Page 21 - 1956-05

r* •Regională PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!

c1 Hune ./oara-Da

i Constructori ai 'i Căi de reducere a preţului de cost in construcţii
t
L furnalului de 700 m.c. ü
t Reducerea pre­ intate de lucru.

C. "] ţului de cost — Ing. M. MARINESCU Una din acestea
)
C una din sarcinile şef de şantier I.C.S. Hunedoara este şi folosirea
de primă impor­ prefabricatelor de
C
C
C -] tanţă ce se desprind din Directive­ serie, care de asemenea duce la e-
le Congresului al II-lea al P.M.R. conomisirea unor serioase cantităţi
t I ORGAN A L COM ITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI A L SFATULUI POPULAR REGIONAL cu privire la cel de-al doilea plan de material lemnos şi manoperă. In

L -] cincinal — constituie o preocupare scopul reducerii costului lor şi al
¦)
C
cc J permanentă a tuturor muncitorilor montării trebuie limitate tipurile de
J Anul VIII. Nr. 537 Duminică 20 mai 1956 4 pagini 20 bani piese prefabricate la un număr cit
1 constructori.
ct mai mic şi pe cît posibil confecţio­
1 Fapte noi în întrecerea { Pentru o Preţul de cost al lucrărilor de nate din beton uşor şi din betoane
L 1 recoltă bogată construcţii este influenţat de diverşi de mărci superioare.
C. 1 factori, dintre care vom aminti pe

Ce cei mai hotărîtori în această direc­ Dacă acestea sînt principalele căi

1 ţie. Unul din aceşti factori este în­ de reducere a preţului de cost, to­
L tocmirea şi punerea în practică a tuşi, mai sînt şi altele cărora de
L 1 proiectului de organizare a lucrării obicei pe şantierele noastre nu li

C In faţa La uzina „Victoria brigada condusă de Teo- • Fiind cei dtatîi din respective, în care se oglindesc uti­ se dă importanţa cuvenită. Una din
Călan, întrecerea socia­ fil Heilea. Aceasta şina de­ sat oare au dat semnalul lajele, forţele de muncă şi materia­ acestea este depozitarea îngrijită a
C 1j graficului listă se desfăşoară cu păşit planul cu 0,6%. de începere a muncilor a- lele necesare, ţinîndu-se seama de materialelor. Stivuirea şi aranjarea
însufleţire. Veştile sosi­ gricole de primăvară, ter- posibilităţile reale ale şantierului. lor după sorturi şi dimensiuni, în­
r 1 Pe graficul de producţie te de aici oglindesc suc­ Produse livrate mintad primii însămînţă- De felul în care sînt acoperite aces­ lătură manipulările inutile. Este
L ION MUNTEANU al sectorului furnale de la cesele care încununea­ rile, colectiviştii din Cis- te necesităţi ale şantierului şi de bine să amintim că pe şantierele
1 uzina „Victoria” Călan, ză munca harnicului co­ peste plan tei şi Oiejdea, naionul Al­
L maistru şef montaj stat înscrise zilnic noi cifre lectiv al uzinei. ba, dau dovadă de aceeaşi
oare oglindesc munca pltaă Aproape zilnic pleacă de hărnicie şi la executarea
L de abnegaţie a furnalişti- Iată cîteva din aces­ la Călan spre diferite re­ lucrărilor de îngrijire -a
lor. Datorită colaborării şi tea : giuni ale ţării zeci de va­ culturilor.
(. ajutorului reciproc între goane încărcate cu pro­
echipele de la încărcare şi lor, ele vor putea să-şi îm­ duse finite. In prima ju-ît Printr-o bună organiza­
L 1 descărcare, între muncito­ bunătăţească în scurt timp mătate a lunii mai, s-au' re a muncii, colectiviştii timpul în care se face acest lucru, noastre pierderile de ciment sînt
1 rii de la transporturi, cau- munoa, realizîndu-şi şi de- livrat cu 10% mai multe din Cistei şi Oiejdea au
L 1 perişti, lăcătuşii de la în­ păşindu-şi sarcinile de produse decît prevedea reuşit să termine plivitul depinde în mare măsură preţul de încă mari din cauza depozitării lui
treţinere şi sprijinului teh­ plan aşa cum au făcut în planul. păioaselor. defectuoase Ia punctele de lucru. In
t nicienilor aceste cifre prind primele zile ale acestei cost al lucrărilor.
viaţă. luni. Printre produsele expe­ • Membrii întovărăşirii această direcţie se impune o mai
C diate peste plan se află agricole din Alba-Iulia, în­ mare atenţie din partea tuturor
(. Iată cifrele înscrise pe Brigăzi de fontă cenuşie cu 6% ; va­ drumaţi îndeaproape de or­ muncitorilor şi tehnicienilor la de­
grai ic în perioada 1-16 tineret fruntaşe se emailate cu 100% ; ra­ ganizaţia de bază şi co­ Pe şantierul nostru, s-au obţi­ pozitarea materialelor pe şantier.
t 1 mai 1956: furnalul nr. 1 diatoare cu 4% ; tuburi de mitetul de conducere al
— 114,4%; furnalul 2 — Brigăzile de tineret din scurgere cu 2% ; cazane întovărăşirii, au plivit în nut rezultate pozitive în lupta pen­ O altă problemă care poate in­
t I 104% ; coeficientul de u- secţia turnătorie stat frun­ băi cu 200% ; cochile cu întregime suprafaţa însă- tru reducerea preţului de cost. To­ fluenta în mod hotărîtor preţul de
t tilizare a volumului util taşe în întrecerea socialis­ 50% etc. Numai în zilele mînţată cu cereale pînă la tuşi, analizîndu-se această proble­ cost al construcţiilor este şi însăşi
1 al furnalelor — 106,7% ; tă. Organizîndu-şi bine lo­ de 16 şi 17 mai au fost ex­ data de 17 mai. mă, în lumina Directivelor celui
L 1 preţul de cost operativ re­ cul de, muncă ele- obţin pediate peste 20 vagoane de-al II-lea Congres al P.M.R. s-a proiectarea lor.
dus cu 1%. depăşiri -însemnate de plan. cu diferite produse. Intovărăşiţii: Ghizela ajuns la concluzia că se pot ob­ Deşi majoritatea proiectanţilor
l Contor, Traian Rada şi ţine reduceri mai substanţiale ale
Iată acum şi oamenii Brigada condusă de Ioan Dintre muncitorii secţiei Martin Goţa, au depus un preţului de cost. In acest scop s-a şi-au însuşit tehnica proiectării şi
l care au contribuit la în­ Manea, de -la sortimentul de expediţie oare s-au evi­ efort deosebit pentru a făcut o limitare strictă a utilajelor alegerii materialelor şl sistemelor
scrierea acestor cifre pe vase sanitare,- şi-a - depăşit denţiat în ambalarea şi în­ termina tatr-un timp scurt mari şi mici, în funcţie de necesarul
l 1 g rafic: echipa maistrului planul cu 19%, •iar brigă­ cărcarea ta timp a produ­ plivitul. fiecărui punct de lucru, şi s-au pus de construcţie, totuşi mai sînt unele
1 furnalist Iosif Bîrlea — zile de la piese fasonate, selor în vagoane se evi­ Ia dispoziţia celorlalte şantiere uti­ proiecte necorespunzătoare. In mul­
L 12,77% peste plan, Gheor- conduse -de Cornel Lupu denţiază tovarăşii V-asile • Pînă la data de 17 lajele disponibile, care influenţau te planuri de construcţii propriu-zi-
ghe Bîra — 17,12% ; Io- şi Remus Radu, obţin de­ Bădoi, Vasile Cuzic, Cor­ mai, ta raionul Alba, 59 negativ preţul de cost al lucrărilor.
C sif Ştefănescu — 11,87%. păşiri medii de 20%. La nel David, şef depozit, Fer- la sută din culturile de De asemenea, s-a dat o mai mare se nu sînt indicate golurile şi stră­
Aceste echipe deservesc sortimentul sobe lucrează dinand Pribil, supraveghe­ toamnă au fost plivite. importanţă nu numai folosirii uti­ pungerile prin ziduri şi planşee
t 1 furnalul nr. 1. Echipa lui tor, Dionisie Bakay şi al­ Ţăranii muncitori din co­ lajelor grele Ia lucrări cu volum pentru trecerea diverselor conducte
J Ionaşcu Munteanu de la ţii. muna Calda de Jos, care mare de muncă, ci şi celorlalte lu­ de instalaţii, ceea ce duce la spar­
L furnalul nr. 2 şi-a depă­ au plivit culturile de pe o crări cu volum mic de muncă, Ia geri ulterioare a elementelor de
C şit cu 7,32% sarcinile de care mica mecanizare hotărăşte mă­ construcţie. Acestea, pe lîngă că
[1 plan. Celelalte două echi­ suprafaţă ce reprezintă 70 rirea productivităţii muncii şi, în ul­ slăbesc rezistenţa, sînt greu de exe­
pe. de la acest furnal nu timă instanţă, reducerea preţului de cutat şi costisitoare.
L şi-au realizat planul. E- la sută din cea cultivată, cost. In acest sens, folosirea con-
chipa lui Alexandru Su- teinerelor, a bunkerilor pentru mor­ O influenţă negativă asupra pre­
C CORNEL STAN ciu a realizat 9!,4%, din stat fruntaşi pe raion. tar şi betoane, a schelelor şi cofra- ţului de cost o are şl complectarea
plan iar cea a lui Ion Mo­ jelor dd' inventar duc la economii proiectelor care prezintă unele de­
L rar u — 95,22%. simţitoare de materiale şi mano­ fecţiuni. Aşa, de pildă, la laborato­
L electrician, şef de brigadă peră. rul central, proiectul a fost complec­
J Aceste echipe, deşi lu­ tat cu un dren exterior atunci cînd
tr crează cu aceleaşi materii Pe şantierul nostru s-au folosit o subsolul acestei clădiri era aproape
prime şi la acelaşi furnal, serie de cofraje şi schele metalice gata. Or, acest dren era mult mai
C1 de mai bine de 10 zile nu existente, cărora li s-au făcut mici
l reuşesc să-şi realizeze sar­ adaptări, la executarea rezervorului uşor de executat odată cu săpătu­
l cinile de plan'. Care stat de ape fenolice şi parţial la decan- ra subsolului. Se impune o mai
i cauzele ? In primul rînd, torul de ape reziduale, unde s-au strînsâ legătură a proiectanţilor
l sînt anumite greutăţi o- executat cca. 900 m.p. cofraje, 1.200 cu terenul şi cu executanţii, pen­
l biective, o a : scăpări de m.p. schele şi 20 m.c. eşafondaje. tru a găsi cele mai potrivite şi mai
t aer la şuberele de la cau- Prin aceasta s-a reuşit să se re­
•pere, procentaj mare de ducă preţul de cost al lucrărilor cu eficace sisteme de construcţie care
L1 bioxid de siliciu în mine­ 3,6 la sută. să satisfacă criteriile tehnico-eco-
l reu, care produce multă nomice şi să asigure o productivi­
zgură şi micşorează în mod In prezent se studiază folosirea tate cît mai ridicată a muncii. Co­
L1 artificial volumul util al elementelor schelelor din inventar laborarea mai strînsă între proiec­
l furnalului. In al doilea existente, Ia execuţia eşafondajelor tanţi şi executanţi va înlătura me­
1 rînd, neîndeplinirea pla­
r 1 nului se datoreşte slabei pentru susţinerea macaralelor „Pio­ todele meşteşugăreşti atît în exe­
3J organizări de către mai­ nier“ pentru o serie de lucrări, ceea cuţie cît şi proiectare, va elimina
L ştri a muncii în echipe şi
1 pe schimb, indisciplinei în ce ar duce la economisirea de ma­ proiectele neeconomice si va scoate
L muncă, cît şi faptului că terial-lemnos, şi prin. aceasta la re­ Ia iveală noi procedee de construc­
tehnicienii, în frunte cu şe­ ducerea preţului de cost Ia aceste ţie ce se vor adapta mai bine Ia o
L ful sectorului, tovarăşul lucrări cu cca. 2 Ia sută. mecanizare complexă şi la o mai
Petre Zăvoianu, nu au dat largă industrializare a construcţii­
L un sprijin mai mare aces­ lor, va da posibilitatea să foloseas­
tor echipe. Ajutînd în­ că materiale mai bune şi mai iefti­
L deaproape aceste echipe,
exercitînd un control mai
L 1 sistematic asupra muncii de arta pladied
t

L IOSIF BOCAN J
1
t

L şef de brigadă 1
1
l

L / » I \- l %mmj u J \ ~ J .J <— l • Prin telefon am pri­
mit ştirea că intovărăşiţii
Un muzeu cu din satul Birtin, raionul
activitate bogată Brad, au terminat plivitul
griului de toamnă, iar ţă ­
Luna trecută, muzeul regio­ ranii muncitori individuali Un rol important în reducerea ne. care să ducă la o reducere efec­
nal Alba-Iul ia, a fost vizitat de din comuna Vaţa de Jos preţului de cost îl are aplicarea pe tivă a preţului de cost al lucrări­
peste 2.450 cetăţeni din locali­ au efectuat pliviri pe o su­ scară cît mai largă a metodelor îna-
tate şi din alte oraşe şi regiuni prafaţă ce reprezintă pes­ lor de construcţii.
ale ţării. Această cifră .grăitoa­ te 70 la sută din totalul
re, arată interesul crescînd al
oamenilor muncii pentru trecu­ suprafeţelor însămînţiate cu
tul istoric al poporului romîn, păioase. Fruntaşi pe co­
creşterea nivelului lor cultural. mună la îngrijirea cultu­
rilor stat ţăranii muncitori
In oartea de vizită a muzeu­ Aron Boloţ, Sabin Baicu
lui, stat sorise şi numeroase nu­ şi Gheorghe Boloţ.
me de cercetători istorici, ca a
profesorului Ştefan Ferenczi, ca­ In fiecare oraş pe lingă casele de cultură sau în- • Numai ta cîteva zile Teatrul de păpuşi delaOrăşfie Contribuţia
re a studiat lucrările de cera­ oamenii muncii de pe o- tinerilor
mică slavă, şi a profesorului ;treprinderile din regiunea noastră au luat fiinţă cer-) goarele satului Trestia, ra­ De curtad .a luat fiinţă, ta oraşul Orăştie, un
I. Georgescu şi V. Cilievici, care ionul Brad, au plivit bu­ teatru de păpuşi, cu o capacitate de 100 locuri. Mobilizaţi de organizaţia
au cercetat documentaţia muze­ ’curi artistice de amatori. In cadrul lor activează nu-J ruienile de pe o suprafa­ Spre deosebire de alte teatre de păpuşi, aici ar­ U.T.M., tinerii din comuna Gu-
ului despre Horia, Cloşca şi ţă ce depăşeşte 30 La sută tiştii mînuitori stat pionieri. rasada, participă cu însufleţire
din suprafaţa totală însă- la o serie de acţiuni de folos
Crişan. mînţată cu cereale de Primul spectacol, „Fluieraşul fermecat“ de Va­ obştesc. Zilele trecute tinerii Cor­
Bogăţia şi raritatea unor lu­ toamnă. lentin Katavev, s-a bucurat de mare succes. Micii nel Negrilă, Augustin Iloa şi
spectatori au răsplătit cu aplauze măiestria cu alţii au transportat prin muncă
crări ale muzeului, au atras şi Fruntaşi în executarea care pionierele Anuţa Romoşan, Elisabeta voluntară trei metri cubi de pia­
numeroşi delegaţi de .peste ho­ acestor lucrări sînt ţăra­ Dancta şi Maria Bîrsan, au mînuit păpuşile. tră — de la o distanţă de 3 km
tare, printre care chinezi, ma­ nii muncitori Andron Dan, — necesară la construcţia şcolii
ghiari, iugoslavi, englezi şi al­ Nicolae Igna, Gheorghe In repertoriul teatrului figurează piesele „Po­ de 7 ani. Tot prin muncă volun­
Dan, Anghel Stanca şi al­ vestea Mădălinei“, „Ioan cel viteaz” şi altele. Cu tară, tinerii din Gurasada au a-
ţii- ţii. (Ion Ciprian, corespon­ aceste piese, pionierii şi-au propus să organizeze menajat şi un teren de volei.
dent). un turneu ta statele din raion cît şi în unele oraşe
;meroşi oameni ai muncii, care îşi perfecţionează ne-^ din regiune. ?

’încetat măiestria artistică. 5 VLADIMIR PANCU
corespondent
Tabăra îşi aşteaptă In fo to : Membri ai cercului de artă plastică din -j
oaspeţii
.oraşul Lupeni, în timpul unei după mese de lucru.
Anul acesta, copiii muncitori­
lor din Călan îşi vor petrece va­ Satul Jeledinţi s-a păstrat de „ în frăţirea“ — o gospodărie colectivă de la oraş, autorităţi, echipe ar­ Tinerii din satul Vioa au a-
canţa de vară pe meleagurile peste vremuri la poalele munţi­ cu mari perspective tistice, o echipă de fotbal. menajat şi ei un parc de vară,
Sarmisegetuzei. Aici, tacă de la lor din preajma Orăştiei. El în­ unde se pot prezenta diferite
începutul anului, prin grija con­ cheie pilcul de sate întinse între Era duminică, zi de odihnă. Oa- programe artistice şi alte întru­
ducerilor uzinei „Victoria” şi aceşti munţi. In fiecare din aces­ menii îmbrăcaseră straie curate, niri în aer liber. De asemenea,
I.C.S.M. din Călan,. au început frumoase. In sat se simţea, chiar în vederea construirii unei C3se
pregătirile de,amenajare, a. tabe­ te sate de la Turdaşul aşezat pe şi că „ar fi bine să mai aştepte". nu poată spune oaspeţii ce vor grcfu ! glumi cineva. N-a avut el dacă n-ai fi ştiut nimic dinainte, de cultură, ei au pregătit 4 me«*
rei de. vaită. Localul, cu o .capa­ malul Mureşului şi pînă la Măr- Duminicile, mal cu seamă sea­ veni la inaugurare, că ei, cei din atitea vite, atîtea unelte. că se petrece ceva neobişnuit. tri steri de lemne necesare pen­
citate de peste 150 locuri,.a.fost tineşti, sat vecin Jeledinţului — a Jeledinţi, nu sînt buni gospodari. tru arderea cărămizii. La aceste
curăţit şi amenajat ,şi acum este luat fiinţă, în anul acesta, după ra, cînd se întorceau delegaţii ca­ Ar fi mare ruşine. — Ce crezi că ne vom opri aci1 S-a făcut darea de seamă şi acţiuni au participat Ludovic
gata pentru a . primi în dormi­ Congresul partidului, cîte o gos­ re au participat la inaugurări in Puterea noastră unită, e mult mai celelalte forme necesare constitu­ Neagu, Liviu Iacob, Aurel Cos-
toarele şi sălile luminoase, pe podărie colectivă, în care a in­ satele vecine, aceştia erau încon­ Au fixat sediul in conacul unui mare! Ce-s pentru noi cele 51 de irii gospodăriei. S-a trecut apoi la tea, Ioan Lupşa, Gheorghe Moţ,
micuţii oaspeţi care vor petrece trat majoritatea ţăranilor munci­ juraţi şi asaltaţi cu întrebări. fost moşier. Zilnic, 80-100 de je- vaci, cei 4 boi, caii şi mînjii a- alegerea consiliului de conducere. Sabin Iacob, Cornel Neag şi al­
aici o vacanţă plăcută. ledinţeni se adunau în curtea fos­ ceştia ? Avem planuri m ari! ex­ Unul dintre colectivişti s-a ridicat ţii.
tori. La Turmaş a intrat în co­ tului conac. Au reparat sediul, au plica unul dintre proaspeţii co­ şi a cerut cuvîntul:
IOSIF CRAŞCA reconstruit grajdurile, au curăţit lectivişti. I. DRAGOMIR
lectivă tot satul In sat a sosit un grup de acti­ curtea şi au împrejmuit-o, au vă­ — Tovarăşi — a spus el —- noi
corespondent ruit pomii. — Ăştia ne iau „monopolul" de am ales cîţiva tovarăşi buni în corespondent
Se putea oare ca jeledinţenii să vişti. Alături de cei mai buni cea mai bună gospodărie colecti­ conducere, dar cred că ar trebui
Femeile din colectivă au plan­ vă din raion — a şoptit secretarul să ne oprim puţin şi să chibzuim . Acfiune
rămină în afara acestui curent membri de partid, s-au strîns ţă­ tat şi semănat flori în preajma organizaţiei de bază de la ffospo- asupra unor lucruri. Noi ne-am de Folos obştesc
sediului, au lustruit geamurile, au dăria colectivă din Pricaz, unui alt sfătuit aci cu un grup de tova­
înnoitor ? Nu, nu se putea. rani mijlocaşi ca Andrei Zudor, spălat podelele, într-un cuvînt au colectivist. răşi şi socotim că unii dintre cei Sfatul popular al comunii Un-
aranjat totul cu gust. propuşi, oameni destoinici şi pri­ gurei din raionul Sebeş, a or­
Prima cooperativă de Privind cu atenţie satul Jele- Andrei Herţegan, Adam Iar, A- — Da, dar noi cu ce-am înce­ cepuţi ar fi bine să îndeplinească ganizat, într-una din zilele tre­
dinţi, cu casele lui frumoase, cu dam Fcrcncz, Alexandru Zudor şi — Să fie mai frumos decît pe put ?, N-am avut nici un sfert din alte funcţii: brigadieri, magazi­ cute, o acţiune de curăţire a pă­
credit şi economii oameni harnici, veseli şi glumeţi, alţii, care de la început s-au do­ vremea moşierului; e doar al ceea ce au jeledinţenii. Dar nu neri, -rcotitorî, etc. Aşa că ar fi şunii din islazul comunal. In
cu fete şi flăcăi îmbujoraţi şi cu vedit liotărîţi să meargă pe a- nostru! spuneau oamenii. ne-om lăsa nici noi. potrivit ca pe aceştia să nu-i ale­ urma mobilizării pe care au fă­
din raionul llia pielea bronzată de arşiţa soare­ cesistă cale. Aceştia, erau oamenii gem in consiliul de conducere cut-o deputaţii, peste ICO de ce­
lui, cu bătrîni chibzuiţi şi sfă- cei mai harnici din sat. Ce credeţi, colectiviştii au lu­ — Cîte care şi căruţe au ? în­ Noi ne-am gînăit la alte propu­ tăţeni, tineri şi vîrstmici, au răs­
Nu de mult, ta comuna Zam crat singuri la amenajarea sediu­ trebă pe urmă acesta. neri. puns chemării sfatului popular,
a luat fiinţă prima cooperativă toşi, romîni şi maghiari, care au A început munca de lămurire. lui, la repararea grajdurilor şi la curăţind întreg islazul comunal
de credit şi economii din raio­ împrejmuirea curţii ? Nu, să nu — 62. — El a arătat apoi care sînt ce are o suprafaţă de 200 hec­
nul llia. In cooperativă, au in­ trăit trăiesc în bună înţelege­ N-a mers tocmai uşor. Totuşi, du­ credeţi una ca a sta ; ei doar au — Pămînt ? aceia pe care ei îl propun. tare. In aceeaşi zi, au reconstruit
trat 208 ţărani muncitori oare prieteni care le-au sărit în aju­ — 435 hectare. şi o fîntînă pentru adăpatul vi­
au depus suma de 14.935 lei. re, îţi dai limpede seama că în pă iireo lună s-au făcut aproape tor. I-au ajutat muncitorii de la — Bogaţi, n-am ce zice. Ate­ Adunarea generală, socotindu- telor care de mult tixnp nu mai
Printre primii care au depus Orăştie şi ceilalţi ţărani munci­ laje f le chibzuite, le-a acceptat. era folosită.'
cereri de înscriere în cooperati­ acest sat frumos, unitatea şi ar­ 40 de cereri. Toţi fruntaşii satu­ tori din sat. Poate vă miraţi, dar
va de credit şi economii, stat aşa stau lucrurile. Cei care au hu — 24 semănători, 59 pluguri şi... Nimic nu le este indiferent co­ La această acţiune de folos
membdi de partid Aurel Petruţ, monia dintre cele două naţii sînt lui şi-au cerut înscrierea în gos­ trat în colectivă n-au rupt prie­ — Da, stau bine! spuse acesta lectiviştilor din Jeledinţi. Totul se obştesc, cel mai mult şi-au adus
Alexă Burzo, Ioan Borncmisa, tenia cu restul ţăranilor muncitori uitîndu-se spre atelajele înşirate face aici cu inimă, cu grijă şi răs­ contribuţia cetăţenii circumscrip­
şi ţăranii muncitori Viorel Moi- roade ale muncii înfrăţite a ci­ podara colectivă. din sat, ci, dimpotrivă, au păstra­ frumos în curte. pundere. ţiei a I5-a, din oare s-au pre­
sin, Aurel Tisan, Emil Gaşpar, t-o, au întărit-o. zentat ce: mai mulţi locuitori,
Ladislau Zidar şi alţii. reşior oameni luminaţi. — Noi trebuie să facem o gos­ SĂ CHIBZUIM BINE, Aşa şi trebuie. Ochii tuturor ţă­ precum şi formaţiunea de pom­
ZESTREA GOSPODĂRIEI TOVARĂŞI! ranilor muncitori sînt îndreptaţi pieri voluntari.
Munca pentru atragerea de SE FRĂMINTĂ SATUL podărie cum nu e alta prin îm­ asupra gospodăriilor colective. Suc­
noi membri în cooperativă con­ prejurime. Avem posibilitate şi o — Tîn'ără, tînără, dar zestrea-i La inaugurarea colectivei din cesele lor vor fi dovezile cele mai IOAN DAVID
tinuă. încă cu cîteva săptămîni în ur­ vom face! spunea tovarăşul Zu­ m are! spuneau oaspeţii sosiţi la Jeledinţi, care a fost numită „în­ convingătoare pentru îndreptarea
mă, cC:id s-au inaugurat gospodă­ dor, actualul preşedinte. inaugurare, privind cei 36 cai şi frăţirea" au venit mulţi oaspeţi. masei de ţărani muncitori pe fă­ corespondent
riile colective din satele vecine, 9 mînji ai gospodăriei. Mai întîi cei din sat. Apoi ţărani gaşul socialismului.

jeledinţenii se adunau pilcuri, Numărul cererilor a crescut — — Mă, voi sînteţi mai bogaţi ca muncitori din comunele învecina­ PETRE ŢlRĂU
te, delegaţi ai altor gospodării co­
pilcuri ăiscutînă zgomotos, ce vor azi una, mîine două, pînă cînd a lective şi întovărăşiri, muncitori ¦v
W V '\ ,
face, unde socotesc ei că ar fi ajuns la 66. w v n a V' N ’

bine să fie sediul, grajdurile pen­ ÎN PREAJMA SĂRBĂTORII
tru vite, perimetrul şi alte rîndu-
ieli. E drept că unii priveau, as­ Jeledinţenii sînt oameni chib­
cultau şi nu scoteau nici ¦o vor­ zuiţi. Lor nu le place ca lucru­
rile să se desfăşoare la întîm-
bă; alţii se împotriveau pe faţă, plare. Totul trebuie pregătit di­

zicînă că „încă n-a sosit vremea'* nainte, cu grijă, cu răspundere, să

-'V 'V ' •