Page 20 - 1956-05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 586

T

Astăzi, toată lumea recunoaşte că în ultimul s-au creat în prezent sînt necesare în primul

timp s-a obţinut o slăbire >a încordării în relaţi­ rînd acţiuni practice care a r putea contribui la
rezolvarea problemei reducerii substanţiale a
0 contribuţie deosebit de importantă a U. R. S. S.ile internaţionale. Au fost stinse focarele de răz­
armamentelor statelor şi a încetării cursei înar­
boi care pînă nu de mult ameninţau să se tran­
Ia cauza dezarmării şi asigurării păcii
sforme într-un nou conflict mondial. S-au obţi­ mărilor. Cît mai mulţi tineri
nut unele rezultate în reglementarea unor pro­ Asemenea !acţiuni pnacţtoe ale statelor, care

bleme politice nerezolvate din Asia şi din Euro­ Declaraţia guvernului sovietic în problema dezarmării ar transpune problema reducerii armamentelor la Spartachiada
pa. Aceasta s-a realizat prin tratative între sta­ de pe planul unor discuţii generale şi infructu­

tele interesate. In ultimul timp s-au lărgit con­ • In afară de reducerea cu 640.000 de oameni efectuată anul trecut, pînă la 1 mai 1957 efec­ oase pe planul unor acţiuni concrete, în ce de vară I
siderabil legăturile dintre state, s-.au reluat în­ tivul forţelor armate ale Uniunii Sovietice va fi micşorat cu 1.200.000 de oameni. • Des­ priveşte reducerea forţelor armate, constituie
trevederile şi contactele dintre oamenii de stat fiinţarea a 63 divizii şi diferite brigăzi printre care divizii aflate pe teritoriul R. D. Germane în condiţiile actuale cel mai bun mijloc pentru Sportivii din raionul Alba fi­
ai marilor puteri. La aceste întrevederi au înce­ însumînd peste 30.000 de oameni. • Reducerea cheltuielilor pentru nevoile militare. * Gu­ atenuarea continuă a încordării internaţionale, ind convinşi că Spartachiada de
put să fie discutate probleme internaţionale im­ vernul U.R.S.S. este gata să examineze problema reducerii în continuare a forţelor armate so­ pentru oreşterea încrederii reciproce între state. vară a tineretului este -o com­
portante, inclusiv probleme asupra cărora există vietice dacă puterile occidentale vor efectua la riadul lor o reducere corespunzătoare a forţe- petiţie ce poate să mobilizeze
divergenţe, s-a intensificat căutarea de căi în ______ ' ______ _______ lor armate şi armamentelor lor. Popoarele Uniunii Sovietice sînt ocupate cu un număr mare de participanţi
vederea punerii de acord a punctelor de vedere munca paşnică, constructivă. Ele vor ca cea mai la diferite discipline sportive,
şi a poziţiilor statelor cu orînduiri sociale di­ mamentelor şi interzicerea armei atomice. Dar Cu două luni în urmă cînd s-a întrunit la Lon­ mare parte a energiei, eforturilor şi mijloacelor cheamă lâ întrecere pe sportivii
ferite. pînă în prezent această hotă-rîre nu a fost pusă lor materiale să fie îndreptată spre construirea din toate celelalte raioane ale
în practică. Cînd s-:a pus problema elaborării dra subcomitetul pentru dezarmare al O.N.U., de noi fabrici, uzine, centrale electrice, mine, regiunii noastre. Ei îşi propun
In toate ţările poziţiile adepţilor colaborării unor măsuri concrete în vederea îndeplinirii a- guvernul sovietic i-a prezentat spre examinare case de locuit, spitale, şcoli, universităţi. să realizeze următoarele obiec­
internaţionale se întăresc. S-a format o vastă cestei hotărâri, puterile occidentale au început un plan de reducere a armamentelor clasice şi tive :
zonă a păcii, oare include state mari şi mici şi să ridice tot felul de obiecţiuni. a efectivului forţelor armate, care putea fi în­ Folosind într-o măsură tot mai m-are şi pe
-cuprinde majoritatea populaţiei globului pă- făptuit fără să se aştepte realizarea' unui -acord scară tot mai largă uriaşele bogăţii ale imensei 1. Organizarea în cele mai
mîntesc. Guvernul sovietic a considerat şi consideră în problema armei atomice, întrucît principala lor ţări, oamenii sovietici năzuiesc să trăiască bune condiţiuni a Spartachiadel
piedică în calea unui acord o constituiau diver- în pace şi prietenie cu toţi vecinii lor, cu toate de vară a tineretului.
Toate acestea au contribuit la micşorarea în­ că rezolvarea problemei dezarmării trebuie să genţele între poziţiile Uniunii Sovietice şi pu- popoarele lumii. Ei sînt convinşi că desfăşura­
cordării internaţionale, la consolidarea păcii. A- asigure interzicerea armelor atomice şi cu hi- i—terilor oc~cidenta1loe înîn rp>rrro>Hb1loemmîia iinnttoerryziircperriiii -fat-Tr-­ rea construcţiei paşnice pretutindeni este în fo­ 2. îndeplinirea cifrei de plan
ceaşta este nu numai rezultatul activităţii gu­ rdlrmocgne^nn cşii rrperdlui cerea hhnottnă-rrîîităă .-aa îatrrmmmammpe-nntteplloorr mei atomice. Dar şi această propunere a Uniu­ losul tuturor. pe raion la instructori şi arbi­
vernelor. Aici au exercitat o mare influenţă clasice şi a efectivului forţelor armate. El a nii Sovietice s-a lovit de împotrivirea puterilor tri; pînă la 23 August 1956.
creşterea forţelor popoarelor ,şi năzuinţa lor spre căutat întotdeauna să obţină ca statele să în­ occidentale. S-a dovedit că puterile occidentale Apărînd cauza colaborării paşnice între state,
pace, spre coexistenţa paşnică a statelor. In a- făptuiască toate aceste măsuri sub un control au vorbit despre reducerea în primul rînd a- a r­ Uniunea Sovietică este pentru lărgirea legătu­ 3. Construirea curselor cu ob­
internaţional corespunzător. Guvernul sovietic a mamentelor clasice atîta timp cît credeau că rilor economice şi comerciale internaţionale. Ea stacole G.M.A. în 75% din lo­
ceasta constă rezultatul important al numeroa­ propus să se instituie un control internaţional U.R.S.S. v-a respinge o asemenea propunere'. este pentru înlăturarea oricăror piedici artificiale calităţile raionului.
în toate marile aeroporturi, în nodurile ferovia­ Imediat ce noi am prezentat un plan concret de puse de anumite puteri care constituie o frînă
selor eforturi ale popoarelor pentru consolida­ re, în porturi şi în principalele noduri rutiere reducere a armamentelor clasice puterile occi­ în calea dezvoltării comerţului între state. Sîn- 4. Realizarea cifrelor de plan
pentru a avea posibilitatea de ia preîntîmpina un dentale, inclusiv Anglia, care făcuse înainte a- tem convinşi că aceasta corespunde nu numai pînă la 23 August, la complexul
rea păcii, pentru asigurarea dezvoltării colabo­ atac dat de un agresor prin surprindere. ceastă propunere, au dat înapoi şi au refuzat intereselor Uniunii Sovietice, ci şi intereselor sportiv „Gata pentru muncă şl
să adopte propunerile urmărind înfăptuirea a- tuturor celorlalte ţări şi popoare, deoarece în­ apărarea patriei“, în proporţie
rării internaţionale în interesul construcţiei Ţinînd seama că în condiţiile actuale războiul cestor măsuri. De data aceasta ele au început cetarea cursei înarmărilor şi lărgirea comerţu­ de 75%.
atomic prezintă o primejdie deosebită pentru să dedare că nu se poate examina problema lui internaţional şi a legăturilor economice în­
paşnice şi al ridicării bunei stări a popoarelor. popoare, guvernul sovietic acordă cea mai mare reducerii armamentelor clasice fără rezolvarea tre ţări a r deschide -mari posibilităţi pentru ridi­ 5. In cadrul etapei a I-a a
însemnătate interzicerii armelor atomice şi cu problemei armei atomice .Ele au ajuns în con- carea bunei stări a popoarelor şi ar contribui Spartachiadei de vară a tinere­
Nu trebuie totuşi să ne mulţumim cu cele' rea­ hidrogen. Tocmai de aceea noi am propus şi triadicţie cu ceea ce singure spuneau pînă mai la stabilirea unei colaborări prieteneşti între tului să amenajeze baze sportive
lizate. încordarea din relaţiile internaţionale nu propunem să se adopte fără î-ntîrziere o hotărîre ieri. In -acest fel problema dezarmării a intrat toate popoarele, mari şi mici. în fiecare comună din raion şi
a fost încă înlăturată, nu s-a creat încă încre­ cu privire la interzicerea totală a armelor ato- din nou într-un cerc vicios ; nu progresează nici cel puţin un poligon popular' de
derea necesară în relaţiile dintre state, iar for­ mice şi cu hidrogen, cu privire la încetarea rezolvarea problemei reducerii armamentelor In ceea ce o priveşte Uniunea Sovietică este tir.
ţele agresive ale unor state încearcă să urmeze producţiei acestora şi la distrugerea stocurilor gata să lărgească prin toate mijloacele legătu­
vechea lor linie, ostilă intereselor păcii. existente de arme de acest fel, pentru ca -mărea­ clasice şi a forţelor armate. rile comerciale cu celelalte state pe baza avanta­ ¦A-
ţa descoperire a omenirii — energia !atomică — jelor reciproce şi a înlăturării restricţiilor exis­ Baschet
Principalul obstacol în calea spre slăbirea con­ să servească exclusiv unor scopuri paşnice. A- După toate acestea -nu mai trebuie să stîr- tente.
tinuă a încordării internaţionale îl constituie caastă propunere-sovietică s-a lovit de obiecţiu- nească mirare faptul că întreaga !activitate a Duminică 13 mai 1956, â avut
cursa înarmărilor, care continuă. Cu toată îm­ nile S.U.A. şi ale celorlalte puteri occidentale. subcomitetului pentru dezarmare al O.N.U. nu Dorind să aducă o nouă contribuţie la cauza loc în oraşul Deva o întîlnire
bunătăţirea incontestabilă a situaţiei internaţio­ !a dat nici un fel de rezultate.' Subcomitetul a dezarmării şi asigurării păcii şi năzuind spre amicală de baschet (masculin)
nale, realizată în ultimul timp, statele continuă Aceste obiecţiuni au fost ridicate în repetate crearea unor condiţii şi mai favorabile pentru între Selecţionata oraşului Pe­
să întreţină forţe armate exagerat de mari. Con­ construcţia economică şi culturală paşnică în troşani şi Dinamo Deva. Intîl-
tinuii stocarea de bombe atomice şi cu hidrogen. Uniu-nea Sovietică, guvernul U.R.S.S. a !adop­ nirea a fost cîştigată de selec­
Milioane de tineri se află sub arme, fiind rupţi tat următoarea hotărîre: ţionata oraşului Petroşani cu
de munca paşnică, constructivă. scorul de 63—60 (30—32).

In continuarea cursei înarmărilor, în creşterea

militarismului sînt interesate acele cercuri in­ rînd uri sub pretextul că nu s-ar reuşi să se fost creat sub denumirea răsunătoare de sub­ î. — Să efectueze în termen de un an, pînă Volei
fluente şi în primul rînd marile monopoluri care -ajungă ia o înţelegere cu privire la instituirea comitet pentru dezarmare. De fapt însă el a de­ la 1 mai 1957, o reducere nouă şi mai însem­
unui control internaţional, deşi Uniunea Sovie­ venit doar un paravan pentru camuflarea cursei
se ocupă cu producţia de arme şi obţin profituri tică nu numai că nu a obiectat împotriva con­ înarmărilor. Este de asemenea clar cine poar­ nată a efectivului forţelor armate ale Uniunii Pe terenul de volei al colec­
uriaşe de pe urma livrărilor de armament. A- trolului internaţional, dar dimpotrivă a insistat tă răspunderea pentru această situaţie. Sovietice, şi anume — cu 1.200.000 de oameni in tivului Flamura roşie Deva, s-au
ceste cercuri agresive, oare se bucură de o mare asupra necesităţii instituirii unui asemenea afară de reducerea forţelor armate ale U.R.S.S. întîlnit echipele: Selecţionata
influenţă în unele ţări, caută în prezent să îm­ control. Se refuză să se !adopte şi propunerea In prezent se inventează mereu -noi pretexte cu 640.000 de oameni, efectuată in anul 1955. oraşului Petroşani şi Dinamo
piedice destinderea continuă a încordării din Uniunii Sovietice cu privire la interzicerea ex­ pentru ca subcomitetul pentru dezarmare să se Deva (masculin). Victoria a re­
relaţiile internaţionale, să menţină o conjunctură perienţelor cu armele !atomice şi cu hidrogen. ocupe de orice vrei, dar nu de încetarea cursei 2. — In conformitate cu aceasta să desfiin­ venit, după o luptă strînsă, e-
militară mărită peste măsură în mod artificial. înarmărilor, nu de reducerea armamentelor. Nu ţeze 63 de divizii şi diferite brigăzi, printre care
trei divizii de aviaţie şi alte unităţi militare, cu chipei oaspe cu scorul de 3—2.

De activitatea acestor cercuri este legată con­ După cum se ştie, Uniunea Sovietică nu s-a rareori se susţine de pildă, că încetarea cursei un efectiv de peste 30.000 de oameni care se De reţinut că echipa Dinamo

tinuarea unor măsuri ale ,.războiului rece” ca, limitat fa prezentarea propunerii cu privire la înarmărilor nu este oportună deoarece nu !au află pe teritoriul Republicii Democrate Ger* Deva, deşi a condus la seturi

de pildă, crearea şi lărgirea grupărilor militare interzicerea totală şi necondiţionată a armei a- fost reglementate o serie întreagă de probleme mane. cu 2—0. nematavînd resurse fi­

agresive, într-o serie de regiuni ale lumii, orga­ tomice şi scoaterea ei din armamentele statelor. politiceT Totodată se spune făţiş că nu este po- Să desfiinţeze de asemenea o parte din şcoli­ zice a pierdut acest joc.

nizarea de baze militare pe teritorii străine, um­ Văzînd că S.U.A. .şi celelalte puteri occidentale sibilă încetarea cursei înarm ărilor1 fără regle- le militare ale armatei sovietice. S-au remarcat Vilberf, Stă-

flarea bugetelor militare. nu doresc să păşească pe această cale, guver- mentarea prealabilă a problemei germane, pre­ Să treacă în conservare 375 de nave de răz­ noi, Pănoiu de la Petroşani,

O asemenea situaţie asigură, fireşte, profituri nul U.R.S.S. a propus să se facă măcar un cum şi a problemelor Orientului Apropiat şi boi ale flotei maritime militare. Drăgan, Solomonov şi Vidu de

npmaiînttlnite marilor monopoluri, dar ea este prim pas în această direcţie. Guvernul sovietic Mijlociu ş i ' a problemelor Extremului Orient, 3. — In conformitate cu cele de mai sus să la Deva;

incompatibilă cu interesele vitale ale maselor a propus oa marile puteri să declare în mod Se înţelege că Uniunea Sovietică este gata să reducă armamentele şi tehnica de luptă a for­ FOTBAL

populare. Actualele bugete militare, umflate pes­ solemn că nu vor folosi !arma atomică şi că contribuie şi pe viitor în mod activ la regle- ţelor armate ale U.R.S.S., precum şi cheltuie­

te măsură ale statelor capitaliste, înseamnă im­ !renunţă la folosirea ei. Dacă puterile şi-ar asu- mentarea acestor probleme şi a !altor probleme lile Uniunii Sovietice pentru nevoile militare Campionatul regional

pozite mari asupra salariilor şi veniturilor oa­ prevăzute în bugetul de stat al U.R.S.S.

menilor muncii, majorarea continuă a preţurilor un fel de amînări şi ar avea fireşte un rol im­ Dacă într-o asemenea situaţie puterile occiden­ 'Să dea»militarilor -'lăsaţi la vatră posi­ Avîntul Sebeş 5 4 0 1 11: 3 - 8
portant în înlăturarea primejdiei unui război tale condiţionează rezolvarea problemei dezar­ bilitatea de a sevîncadra în muncă in industrie Minerul Lonea 5 4 0 1 15: 5 - 8
ta bunurile de larg c&ttSQnC'-ltti'ăhîăţlrSâ'^condi­ Metalul Ghelar 5 4 0 1 13:10 — 8
ţiilor- de trai ale maselor populare. Cu cît se şi agricultură. Progresul Brad 5 3 1 1 13: 5 - ?
cheltuiesc mai multe mijloace pentru sporirea
Efectuînd această reducere nouă foarte însem­

armamentelor, cu atît rămîri mai puţine mijloa­ atomic. mării de reglementarea problemei germane, şi nată a efectivului forţelor armate sovietice şi a Metalul Zlatna 5 3 1 1 10: 5 - 7

ce pentru construcţia paşnică, pentru dezvolta­ Aceste prooimeri ale Uniunii Sovietice, care în !acelaşi timp au şi trecut l-a refacerea milita­ armamentelor, guvernul sovietic năzuieşte să Minerul Alba 5 3 0 2 13: 9 - 6

rea economiei, pentru nevoile învăţămîntului şi sînt sprijinite pe deplin de China, Polonia, Ce­ rismului în Germania occidentală, aceasta arată contribuie la înfăptuirea în practică a progra­ Aîetalul Călan 5 1 3 1 7: 8 - 5

oorotirii sănătăţii, pentru acordarea de ajutor hoslovacia şi celelalte ţări de democraţie popu­ că ele fac în mod artificial din problema Ger­ mului de dezarmare care se află în examinare FI. roşie Lupeni 5 1 2 2 13: 8 •= 4

ţărilor şi regiunilor slab dezvoltate. lară, precum şi de o serie de alte state, cores­ maniei un obiect de tîrg în scopul de a-şi dez­ la O.N.U. Noua reducere a efectivului trupelor Metalul 115 5 2 0 3 7:15 - 4

Popoarele nu se pot împăca cu o asemenea pundeau cunoscutului acord internaţional adop­ lega mîinile pentru realizarea planurilor de re­ şi !armamentelor sovietice arată mai bine decît Dinamo Orăştle 5 2 0 3 3: 9 « 4
situaţie, care este provocată de oreşterea poverii tat după primul război mondial de multe state, înviere a militarismului german şi de includere orice vorbe că Uniunea Sovietică este o luptă­ Locom. Alba 5 1 1 3 7: 8 - 3
militarismului, umflat în chip monstruos, şi ca­ privind renunţarea 1-a folosirea armei chimice şi a Germaniei unifioate în grupările militare ale toare sinceră şi credincioasă pentru pace, o Locom. Teluş 5 0 2 3 11:16 - 2
re apasă pe umerii lor.- bacteriologice; după cum se ştie, -acesta a puterilor occidentale. luptătoare sinceră şi credincioasă pentru slăbi­ Progresul Deva 5 0 2 3 3:11 - 2
¦avut un rol pozitiv şi a exercitat o influenţă de rea încordării internaţionale. Minerul Aninoasa 5 0 1 4 5:18 - 1
Dar, economia se sprijină pe o bază şubredă, frînare în privinţa folosirii acestor tipuri de a r­ Este limpede că o -asemenea abordare a ches­ • Luînd !această hotărîre, guvernul sovietic ţine
nesigură, dacă nu necesităţile paşnice ci cursa me. Renunţarea la folosirea armei atomice co­ tiunii nu poate contribui nici la rezolvarea pro­ seama de faptul că întrucît este vorba de Eu­ Duminică 20 mai, au loc în
înarmărilor devine baza ei de dezvoltare, dacă respunde fără îndoială intereselor tuturor po­ blemei germane, nici la încetarea cursei înar­ ropa, poporul francez, poporul englez, oa şi po­ cadrul , campionatului Cupei
valori materiale tot mai mari sînt înghiţite de poarelor, iar dacă statele — şi în primul rînd mărilor. poarele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte state R.P.R. următoarele în tîln iri:
forţele armate umflate peste măsură ale state­ marile puteri — şi-iar asuma o asemenea obli­ europene iubitoare de pace, nu vor război deoa­
lor şi sume de piuite miliarde sînt cheltuite a- gaţie, aceasta ar duce la îmbunătăţirea situa­ Se vorbeşte mult despre !aşa-zisele fotografieri rece şi astăzi mai resimt încă consecinţele grele Progresul Deva-Progresul Brad
nual numai pentru a înlocui armamentul fabri­ ţiei internaţionale. Puterile occidentale n-iau ac­ din avion în oare, după cum se ştie, sînt inte­ !ale războiului, că ele năzuiesc spre îmbunătă­
cat de aţ»ia ieri, şi astăzi deja învechit. Ea poar­ ceptat însă nici !această propunere, deşi în acest resate -anumite servicii de spionaj. Este doar ţirea relaţiilor dintre state, spre dezvoltarea Recolta Baru Mare-Minerul Lonea
tă în sine germenii urnei instabilităţi primejdioa­ c.az nu au putut să invoce greutăţile instituirii limpede că toate aceste fotografieri din avion multilaterală ia colaborării internaţionale. Progresul Zlatna-Avîntul Sebeş
se, ai unei catastrofe economice. unui control internaţional, deoarece era vorba nu au nici o legătură cu reducerea arm am en­ Metalul 115 — Metalul Călan.
numai de o obligaţie moral-politică şi de obţine­ telor sau cu instituirea unui control asupra re­ Alte guverne, printre oare guvernele Statelor
După cum se ştie în trecut cursa înarm ări­ rea fără noi amînări, a unui prim acord din ducerii armamentelor. Dimpotrivă, ele nu pot Unite !ale Americii, Angliei şi Franţei, nft pot să Categoria A
lor a dus în ultimă instanţă la război. Des­ partea tuturor marilor puteri îndreptat împotriva decît să sporească temerile popoarelor în pri­ nu urmeze acest exemplu — în măsura în oare
pre acest lucru vorbeşte atît experienţa primu­ războiului atomic. vinţa planurilor cercurilor agresive şi să ducă. doresc sincer să contribuie la consolidarea păcii. In cadrul categoriei A, Mine­
lui ./ăzboi mondial, c ît'şi experienţa celui de-al la intensificarea continuă a cursei înarmărilor. rul Peroşani a fost singura e-
dpjlşa război mondial. Popoarele au dus pe u- Toate acestea arată că Uniunea Sovietică -a Guvernul sovietic va fi gata să examineze chipă care a obţinut victoria în
merl întreaga greuţaţe a acestor războaie. Aceste luptat şi luptă pentru rezolvarea neîntîrziată a Lipsa de rezultate a subcomitetului pentru de­ problema reducerii în continuare a forţelor a r­ deplasare cu scorul de 2 — 1 în
războaie au ucis nţulte milioane de vieţi ome­ problemei interzicerii armelor atomice şi cu zarmare al O.N.U. este legată, nu în ultimul mate -ale U.R.S.S. dacă puterile occidentale — faţa Locomotivei Timişoara. Ce­
neşti, au pricinuit popoarelor nenorociri nemă­ hidrogen şi pentru luarea unor prime măsuri rînd, de faptul că toţi -membrii subcomitetului, Statele Unite ale Americii, An'glia şi Franţa lelalte rezultate: Flamura roşie
surate, au dus la distrugerea a mii de oraşe în !această direcţie. afară de U.R.S.S., sînt membri activi ai blocu­ •— vor efectua iia rî-ndul lor o reducere corespun­ Arad—Flacăra Ploeşti 1—1 ;
şi zeci de mii de sate în Europa, Asia, Africa, lui Atlantic. După cum au arătat sesiunile' Con­ zătoare a forţelor lor armate şi a armamente­ Ştiinţa Cluj—Dinamo Or. Stalin
la distrugerea bogăţiilor create de munca unei Pînă în prezent nu s-a reuşit să se realizeze siliului blocului Atlantic oare -au avut loc în lor lor. 2—0 ; Dinamo Bacău—Progre­
serii de generaţii. In actualele condiţii, cînd asemenea acorduri din cauza poziţiei neg-ative ultima vreme la Paris, principalii participanţi sul Oradea 4—2 ; Locomotiva
există tipuri de arme ca bombele atomice şi cu pe oare s-iau situat S.U.A. şi partenerii lor oe ia acest bloc se înţeleg între ei să împiedice înfăptuirea unor asemenea măsuri a r fi o eta­ Bucureşti — Dinamo . Bucureşti
hidrogen şi mijloace de transportare a acestora cidentali. reducerea armamentelor, să înarmeze armatele pă importantă pe calea înfăptuirii unui program 2—3 ; C.C.A.—Progresul Bucu­
oa bombardierele cu mare rază de acţiune, ca acestui bloc cu arma -atomică şi să ia măsuri atotcuprinzător de dezarmare, ar crea premize reşti 1—1.
rachetele balistice, care pot transporta !arma Refuzînd să păşească pe calea interzicerii -ar­ pentru sporirea înarmărilor. Este evident că în­ reale -pentru grăbirea rezolvării problemei in­
menţionată în orice punct al globului pămîntesc, melor atomice şi cu hidrogen, puterile occiden­ făptuind în practică o asemenea politică, pu­ terzicerii armelor atomice şi cu hidrogen.
izbucnirea unui al treilea război mondial ar tale au. invocat motivul că Uniunea Sovietică terile blocului Atlantic consideră că misiunea
duce la jertfe omeneşti cu mult mai grele, la deţine superioritatea în ce priveşte armamentele lor în subcomitetul de dezarmare este de a ca­ Adoptînd hotărîrea menţionată, guvernul so­
pierderi materiale incomparabil mai mari, la dis­ clasice faţă de puterile occidentale şi că puterile mufla această politică şi de !a împiedica totodată vietic porneşte de la faptul că demobilizarea şi
trugerea celor mai importante oraşe şi centre occidentale pot !accepta interzicerea -armei ato­ realizarea unui acord între state în problemele întoarcerea unui milion două sute de mii de ce­
industriale, la distrugerea unor -raioane şi re­ mice -numai după o reducere însemnată a arma­ dezarmării. De aoeea, în subcomitet totul mer­ tăţeni sovietici la munca paşnică, utilă societăţii,
giuni întregi, în special în ţările ou industrie mentelor clasice. In acest scop, ele au făcut o ge în gol şi problemele dezarmării rămîn într-un va fi o n o u ă. -mare contribuţie la cauza avîn-
puternic dezvoltată şi cu o mare densitate a propunere cu privire la stabilirea unor niveluri li­ punct mort. tului continuu !al tuturor ramurilor economiei
populaţiei. mită ale forţelor armate pentru cele cinci mari naţionale a U.R.S.S. şi v>a spori cu mult crea­
puteri şi -anume — pentru U.R.S.S., S.U.A. şi Guvernul sovietic consideră că a sosit timpul rea de v-alori materiale şi culturale spre binele
Situaţia oreată cere din partea popoarelor şi China între 1 şi 1,5 milioane de oameni, iar pen­ oa comisia O.N.U. pentru dezarmare să exami­ societăţii noastre socialiste.
neze rezultatele !activităţii subcomitetului men­
Totodată, reducerea continuă a cheltuielilor
guvernelor care poartă răspunderea pentru des­ tru Angli-a şi Franţa — cîte 650 mii de oameni. ţionat, !asigurîndu-se totodată o largă publicitate, militare prevăzute de bugetul de stat al U.R.S.S.
tinele statelor lor luarea unor măsuri eficace Pentru a nu tărăgăna rezolvarea problemei de­ pentru ca oricine să vadă cine contribuie la în­
pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru pre- zarmării şi pentru a obţine unele succese impor­ cetarea cursei înarmărilor şi cine împiedică !a- va permite să se folosească mijloacele eliberate furtuna
îrttîmpinarea posibilităţii izbucnirii unui nou tante în încetarea cursei înarmărilor, Uniunea cest lucru şi să traseze căile pentru înfăptuirea pentru construcţia paşnică, pentru !a înfăptui cu wtocîfulm
şi mai mult succes planurile grandioase de dez­
război. îmbunătăţirea continuă a situaţiei in­ Sovietica s-a declarat de acord cu această pro­ practică a hotărîrilor Adunării Generale cu pri­ voltare socialistă a ţării noastre, de ridicare a
ternaţionale poate şi trebuie să fie obţinută în punere a puterilor occidentale. Se părea că !acum vire la dezarmare, adoptate încă acum 10 anî.
primul rînd prin reducerea armamentelor, prin se poate realiza un -anumit acord. Lucrurile au bunei stări a poporului sovietic. ' Intre 19-23 mai, pe ecranul
luarea de măsuri eficace, îndreptate spre de­ luat însă altă întorsătură. îndată ce Uniunea Situaţia existentă în domeniul dezarmării nu cinematografului „Filimon Sîr-
zarmare. In ceea ce priveşte, Uniunea Sovietică Sovietică s-a declarat de !acord cu această pro­ corespunde -nici actualei situaţii a relaţiilor in­ înfăptuind noua reducere însemnată !a for­ bu“ din Deva, va rula filmul
a luat imediat după terminarea celui de-al doi­ punere, puterile occidentale au început să se ternaţionale, nici cerinţelor popoarelor intere­ ţelor !armate sovietice şi a !armamentelor, gu­ „Furtuna Echinocţiului“. Lucrat
lea război mondial o serie de măsuri pentru re­ dezică de ea, căutî-nd tot felul de pretexte pen­ sate în mod vital în slăbirea încordării inter­ vernul sovietic porneşte de la faptul că în pre­ după puternica dramă psiholo­
ducerea hotărîtă a forţelor ei armate din tim­ tru !a îngropa propria lor propunere. naţionale. Este de asemenea evident că încercă­ zent forţele păcii s-au întărit considerabil, că gică a scriitorului Ivo Voinovici,
pul războiului, demobilizînd 33 de contingente rile unor puteri de a impune altor state, inclu­ ele sînt mai bine organizate şi dispun de mij­ acesta este primul film iugoslav
din armata sovietică. In toamna anului trecut,, la Conferinţa de la siv unor ţări mici şi slab dezvoltate, un înalt loace mari pentru a da riposta cuvenită orică­ care rulează pe ecranele cinema­
Geneva -a miniştrilor Afacerilor Externe !ai celor nivel al cheltuielilor militare, sînt străine inte­ ror încercări de încălcare a păcii. Totodată, gu­ tografelor noastre. Realizat ta
In afară de aceasta, în toţi anii de după răz­ patru puteri, puterile occidentale au propus ea reselor popoarelor, intereselor consolidării păcii vernul sovietic îşi exprimă convingerea că for­ un înalt nivel artistic el ridică
boi, Uniunea Sovietică a luptat cu perseverenţă, rezolvarea problemei dezarmării să înceapă cu generale. ţele arm ate ale Uniunii Sovietice vor apăra în problema supremului sacrificiu
în Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru reali­ reducerea armamentelor clasice, neiegînd a- mod sigur munca paşnică a poporului nostru şi al mamei pentru copilul său —
zarea unui acord internaţional în problemele ceastă acţiune de interzicerea armei atomice. Guvernul sovietic va lupta şi de acum înainte că oamenii sovietici şi popoarele iubitoare de sacrificiu care, în condiţiile so­
dezarmării şi a făcut, în acest scop, propuneri Aceasta a fost propunerea Angliei. Ministrul A- cu perseverenţă pentru realizarea unui acord in­ pace ale celorlalte ţări nu-şi vor slăbi vigilenţa cietăţii capitaliste înseamnă în­
corespunzătoare. f-acerilor Externe !al Angliei -a făcut aceeaşi pro­ ternaţional reciproc acceptabil cu privire ta re­ şi vor fi cu băgare de seamă faţă de uneltirile săşi crima. Calităţile . acestui
ducerea forţelor arm ate1ale statelor şi a unui forţelor ostile cauzei păcii şi colaborări’ paşnice film. vădesc cu prisosinţă înalta
între popoare.

La propunerea Uniunii Sovietice, Adunarej punere în Camera Comunelor în februarie a.c. acord cu privire la interzicerea armei atomice 14 mai 1956. măiestrie artistică şi maturitatea
Generală O.N.U. a adoptat încă în 1946 hotă- Uniunea Sovietică s-a declarat de acord şi cu şi cu hidrogen (termonucleare). Totodată, gu­ cinematografici din R.P.F. Iu­

rîrea cu privi/e la reducerea generală a ar- această propunere. vernul sovietic consideră că în condiţiile care (N. R, — Sublinierile din text aparţin redacţiei^. goslavia.

IM — ... . . I - - »¦—lu m i i - - 1 p— ¦U"»« iu—i — ------------------ - r . .»;¦¦¦»u’V : -?î.»' .— w ; 1--------- -- ' ~

Redacţia şi A,dm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188-189. Taxa plătită tn numerar conform aprobtirti Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.