Stînd în jurul a- tierele, pretutindeni în secto­ Cerinţele economiei naţionale pe schimb au trecut două luni. operaţie, care a existat pînă
rul oţelăriei, munca se împle­ cresc mereu, producţia de oţel In această, perioadă am reu­ acum, cu sistemul tone/ore.
duce pe teren aduce la cunoş­ cestora, instructorii vor putea sa teşte cu simfonia monotonă trebuie să crească neîncetat. şit oa în urma măsurilor teh- Prin aceasta va dispare fuga
creată de uruitul maoanalelor, Şi acest lucru, oţelarii de la nico-organizatorice să ridicăm oare a existat pînă în prezent
tinţa organizaţiilor de bază ho- De ce unii instructori se cunoască bine membrii de par­ de încăroare şi şarjare, de vu­ Hunedoara l-au înţeles şi luptă productivjbatea unor agregate după cît mai multe puncte;,
ietul flăcărilor din cuptoare. pentru înfăptuirea lui. Asta cu grele, cum ar fi cuptoarele 1 relaţiile de colaborare dintre
tărîrile apărute şi le ajută să-şi lasă depăşiţi de sarcini tid, activitatea lor, vor putea Undeva, mai în fund, mai pre­ atît mai mult, cu cît ei au şi 3, la nivelul celor mai pro­ schimburi şi brigăzi se vor îm­
întocmească planurile de mun­ cunoaşte şi înlătura1la timp lip­ cis pe rina cuptorului 4, un rămas încă din anul trecut da­ ductive şi, ca o consecinţă, am bunătăţi. In viitor, producţia
pîriaş* incandescent se revăr­ tori patriei cu o mare canti­ de oţel va creşte şi mai mult
că în lumina acestora. La in­ Trebuie arătat că la comite­ surile ce se manifestă în acti­ să, murmurînd liniştit, într-o tate de oţel. Rămînerea în redus pentru prima dată de prin automatizarea regimului
oasoadă de zeci de tone. Iar din urmă, oţelarii au hotărît să o mai mulţi ani, consumul spe­ termic al cuptoarelor, luoru
structajul ce se face cu instruc­ tul raional de. partid Brad, mai vitatea organizaţiilor de bază, melanjorul de la intrare ră­ recupereze anul acesta şi cific de combustibil în mai care sperăm să se facă cît de
bufneşte afară o ljmbă uria­ chiar să dea sute de tone multe luni sub cel planificat. curînd...-
torii teritoriali, tovarăşul Bră­ există, din păcate, şi' unii ins­ vor putea antrena pe foţi mem­ şă de foc, ce împreună cu mii­ oţel peste prevederile planu­ Regimul termic s-a îmbunătă­
le de scîntei de la şarja ce se e- lui: ţit pe două c ă i: în primul Am mulţumit călduros ingi­
tilă este foarte atent şi notează tructori care deşi au un stagiu brii de partid să participe cu re­ laborează, încîntă privirea. E o rînd, prin anumite modificări nerului Popescu Mircea pentru
privelişte obişnuită şi totuşi ...In timp ce urmăream miş­ aduse injectoarelor şi prin a- toate cele relatate în legătură
toate problemele; Aceasta îl aju­ îndelungat în munca de partid, gularitate la viaţa internă de există ceva nou, deosebit, ce cările iuţi şi agere ale oţelari- paratura de control oare ajută cu iniţiativa prim-maistrului
răscoleşte inima celui oare ad­ lor din echipa prim-topitorului pe oţelari în timpul procesului Josan Gogu şi ne-am îndrep­
tă să se descurce cu uşurinţă în au totuşi o serie de lipsuri în partid şi să lupte cu înflăcărare miră minunatul peisaj creat de Vaier LăbUneţ, ce executau re­ de topire. De asemenea, s-a a- tat către biroul normatorilor
puterea umană. Privirile alu­ paraţia cuptorului 4 la cald, cordat o atenţie deosebită ri­ pentru a afla primele rezultate
rnupcă pe _ teren, să orienteze muncă. Printre aceştia pot fi pentru înfăptuirea hotărîrilor necă în toate părţile, căutînd de noi se apropie un om slă­ dicării nivelului tehnic al mun­ de la începutul lunii mai. Aici,
să descopere ceva nou, inte­ buţ şi înalt cu o şapcă pe vîr- citorilor, s-a căutat să existe o normatorul şef a spus :
cu pricepere organizaţiile de daţi ca exemplu tovarăşii Gheor­ partidului şi. guvernului.' resant. Dar ce ?! Oamenii şi ful capului. Aruncă o privire
agregatele, sau ceasornicul pe sub sprîncenele stufoase, cît mai strînsă colaborare în ­ — In perioada 1-9 mai,
bază de care răspunde. ghe Benea, Petru Alba şi alţii ANTON ŞCOLNIC prăfuit ce stă atîrnat deasupra apoi zise: tre ingineri, maiştri şi munci­ muncitorii de la cuptoarele
cuptoarelor ? Nu.- Oamenii şi tori. Toate aceste măsuri, cit Martin au dat un număr de 50
Pafriei cărbune mai mulf şi mai bun! agregatele sînt aceleaşi. Doar — Oameni ca oţelarii noştri şi altele oare au fost luate, au şarje rapide. Cele mai multe
acele ceasornicului parcă se în- nu găsiţi în tot combinatul făcut ca în cele două luni do •au fost date de cuptorul 1, în
- = Conferinfa raională U. T. M. Petroşani / vîrt mai repede. O fi o păre­ ăsta... îmi aduc aminte că par­ la pornirea iniţiativei să elabo­ număr de 12, cuptorul 2 — II,
re ?...- că mai ieri, la propunerea răm un număr de 447 şarje ra ­ iar cuptorul 4 — 21. Aceasta
‘ In zilele de 12-13 mai a.c. a tru peste 600 absenţe nemotiva­ dicării productivităţii muncii şi prim-maistrului Gogu Josan, pide şi să dăm astfel peste plan a făcut ca planul de producţie
avut loc conferinţa raională te au aparţinut tineretului. Or­ a reducerii preţului de cost, ute- — De cînd ia pornit întrece­ oţelarii au dat naştere unei 3.566 tone oţel de bună cali­ al echipelor conduse de Tra-
U.T.M. Petroşani. rriistul loan Fiori a s p y s : „In rea pentru 600 şarje rapide noi şi valoroase iniţiative : tate. Cele mai multe şarje ra ­ ian Bîrlea să fie îndeplinit în
ganizaţiile U.T.M. de la mine sectorul IV B avem 4 ingineri. anual pe schimb — ne atrase 600 şarje rapide anual pe proporţie de 102, •-Teodor Ca
Cred că ar fi necesari numai doi: cineva atenţia — oamenilor nu schimb. Asta înseamnă pen­ pide au fost date de cuptorul ramanlis — 105,3 la sută, Va-
Raportul de activitate al Co­ şi comitetele U.T.M. au desfă­ şeful sectorului' şi ajutorul său. le mai ajunge timpul. Fiecare tru cele trei schimburi din sec­ 4, oare în aceeaşi, perioadă a sile Costaclie — 104 la sută,
Avem 6 prim-miaiştri mineri în doreşte oa în 8 ore să lucreze ţie peste 1.800 şarje rapide, a- elaborat 125, urmat fiind de iar Vaier Lăbuneţ — 105,7
mitetului raional U.T.M. a fost şurat o slabă muncă politică în loc de 3. In sector sînt cu 9 mai­ mai mult, să elaboreze noi şi dică cu peste 300 mai multe cuptorul 2, cu un număr dc la sută.
ştri mineri mai mulţi de cît ar noi şarje rapide. Cîtă voinţă şarje decît s-au elaborat anul 113 şarje rapide. Datorită a-
prezentat de tovarăşul Gavriiă această privinţă. Nici membrii trebui. de muncă există în sufletul o- trecut. E o realizare destul de. cestui fapt, oţelăriu. noastră a x
ţelarilor n o ştri! Priviţi-i... Sînt mare şi totuşi pe noi nu ne atins cel mai înalt indice de
Dan, •prim-secretar al Comitetu­ comitetului raional U.T.M. n-au ¦Conferinţa raională a 1dezvă­ în sbare să se ia la întrecere mulţumeşte. Avem încă nume­ productivitate obţinut pînă a Am părăsit platforma secto­
luit şi alte lipsuri din procesul cu oricine, chiar cu cea mai roase rezerve oare descoperite cum la Hunedoara. Greutatea rului oţelărie, în zgomotul tre­
lui raional U:T.M. Petroşani. dus în această direcţie o mun­ muncii, printre oare nefolosirea puternică forţă. şi folosite ar spori cu mult medie a şarjelor a sporit cu pidant al macaralelor, în iure­
utilajelor la deplina lor capaci­ producţia de oţel. mii de tone, lucru care a dus şul unei munci avîntate, pe oa­
Raportul cît şi discuţiile purtate că satisfăcătoare. Muncind în tate, aplicarea defectuoasă a me­ Aşa-s oţelarii 1... la o îmbunătăţire simţitoare re oamenii aceştia harnici —
todei graficului ciclic şi altele. inginerul Popescu Mircea, a indicelui de utilizare a ca­ oţelarii.— o desfăşoară pentru
au subliniat succesele obţinute felul acesta, multe din probleme­ ...întrecere!... Şarje rapi­ şeful secţiei oţelăriei Martin, pacităţii maxime a cuptoare­
Noul comitet raional oare a de !... In aceste cuvinte sînt cu oare stăteam de vorbă, îşi lor pe m.p. suprafaţă vatră. a elabora, zi de zi, ţmai mult
de tinerii din Valea Jiului, pre­ le tineretului miner au rămas fost ales, ţ'inînd cont de lipsu­ oţel, pentru a^şi îndeplini şi
rile^ arătate, la conferinţa raio­ '— In legătură cu iniţiativa depăşi angajamentul luat.
cum şi lipsurile din munca a- nerezolvate. nală şi de propunerile făcute de
delegaţii care au luat cuvîntul, A. BALINIŞTEANU
cestora. Sectorul IV B de la mina va putea să-şi îmbunătăţească
munca.
In ziua de 1 iHai, tinerii mi­ Lupeni a fost declarat sector de
Noului comitet raional U.T.M.,
neri din Valea Jiului au defilat tineret. O iniţiativă lăudabilă, îndrumat de comitetul raional de
partid îi revine sarcina de a
cu fruntea sus, mîndri de rea­ cu atît mai mult cu cît în luna conduce, de a mobiliza tineretul,
miner în lupta continuă pentru
lizările lor. Ei au adus o uriaşă martie acest sector a dat peste a da patriei cărbune tot mai
mult şi mai bun 1
contribuţie la îndeplinirea în plan sute de tone de cărbune.

cursul lunii trecute a planului Odată acest succes repurtat, co­

pe Valea Jiului în proporţie de mitetul raional U.T.M. Petro­

103 la sută. şani nu s-a mai interesat de bu­

Tinerii constructori au dat nul mers al muncii în sector.
spre folosinţa în ultimul timp In luna aprilie sectorul a ră­

414 apartamente pentru mineri. mas sub plan. Ma\ mult, brigă­

Alţi 340 de tineri mineri au zile de tineret au început să se

primit în folosinţă un cămin desfiinţeze. Era clar, că aci, tre­

muncitoresc la a cărui construc­ buia să ¦intervină din nou comi­

ţie şi-au adus aportul şi tinerii. tetul raional U.T.M., luoru pe

In munca tinerilor mineri au care nu l-a făcut.

fost şi lipsuri. In ultimul trimes­ Referindu-şe la pfoftkirtS rte ''te*—*A,\ \ V'V-Vv\,M> \