Page 2 - 1956-05
P. 2
-y-"*- a'irnmttettmmmi j¦iMiK-j.r,'ibie^xUMIbaert DRUMUL SOCIALISMULUI ¦”¦ Nr. 582
¦AW «« » * * * ti.....» . l i n i ' ni ........a— ¦'¦¦ ¦’ U sociaiUstn
fh&Sa c&mun,is&â Ui (aptă pm&hu pace,
— ajutor prefios Ce m-a sa scriu ziar
în munca comitetului raional de parîid Sînt născut într-un sat care câ părul albit, dar nu s-a sfiit să mear ziu mulţumire prin îndreptarea lor.
toate celelalte ale Romîniei burghe- gă lâ şcoâlă şi după doi arii cele Am privit cu atenţie în jurul meu
SÉÔÎUf VÁSÍÜÉ zo-moşiereşti, avea imprimat îri via scrise în „Scîriteiâ“ curgeau gîrlă
p?ffift-s§âre6âdf ai ©ÔÎSJlSteÉiî iMôîîél dé plârfcid Sebeş din gura lui. N-am scăpat prilejul şi tot ce mi s-a părut nou şi bun,
ţa lui, pecetea rieştiiriţei şi întune plăcut şi sănătos, am împărtăşit prin
Comitetul raional de paftid Sebeş lansată CU această ocazie „Tbăte gos- ricului. Am trăit în copilărie anii zi şi în paginile organului dâ pfeSă âl ziar şi altora. Nu peste tot munca
primeşte difl partea presei de partid pbdăriile colective la nivelul celor lelor cîrid pisica rieagră sau iepurele Comitetului regional de piâftid, „Dru culturală era apreciată la justa ei
sprijin preţios în activitatea să prac fruntaşe“, a cuprins o bună parte a ce tăia calea,' făcea pe ţăran, să se mul socialismului“, am consfinţit vâlôare. Âéeâsta ml-a oferit téma
tica, fii vederea traducerii Îfî Viaţă a colectiviştilor din raion. în lupta întoarcă înapoi de teama insuccesu acest lucru, pentru ca exeiriplul lui altor materiale, tema notelor şi in
liniei pâftidiiitiis pentru terminarea ia timp a campa lui, şi cînd zile întregi femei în casă să fie urmat şi de alţii. Şi rtu mă formărilor critice la început, iar mai
niei dă primăvară, aU reuşit să ob boceau solniţa de sare răsturnată, îndoiesc că ascultînd din lectura ne tîrziu chiar tema foiîetoanelôr în
Ziiâfiii „6 rumul Socialismului“, ţină rezultate frumoase triiăi multe semnul „prevestitor“ al necazurilor poţilor sau a fiilor despre acest fapt, care am căutat să. biciuesc cu as
prin ăfticoiele publicate fii legătură gospodării colective printre care cele muiţi diri cei cu paftil riiris au luat prime, fără cruţard, pe toţi acei câre
cu activitatea întfepfinderilâP, â gos din Apoldu de Jos, Doşlat şi altele. casei lor. abecedarul şi aU bătut sfioşi lâ uşâ nu înţelegeau marele roi al culturii
podăriilor de stat, a" gospodării Aşa mi s-a desfăşurat copilăria, „domflului învăţător“.
lor agricole colective, ne acordă a- Comitetul raional de partid Sebeş a noi.
iutor de seamă în mobilizarea mase tras concluzii şi din articolele critice sub înrîurirea călor mai superstiţi La Vaidei, cărţile bibliotecii erau Aëëâstâ é ceea fee m-a detferminât
lor la înfăptuirea istoricelor hptărîri publicate despre lipsurile existente în oase credinţi, sub mărginirea de a aruncate în pod pradă şoarecilor,
ale celui de-ial li-lfei CoiigreS al par alte raioane. Asemenea articole ne-au înţelege iucrurile sub forma că tot ce la colţul roşu din gospodăria agri eâ scHu tiieréü ziarului şi a făcut
tidului. De asemenea, printr-o seamă dat posibilitate să evităm repetarea lor se îritîmplă în viaţa omului e Un colă colectivă Ostrov, activitatea era câ bâlâriţa cuVîritultii scris dé mine
de articole critice ne-a atras atenţia în raionul nostru. Considerăm ca duit cu „voia celui de sus“. nesatisfăcătoare, iar la Biblioteca ra să atîrne mai mult înspre proble
âsupnâ UpsuiiiOr bare âii pefsÎSţăt ajutor şi acele articole care au tratat ională _ Haţeg se putea mUnci mai mele muncii culturale;
în activitatea ofgâfiiZăţiîlOf dg pârtid, felul curii anumite organizaţii de par Odată ajuns la maturitate însă, mult şi mâi bine. Toate acestea mi-âu
tid, ecoriomice şi dfe stat şi-au dus am pornit împotriva acestor nefaste oferit prilejul de a mînui condeiul Nu uit apariţia primului mëu ma
economice şi obşteşti âlfi faÎ0n. munca pentru punerea în practică a idei o lupta hotărîtă şi am făcut a- şi toate mi-au dăruit âpoi mai tîf- terial, îri vâra lui ’51, riu-1 uit pen
Ud deosebit ajutor â constituit, de hotărîrilor partidului şi guvernului. cest lucru mai ales puriînd ifiîna pe tru feă şi acëstâ era dédicât tôt lu
Acestea iie-iâu servit câ izvtir de cu coridei şi alăturîndu-mă acelora ce minării omului de jos. Vorbeam în
pildă, analiza critică publicata în noştinţe pentru remedierea lipsuri vefleaU să dea omului de jos o cul el despre lumina cë urma să se re
primăvara acestui an despre desfă lor din sectoarele de activitate tiîlde tură nouă, legată de viaţa poporu verse mai tîrziu prin căminul eultu-
şurarea reparaţiilor tractoarelor şi la noi munoa S-a desfăşurat mai slab. lui, menită să-l ridice pe acesta diri râl al Băieştiului (satul în care mun-
maşinilor agricole. Aceasta a ajutat Césc eu),- feămin pe atunci în feori-
comitetul raional de partid să reme Pentru ba presa regională să-şi exploatare şi înşelăciune. striiCţie.
dieze deficienţele existente .în cadrul poată îndeplini cu mai mult succes Timp de 5 ani, coloanele ziarului
S.M.T. Miercurea; să organizeze un rolul său de organizator şi mobiliza Âm pôtnit pe drumul de corespon
eontfol mai calificat asupra activi tor al maselor, trebuie să fie mai „Drumul socialismului“, au dus dent hôtâfît să lupt neobosit peritru
tăţii politice şi organizatorice din a- stfîns legată de masele muncitoare luminarea acelora pe care negura su
caastă unitate; Ga urmare, în acest din fegiUiiă; Considerăm că în raio printrfe altele în toate unghiurile re perstiţiilor îi împrejmuise !atîtia timp,
' ân, s-a introdus şi la S.ALT. Miercu- nul Sebeş există încă un număr in giunii Hunedoara şi modesta mea pentru triumful culturii noi asupra
rea rftet.oda organizării reparaţiilor pe suficient de colaboratori şi corespon contribuţie la opera de culturalizare. a tot ceea ce este întunecat. Sînt ferm
subarisamble, s-a întărit controlul ca denţi voluntari oare să informeze zia Cu numele aşternut sub menţiunea hotărit să cohtribhi şi pe mai de
lităţii reparaţiilor şi al lucrărilor ce rul în îflod operativ despre realiză „corespondent“, am preamărit şi eu parte prin mînuireâ condeiului la ci
le execută mecanizatorii la gospodă- rile obţinute de cei mai butii colecti eiariul oamenilor noştri noi, dornici mentarea noii culturi, creatoare, şi
fii eOleetiVe Şi întovărăşiri. Măsurile vişti, întovărăşiţi, ţărani cu gospodă de lumina ştiinţei,, am arătat cum dătătoare de viaţă, cultură izvorîtă
luate de coriiitetul fâiotnal de partid rii individuale, despre rezultatele ob s-au ridicat prin mîinile acestora, din nemuritoarele învăţături leni
au făcut ba mecanizatorii să ttun- ţinute de colectivele de mUhcitriri din nenumărate cărriinfe culturale, şcoli, niste.
eeaşeă, în acest aii cu tfiâi mult spor. raionul Sebeş. Simţim nevoia de a baze sportive. M-arii străduit să scot
la iveală tot ceea ce vesteau zorii PËTRU FARCAŞIU
Ajţitor cje seanîa^ a constituit pen se publica mai multe materiale des unei .lumi noi pornită să înlăture din côréspônderit vôlurttar
tru întărirea şi Cohsolidâreâ gospo drumiil ei tot ce e vechi şi înapoiat . . gâtul Băife$ti
dăriilor colective din raion consfătu pre metodele de muncă ale murici- şi să se ridice la loc de .cinste tot
irea crrganiZ'âtă de redacţia ziaru ceeă ce este nou şi folositor omului.
lui gU cadrele de COiRlUcere diri gos tofiidf, ţăranilor muncitori Şi orga
podăriile colective şi S.M.T. Lozinca Pîrvu Miron din Fărcădin avea
nizaţiilor de partid fruntaşe.
Gazeta de perete sprijină activitatea MARINOVICI GHEORGHE
organizaţiei de bâza
din Hunedoara
T-r-'r-T^r-'r
Eficacitatea gazetei noastre de perete In activitatea pe care o desfăşoară niind posibilităţile de care dispune Vorbind elevilor despre „Scînteia
organizaţia noastră de bază peritru sectorul de locomotive pentru în
Menjbrii colectivului de redacţie primit Uri autobus ßetttrü transportul mobilizarea, muncitorilor, inginerilor făptuirea acestor sarcini. In clasa 0 X-a de la Şcoala medie ,,.;.La 15 august 1931 apare primul
âl gazetei de perete, de lâ L C. S. muncitorilor de la şantiere la Ora şl tehnicieriilor la îndeplinirea sar de băieţi din Deva, era mai multă număr ilegal al ziarului „Scînteia“
hunedoara, sînt repartizaţi să răs şul Muncitoresc. După uri timp, şo cinilor de producţie, o parte din,con In articolul „Să luptăm pentru.â- frămîntare oa altădată. Elevii ultimu organ al Partidului Comunist din
ferul făcea abuzuri; Lua fiurriai pe tribuţie aduce şi gazeta de perete plicarea şi traducerea în viaţă a Di lui an, de rîridul acesta nu mai zbur ROmînia. De acum teme şi eveni
pundă de cîte una din ramurile de cine voia, pleca înainte de terrftina- „Locomotiva“. rectivelor celui de-ai îî-lea Congres dau oa în recreaţiile dinaintea altor mente sînt tratate larg. Sensul luptei
activitate ce le avem în întreprinde rea schimbului, său oprea la restau al partidului“, se face o scurtă ana Ore de curs, în grupuri mai mici sau muncitorilor este mai cunpscut. Ocu-
re. Astfel, un tovârăş urmăreşte prin rante; Acest lucru, a produs rierriul- Pentru a se trata multilateral şi liză asupra felului cum au fost îride- mai mari discutau cu aprindere. In pîndu-se de conferinţa pe ţară â mun
corespondenţi, rezultatele întrecerii ţumirea angajaţilor care s-au adre sub diferite aspecte problemele ce le piinite sarcinile dé producţie îri pri centrul discuţiilor se găsea tema : citorilor C.F.R.-işti, petrolişti şi mi
socialiste, altul realizarea planului sat redacţiei gazetei. Noi arii publi ridică îndeplinirea planului de pro mul cinciriâl §i se arată că sarclftilé „Lupta R.C.k. în ilegalitate“. Pe mar nen, „Scîriteiâ“ scria în unul din
de producţie pe şantiere şi pe echi cat o caricatură cu trei aspecte prin ducţie îri sectorul nostru, colectivul dé platt cé né fevin îri áfeést ari, stă ginea acestei teme au mai discutat primele num ere: „Muncitorii din .a-
pe, altiai cazarea muncitorilor, etc. cipale din abuzurile şoferului. Ca gazetei de perete a căutat să atragă în puterea noâstră să le transfor şi la ora anterioară de istorie. Aştep ceste trei industrii legate între ele
Fiecare membru diri colectivul de urmare, coriducerea întreprinderii a cît mai rhUlţi muncitori fruntaşi, in măm în realitate. Pentru aceasta tau totuşi ceva nou. Doar tov. prof. ştiu că numiai printr-o luptă revolu
redacţie, are un COleCtlv de cores luat masurile necesare şi lucrurile gineri şi tehnicieni care' să scrie ar este necesar să ne îmbunătăţim GhişOiu Eugen i-a anunţat că la ohâ ţionară comună vot fi în stare să în
pondenţi, ale căror iocuri de murică s-âii îndreptat. ticole. Astfel, printre cei care scriu murica, iar angajamentele noastre să de azi- le va vorbi despre „Scînteia“, vingă cu succes o nouă ofensivă pa
sînt râspindite pe toate şantierele. la •gazeta de perete ' sînt tovarăşii; fie concrete şi axate pe sarcinile de- ziarul care a purtat cuvîntiiî partidu tronală...“.
Aşa fiind orgâftizat, colectivul gaze Exemple din care să reiasă că Irinca Dumitru; maistru, şef, Uieţ plan ale sectorului. lui în ilegalitatea neagră, şi oare as
tei noastre de perete, a reuşit să prestigiul gazetei noastre şi contri Ioan, lăcătuş fruntaş, Crijanovschi tăzi duce cuvîntul liber al partidului, Cîtă patere de pătrundere a lucru
scrie articole care ău avut eficaci buţia adusă la îndeplinirea planului Anton, maistru, Cristea Alexandru, Acest articol cît şi altele, au avut călăuzind masele pe drumul fericirii rilor, şi cît îndemn în lupta care con
tate, întărind autoritatea gazetei. Şi la realizarea de economii au desenator tehnic, Oarcea Novac şi drept rezultat că muncitorii cunos-
crescut, sînt multe. Eficacitatea ga alţii. Uneori, sînt solicitaţi şi scriu cîndu-şi sarcinile ce le revin, şi-âu şi belşugului. tinuă. Slova mobilizează, cuvîntul dă
De pildă, la punctele de lucru ter zetei noastre de perete, constă articole directorul atelierelor şi in lu^t angajamente concrete care fiind Zbîrriîitul soneriei 0 ajşezat elevii
minate de sectorul hidrotehnic, râ- în aceea, că noi ne străduim să tă ginerul şef. traduse în viaţă, s-aU concretizat în aripi; Iri 1933 ca şi în 1939 „Scînteia“
mîrieâu părăsite tuburi de toate mă1 cerii o critică principială, bazată pe îndeplinirea plânului de producţie în frumos în bănci; Cu catalogul sub
rimiie. Dispoziţiile direcţiunii erau faßte. Acest lucru feuşiiri să-l fa In prezent, în faţa organizaţiei fiecare lună, în sporirea productivi braţ, cu o şuviţă de păr pe frunte şi înfierează acţiunile criminale ale că
âminâte iiini de zile, sub pretext ca cerii datorită verificării amăminţite noastre de bază stă sarcina îndepli tăţii muncii şi reducerea preţului de cu Zîmbetul îri colţul buzelor, aşa
sectorul nu are muncitori să le adu ă fiecărui caz. Atunci cîrid vreo nirii sarcinilor trasate de cel de-al cost. Astfel, în luna aprilie, produc cum are obiceiul, profesorul Ghişoiu lăilor ce au făcut să curgă sîngele
ne, dind prioritate — spUrieâu ei sdzisarb este neîntemeiată, colecti Îî-lea Congres al partidului. Fiind ţia globală a atelierului a fost rea
realizării planului de producţie. Uri vul gazetei ia măsuri în coriseciriţă. îndruniat de organizaţia de bază, a intrat îri clasă. muncitorilor la Griviţa, ale celor oare
ârticbl critic lă adresa irigirierilor şi colectivul de redacţie şira orientat lizată în proporţie dé 105,8%, pro ,,...Séria evenimentelor importante vroiau să fiascizeze ţara, iar, în
maiştrilor viriOvâţi de âceastă risi PUbiicînd articole principiale, ga munca spre publicarea de articole 1940 ziarul demască cu toată tăria
pă, în care se arătă Valoarea tuburi zeta noastră de perete contribuie la care să explice problemele ridicate ductivitatea muticii a sporit cu 7% diri viaţa muncitorimii luptătoare
lor, a făcut ca în lD zile de lâ apa înlăturarea şi pe mai departe a de peritru înlăturarea exploatării, pen odiosul dictat de la Vienia şi rnaşina-
riţia articolului, să fie adunate foite ficienţelor şi la antrenarea munci de Congresul partidului în legătură faţă de sârfeîriâ planificată, preţul de tru dobofîreâ puterii burghezo - mo
tuburile, recupbrîttdu-se prin. aceasta, torilor în întrecerea socialistă pen cost a fost redus cu 4% faţă dé sâr- şiereşti, se conturează precis în jurul ţîunile imperialismului.
material în valdâre de 420.000 iei. tru îndeplinirea şi depăşirea sarci cu creşterea productivităţii muncii, âcţiunilor organizate de Partidul Co Un freamăt pătrunde printre elevi
nilor de ßläri. cina de pian, iar sectorul nostru de munist Romîn, oare, de la înfiinţarea
Pentru înlăturarea mai multor reducerea preţului de cost, îmbună locomotive şi-a depăşit în âceastă lui a dus o luptă neobosită peritru la aceste cuvinte. Pe feţele lor îticor-
lipsuri, gazeta noastră a publicat e- MIHAÎ CONSTANTIN eliberarea maselor exploatate. Sab
pigrâme şi caricaturi, care s-au do tăţirea calităţii, reparaţiilor, subli- luriă planul de producţie cu 6,5%. conducerea înţeleaptă a partidului date poţi Citi Cît sînt dé pătrunşi de
vedit eă au o eficacitate mare. De responsabil«! gazetei de perete activitatea revoluţionară devine mai
exemplu, întreprinderea noastră a Corespondenţ u ’ Lâ gâzeta noastră au mai fost pu organizată, lupta se înteţeşte ; nive această mare luptă.
„Să ooositruiiim Humedeara!“ fruntaşi lul politic al fmaselor creşte mereu. In „Scînteia“ — urmează profesorul —
L blicate articole pe témele: „Să îmbu luîriea capitalistă zguduită de inevitâ-
eă-mi DOBROTĂ MARIA l biléle crize, traiul celor ce muncesc organ al C.C. al P.M.R. înscrie azi
nătăţirii munca organizaţiei U.T.M.“, se înrăutăţeşte, Pentru oa evenimen un sfert de veac de muncă rodnică.
Către amiază, am ajuns pe vtrful Din vorbă în vorbă, am ajuns la din comuna Poiana l tele diri ţară şî dé péste hotare să fie
Fălăhului. Un vînt proaspăt, adubea liziera de apus a satului Sîntandrei. raionul Sebeş „Necesitatea analizei preţului de mai biné cunoscute de cél oăre tru In perioada aceasta, mai bine de ju
miresme de primăvară. In văzduh, se Prin griul verde, des ca peria, puii t deau în folosul stăpîfiSldtf se simţea mătate diri timp împreună cu oele-
topeau fîrmituri aurii de soare. In de- de găină alergau după gîndacii de CRAŞCA IOSIF t cost“, „Spicuiri dinfcr-o şedinţă de nevoia unui ziar. La început P.C.R.
părtfire Mureşul săruta poala bătrî- L édita doar afişe, manifeste şi diferite lalte publicaţii: „Viaţa Muncitoare“,
nei cetăţi a Devei. maL din Călan L grupă sindicală“. Aceste ârticole au broşuri în tipografii clandestine“.
Griul ăsta-, e pus în rinduri în- Năzuinţa“, „Steagul roşu“, etc. a
— Ehei, dacă ar piiteă vôrbî ceta ’p n n n p p p p p r •>/•-'/¦ [ făcut să se întărească disciplina în In clasă liniştea era deacurri de
tea ăsta, cité nu ar spunte l vorbi crucişatei Am învăţat dintr-un arti muncă a tinerilor, să sé înţeleagă că plină. Din 3Ô de piepturi sé auzea servit oa tribună scumpelor năzuinţi
însoţitorul meu, colectivistul Popa col din ziarul „Drilntul socialismu t pâtfeă 0 singură rasUflifë uriaşă.
Petra din Sîniandrel Am Citit niai lui". A fost tare greu pihâ s-au lă prin eliminarea cheltuielilor inutile, Nu sé mişcau riîci ochi, fiifei mîini. ále celor Care munceâu din greu.
deunăzi ô fôaie — răi Se pate ,,Mün- murii oamenii. De fapt e lucru mai t Ca pe un ecran alb de cinematograf Astăzi, „Scînteia“ duce în mase
ca" -,— scria acolo că Cetătea e fă rfiult, dar ai rezultate. Nu rămîne nici t reducerea rebuturilor şi a consumu elevii vedââU aievea îri faţa ochilor,
cuta prin 1250. Multe or fi trecut tin loc gol, neînsămînţat. ôârtlërii iücrînd în casé scunde, cule cuvîntul adevărului, mobilizează oa
peste capul ei.,. Í rilor mari de materiale, întărim ren gători de litere, pe a lţii mergîttd gră
Aici bătrînul colectivist se opri. biţi spre ateliere cu „fiţuică“ în căp- menii muncii la luptă pentru realizâ-
— Citeşti mult, Popa-baci ? am în îşi luă pălăriuţa rotundă în mină şi Í tabilitatea muncii noastre şi mărim tuşaja hainei, în fundul căciulii.
trebat eü. privi întins marea verde de grîu. l acumulările băneşti. fea ţeliilui m ă fe ţ: Construirea sociâ-
Vifitul se jtt'ca prin pletele-i albe, iar „Citeşte Şi dă-0 mai dëriarté“. Diri
— Citesc. Citesc mult că-mi place, soarele le poleia cu raza lui caldă. l In articolele Cé au fost publicate, mină în mină trecea manifestul care lismülüi în patria noastră.
îmi placé pëntfd că fôile âë kcutn noi rierâm stfădUit să arătăm cum făcea lumină îri miriteâ şi inima mun
scriu şi despre „opineari". Scriu des Sătul Sîfitafiărei b un sat mare şi t citorilor. A sunat de ieşire. Pe coridor prof
pre muncă noastră. înainte Cine po bogat. E un fel de orăşel din care nu luptă muncitorii sectorului de loco* Ghişoiu mi-a spus printre altele: „A-
menea să se scrie ceva la gazëta lipseşte lumină electrică, difuzorul, L Glasul profesorului vibra de o emo^
desprë nói ţăranii ? Ei de eî, ăia mări radio şi ătle lucruri moderne. Tot sa motive péritfü înfăptuirea sarcinilor ţie adîncă; ceâsta a fost una din lecţiile oare a
sbriuu şi. citeau. Cereri în căsătorie, tul ă intrat în gospodăria agricolă L trezit un interes deosebit în fî-rtdu-
furturi, omoruri, astă scriau fôile de colectivă şi în întovărăşirea agricolă. L de plari, creşterea productivităţii rile elevilor. De aceea, în perioada de
atunci, dragul baciului. Cerească L munfeii, reducerea preţului de Cost,
sfîhtul, ţi sé ridică pârul măciucă — Am muncit mult pînă am pus C recapitularea materiei vreau să lăr
nutnái cînd te gihdeştî. Toate foile pe picioare colectiva noastră. Nu erau l îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor,
alergau numai după sehzâţiu Dar dămenit lămuriţi ce are să fie cînd popüiárizínd fruntaşii şi metodele lóf gesc şl să dezvolt cunoştinţele lor
nici nu lë citëa ninieni. La noi în sat pămîhtul Va fi în comun. Am avut l de mUncă şi feritifeîrid totodată rtea* prin tratarea tem ei: „Presa de partid
popa şi pfimărul daca mai citeau, în mare noroc în cărţi şi ziare. Am găsit
colo... Acum şi férneilé citesc. Afn stat acolo metode bune de convingere — l tunsurile din munca rioagtră. In ie* ““ éduaatór şi mobilizator al maselor
de vorbă zilele trecute cu tovarăşul povesteşte bătrînul colectivist Popa.
Valea din Sihi'uhălm. Lă el Intr-O Oamenii cîtesc, răsfoiesc toate broşu l Iul acesta am sprijinit acţiunile în populare din Romînia în perioada ile
singură zi s-au abonat 11 femei la rile¦. Acum aproape toţi ştiu carte şi galităţii P.C.R.“.
„Satëunca". Şi fiu ăti puni să nu se în majoritatea laşelor pătrunde cîte l treprinse de organizâţiâ de bază.
dbóneze. Băbâ mea cit e âë băîrtnă un ziar sau chiar 2-3. Sâ-i vezi, fiu Nu putem spune însă că âm făcut N. CAZAN
a îrivăţăl de acolo cum să gătească le, în zilele de sărbători sînt rîtid pe L
mai bidé. Mă trezesc într-o zi că-mi lă porţi cu „S'cînteia" şi alte foi in Í tot cé era posibil de făcut îri aceââtă Cum âm devenit corespondentă
spune : — „Mâi bătrîne. am .gătit fnină. Dar să-i vezi pe ăia mici, cu.
după o „riiela" din ziare, Să vad cravate, ne-au întrecut. Toata ziua l direcţie, că nu puteam face mai Citind în nenumărate rinduri pre Urtde îmi desfăşor eu activitatea, şi
dacă are să-ţi plac'ău. Şi. drept să-ţi cu. „Luminiţa" şi „Scînteia" lor. sa şi în special „Drumul socialis aU contribuit în mare măsură la în
spün. mi-a plăcui foarte mult cum a t mult şi mai bine. Noi ne vom-stră* mului“, şi văzînd în acesta oglin dreptarea lipsurilor despre care eu
gătit¦după ¦„rifëiâ,‘. O vorbă din ¦bă- Haina cenuşie a amurgului învă dite realizările obţinute de către am vorbit în ele. Aşa, de pildă, cri-
luia satul Sîntandrei. In depărtare, t dui ca sub îndrumarea organizaţiei oamenii muncii din diferite comune tiCînd într-unul din articole atitudi
trini spune : „Ai carte, ai parte"» siluieta bătrînei cetăţi a Devei, se sau întreprinderi, m-am gîndit să nea oarecum indiferentă a sfatului
pierdea în- ceaţa fumurie a însetării. L de bază, sa ne îmbunătăţim meto informez şi eu ziarul despre munca ce popular faţă de situaţia materială
L se desfăşoară în comuna noastră a- á şcolii, acesta s-a îndreptat cu mai
T. BUDIU, l dele de muncă cu corespondenţii, să rătînd atît rezultatele bune cît şi multă grijă spre acest sector de
l lipsurile ce se mai manifestă. In ar muncă, aducînd îmbunătăţiri. La fel
t atragem îri jurul gázétéi dé perete ticolele pe care le-am scris, am in şi în alte probleme.
t sistat mâi mult asupra activităţii pe
t uri colectiv cît mai iarg de corespon linie de învăţămînt şi cultură, de îndrumarea pe Câfe am primit-o
oarece această muncă o cunosc mai
l denţi şi să tratăm problemele mun bine. Articolele pe care le-am scris din pâftea ziarului, a constituit pen
ziarului, au fost publicate. tru mine un îndemn în muncă şi sînt
t cii noastre îri forme noi, variate şi hotărîtă- să depun aceeaşi dragoste
cu cît mai multă competenţă. Ne Materialele scrise de mine au fost şl interes şî pe mai deparle.
L citite cu niult interes ’de către ţăra*
L dăm seamă că numai aşa vom pu DOBROTA MARIA
m S uncjftP 3in comuna Poiana, corespondentă' voluntara
t tea sprijini acţiunile pe care le în
treprinde organizaţia dé bază îri Ve comuna" ‘ Poiana
L
derea asigurării îndeplinirii şi depâ*
l
şirii planului de producţie al secto
l rului de iocómotive, la toţi indifeii.
L BARDOŞ CÁROL
L
l responsabilul coleotivijilui de re
dacţie ai gazetei de perete „Lo-
t cóift#iváV de la Áléli»rélé-.P;F.H.
L
t
I
1
l
(
L
rl-
