Page 22 - 1956-05

\ !1' •' 'DRUMUL SOCIALISMULUI ' ^ Nr. 587

Pag. 2

7 IGraţie şi abilitatei

la oI N VIZITĂ A /V V V W W W A A A W W S A @utuniul cititorilor

gospodărie colectivă nou înfiinţată Povestea unui miner... particular O întrebare
care aşteaptă răspuns
La sediul gospodăriei colective de femei este la plivit, iar altă Elisabeta Viskl, iar vecina ei Ra­
De la dispensarul medical ce s-a petrecut atunci în su­
din satul Turdaş, l-am găsit numai echipă de bărbaţi la semănat cu ftta, sofia mea. 1 din Certejul de Sus, bătrînul fletul bătrînului miner, care Prin luna martie a.c.. bi­
miner Simion Podeanu, a fost n-avea unde să stea peste
pe socotitorul gospodăriei. atelajele. Ploile din ultima vreme — Dumneata, Bartok-bad, ne vor­ îndrumat să meargă la Spi­ noapte, poate că nu i-ar fi în­ blioteca raională din Hune­
talul unificat din Deva. (La tors aşa repede spatele. doara, a virat în contul depo­
— Unde sînt membrii gospodă­ ne-au întîrziat cu cel puţin o săp- beşti numai de cele mai tinere şl dispensar nu existau apara­
tele necesare pentru a-1 exa­ Simion Podeanu, a aşteptat zitului de lemne suma de
riei ? iămînă, dar pînă mîine seară vom cele mai în vîrstă. Dar cele de mina). 2.000 lei — valoarea a 5 000
pînă a doua zi, cînd din nou kg lemne de foc. Dar nici
— La clmp. O echipă este la fi gata şi cu însămînţatul porum­ mijloc ? Iată-1 acum pe Simion Po­ a fost amînat pînă sîmbătă. pînă azi lemnele nu au fost
deanu, cu „junghiuri în coas­ Sîmbătă, a fost iarăşi amînat transportate.
plivit, alta la semănat cu atela­ bului. 1 — Staţi să vă spun. Le vedeţi te”, aşa cum spune el, oprin- pînă luni, ca să i se spună,
du-şi paşii la spitalul din De­ „că nu mai are ce aştepta, fi­ Tovarăşul Constantin Oco-
jele, iar o echipă la semănat cu Preşedintele într-o clipă de ră­ pe cele trei de colo 7 Cea din va. După mai multe stăruinţe indcă în spital nu se primesc lişan. şeful secţiei adminis­
pe lîngă oamenii cu halate al­ „particulari“. trative a sfatului popular ra­
maşinile S.M.T.-ului. gaz găsi ocazia să ne prezinte pe dreapta este Maria lui Costea, cea be, a fost şi el primit la co­ ional, de cîte ori i se solicită
misia de consultare. Mare-i De cînd sînt socotiţi mine­ o căruţă, de atîtea ori refuză,
— Dar tovarăşul preşedinte 7 însoţitorul său. din mijloc Mărioara lui Vlad, iar fu însă dezamăgirea, cînd dr. rii particulari, asta numai con­ motivînd că-1 plecată pe te­
Emil Caba, îl „sfătui“ să mear­ ducerea spitalului din Hune­
— Tot acolo, se ţine după ma­ — Vă prezint pe tovarăşul Ca- a mai înaltă Mărioara lui Caraşca, gă la Hunedoara să-şi facă doara o poate spune. Bătrî­ ren.
raze şi să fie internat. nul miner auzind aceasta, a Mai mult ca atît. In una
şini. raşca Aurel, brigadierul şi vice­ La semănatul cartofilor ele au în­ ridicat din umeri năcăjit, şi-a
Ce era să facă bătrînul ? luat iar calea Devei, unde spe­ din zilele trecute, tov. Ioan
— Dar dumneata ce lucrezi 7 preşedintele gospodăriei noastre. trecut pe cele tinere. Plin de mîhnire îşi mai arun­ ra că cel puţin zilele pierdute Tamas, referent administra­
că odată privirea la aparatele pe drumuri să-i fie motivate. tiv, în loc să dea căruţa să
— Am vîndut m,iei şi contabi­ II ţin pe lîngă mine, îi dau în­ — După cît se vede, plivitul este Dansul balet, era odinioară din faţa lui şi gîndindu-se că care lemnele ce stau neadă­
un lux pentru copiii celor ce poate nici acolo nu i-se poate Aşa s-a întîmplat cu mine­ postite de atîta vreme, a tri-
lizez sumele. drumări şi-l pregătesc pentru ziua o muncă migăloasă! munceau. Astăzi însă, funcţionea­ face examinarea, dădu ziua rul Podeanu şi la fel ca el au mis-o să-i schimbe o butelie
ză numeroase şcoli şi^ cercuri, bună şi plecă la Hunedoara. păţit mulţi mineri de la Cer- de aragaz, iar apoi i-a dus-o
— Miei 7 De unde 7 de mîine, cînd eu voi obosi. — Tovarăşe l Fără plivit nu în care măiestria lui e însuşită tej. Poate că povestea aceas­ aoasă. Sîntem curioşi să ştim
de către tot mai mulţi amatori. Ajunse acolo după-amiază ta nu este tocmai plăcută. ce are de spus în legătură cu
— De la oile noastre. Ne-am adresat preşedintelui: mlncărn pită bună. Anul acesta a Nici de data asta însă nu avu S-ar putea însă ca ea să fo­ aceasta preşedintele Sfatului
— Sînteţi constituiţi abia de do­ An dori să vedem şi celelalte plouat cam mult şi cînd primăvara In clişeu : Micile dansatoa­ prea mare „noroc“. Un alt om losească tovarăşilor din con­ popular raional Hunedoara.
uă luni. Aveţi şi oi 7 echipe. Unde le-am putea găsi ? este ploioasă e şi multă buruiană. re de la cercul de coreografie ducerea celor două spitale:
— Noi nu înţelegem gospodărie — Treceţi peste terasamentul care funcţionează în cadrul ca­ GH MARIN
colectivă fără oi. Ele aduc multe căii ferate ţi veţi vedea un grup — Dar tovarăşii aceia de colo, sei de cultură din Alba-Iulia, corespondent
venituri colectiviştilor. Banca a- de femei. Sînt ale noastre, la pli­ tot de echipa aceasta ţin ? în timpul unei interpretări.

— Nu. Acolo este echipa lui Vio- 162.000 vite altoite

gricolă ne-a dat bani cu împru­ vit. Alături veţi vedea echipa de rel Lula. Ei seamănă porumb cu Vinul de Ţelna este renumit
în toate colţurile ţării. Pentru
mut, am trimis delegaţi în raio­ semănători cu trei atelaje. I semănătoarea. extinderea suprafeţelor cultiva­
nul Sibiu şi acum avem 230 de Am trecut peste arături şi am Pe cei din dreapta lui Lula i-am te cu varietăţile de viţă nobilă,
oi. Cu banii rezultaţi din vinde­ colectiviştii de la gospodăria a-
rea mieilor, a iînel şi a brînzei, urcat talazul căii ferate. Ajunşi găsit într-un scurt repaus. !gricolă colectivă „Viaţă nouă“
pe terasament, în dreptul canto­ — Cum merge munca, tovarăşi ? din Ţelna produc în acest an

noi vom achita cel puţin a treia nului, de pe coastă, auzim cînte- — Dacă este înţelegere şi unire, în halat alb, îi spuse s c u rt: din Deva şi din Hunedoara. A fosf odată...
parte din împrumut, iar peste doi cele femeilor. Lucrează şi cîntă- merge bine, răspunse conducătorul
ani vom fi proprietari fără dato­ echipei, Viorel Lula. „vino dimineaţă”. IOAN JOSAN
rie a cel puţin 300 de oi. Bade, bade, bădişor
Vino bade, vitio-n zborr | jjfF; — De ce nu semănaţi şi aici cu Dacă ar fi ştiut acel doctor corespondent Cîndva, în comuna Ribiţa,
— Unde am putea găsi colec­ Ga să alini al meu dor •! maşinile S.M.T.-ului 7
tiviştii ? Bade, bădişor...
Pornim spre ele. La apariţia — Aceasta e o holdă mică, ni
— In şes, dincolo de moară. s-a dat pentru complectarea peri­

Ne îndreptarăm într-acolo. Zgo­ noastră, ele întrerup cîntecul, dar metrului. Aici tractorul n-are unde 162.000 viţe-altoite. raionul Brad, exista activita­
motul motoarelor ne-a indicat lo­ cu oticele continuă să zmulgă pă- să se întoarcă, ne explică Vlad La toamnă şi în primăvara
Două probleme care trebuie rezolvate te culturală. Fostul director
cul de muncă al colectiviştilor. Un lămida şi celelalte buruieni care loan, alt colectivist. viitoare, aceste viţe nobile vor fi de cămin, tînărul Oprea Tra-

tractor trăgea un polidisc, care s-au incuibărit printre firele de — Vă place munca cu maşinile livrate sectorului socialist şi in­ Comuna Ilia este centru de Petru Mitică, şeful secţiei co­ iian, se ocupa intens de acti­

spărgea pojghiţa formată de pe grîu. S.M.T.-ului ? dividual. Prin producerea de raion. Aici vin zilnic mulţi merciale, şi-au luat angaja­ vitatea căminului. S-a format

urma ploilor. Un altul, avea re­ — Noroc, tovarăşelor, şi bun — Cum să nu ne placă 7 Auziţi viţe altoite veniturile gospodă­ cetăţeni să-şi rezolve diferi­ mentul ca în cinstea zilei de aici o echipă artistică de bă­
morcat după el o maşină de se­ lucru!... cum mai huruie tractoarele pe riei vor creşte simţitor. tele probleme. Se cunoaşte că 1 Mai să deschidă aici un ieţi şi fete care prezenta de­
mănat cu 0 tuburi. Pe maşină, luncă!
doi tovarăşi cercetau cu priviri — Mulţam fain ! răspund ele. _o— în această comună nu exis­ restaurant şi o frizerie. 1 Mai seori programe. Seara, că­
agere funcţionarea cupelor. La lo­ Tovarăşul Iosif Bartok, şeful e- — Am fost şi acolo. L-am văzut tă decît un bufet, care nu sa­ a trecut, dar de realizat nu minul fremăta de viaţă. Se
cul de întoarcere, tractorul s-a chipei de plivit, un bărbat uscă­ pe tovarăşul preşedinte pe maşi­ Vorbe si iar vorbe...
oprit şi tovarăşii de pe scara se­ ţiv şi bronzat, ţinu să ne infor­ nă. tisface cerinţele, mai ales a- s-a realizat nimic. Angaja­ ascultau în colectiv progra­
mănătoarei s-au îndreptat spre meze. — Da, tovarăşi, ştiu. E o slă­ tunci cînd este vorba de mîn- mentul a rămas pe hîrtie. Ia­ mele posturilor de radio, se
noi. Unul mai bătrîn, iar celălalt — Noi, tovarăşi, muncim şi cîn- — Ba, el să-şi vadă de trebu­ căruri calde. Se ştie de ase­ tă două probleme de care va juca şah, etc.
mai tinăr. Recunoaştem pe cel mai tăm. împletim munca cu cînte­ rile lui. Munca aceasta o facem biciune a noastră. Comisia re­ menea că aici n-ai unde să te trebui să se ocupe în primul
vîrstnic — tovarăşul Mihail Dimi- cul. noi. El să ne aducă moto-pompă bărbiereşti fiindcă în Ilia nu rînd Sfatul popular raional Aşa era cu un an-"doi în
triu, preşedintele gospodăriei, o- că ne trebuie la grădina de zar­ gională pentru concursul „Iu­ este nici o frizerie. urmă, în comuna Ribiţa.
mul care animează şi în jurul că­ Ne atrag atenţia două tinere ca­ zavat, maşină de găurit fler, că
ruia toţi colectiviştii se simt vo­ re o luaseră înainte cu plivitul. trebuie să reparăm căruţele... Are biţi cartea" nu-şi trăieşte viaţa.
ioşi. el atîtea sarcini!
— Sînt cele mai tinere colecti­ Ea există doar pe hîrtie. Sintem Conducerea U.R.C.C., prin Ilia ! Astăzi căminul cultural are
— Bine aţi venit, tovarăşi! viste ale noastre, spuse şeful e- Ne-au plăcut aceste vorbe, aşa
— Bine v-am găsit! Cum merge chipei. Cea din dreapta este Eu­ cum ne-au plăcut şi aceşti oa­ liotărîţi însă ca să ¦luăm mă­ tov. Romulus Radu şi sfa­ IOSIF TOMA director nou, om cu oarte, în­
treaba, tovarăşe preşedinte ? genia Gavriloiu, de 17 ani, iar meni care se gîndesc acum la mo-
— Aşa cum vedeţi. Aici mun­ cealaltă Aurelia Perţa, are 16 ani. to-pompă, la maşina de găurit fier suri. tul popular raional prin tov. corespondent văţătorul Iosif Cotuţiu. Oda­
cim numai noi doi. Cei mulţi Aşa e tinereţea, o ia înainte. Vor şi la altele care sînt în legă­
sînt în alte sectoare. O echipă să-şi depăşească norma cu 50 la tură cu agricultura nouă. Acest lucru l-a spus tovară­ tă cu venirea noului director,
sută.. Dar nici de bătrîne nu mă
pot plînge. Iată, acea de colo este S. BLADA şul Dezideriu Sirikberger, se­ Din nou un gestionar necuviincios la cămin a încetat şi activita­
T. MARIAN tea culturală. Acum mobilierul
cretar al Comitetului regional

U.T.M. şi preşedinte al comisiei Ţăranii muncitori din co­ scoşi din localul cooperativei căminului este împrăştiat pes­

amintite mai sus, cam prin luna muna Poiana, raionul Sebeş, urmăriţi de zbieretele gestio­ te tot. Aparatul de radio, pro­

decembrie 1955, cînd un tovarăş sînt pe bună dreptate, nemul­ narului. Pe un cumpărător, prietatea căminului, se găseş­
ţumiţi de atitudinea necuvin- după cît se pare un prieten te la directorul căminului a-
de la C.C. al U.T.M. l-a între­ cioasă pe care gestionarul al lui, nu numai că nu l-a o asă; echipa artistică s-a

bat despre această problemă.

— Critica ce ni s-a făcut, e cooperativei, Nicol-ae Petri :ă scos afară, dar l-a şi servit, dizolvat.

foarte justă. Comisia regională o are faţă de ei. deşi, cum spunea dînsul, pro­ Secţia culturală a sfatului

Spicuiri din buletinele posturilor U. T. M. de control Pînă cînd ? pentru concursul „Iubiţi cartea’’ In nenumărate rînduri ges­ gramul de lucru se terminase. popular raional trebuie să
tionarul Petrică zbiară la cum­ Este cazul oa împotriva a- analizeze această stare de lu­
Pînă nu de mult căminul cul­ nu munceşte. De ce să nu recu­
tural din comuna Răchitova din
9 mai. Tovarăşa Viorica Fur- tunci cînd se arată concret ce se raionul Haţeg avea .o activitate noaştem acest lucru. A ne re­ părători atunci cînd aceştia cestui gestionar să se iia mă­ cruri şi să tragă la răspun­
dea, a întîrziat 8 minute, iar putea executa în timpul petre­ rodnică. Echipele de dans şi tea­
cind a venit nu s-a apucat ime­ cut fără rost. Un astfel de caz, tru au participat în anul 1954- cunoaşte lipsurile, înseamnă a îndrăznesc să ceară, ceva.-Aşa suri. Pentru că nu-i este în­ dere PL cei ce nu-şi înţeleg
diat de lucru. > • ^ ni-1 prezintă cele scrise despre 1955 la concursurile organizate s-a întîmplat în una din zilele găduit unui gestionar, fie el menirea ce o au în opera de
iov. Ştefan Mogyori,.în ziua de<.. pe raion şi regiune, ocupînd lo­ da dovadă că vrem să le lichi­ trecute, cînd pe motivul că chiar Nicolae Prică, să se culturalizare a oamenilor mun
Aceste cuvinte erau trecute în curi fruntaşe.
carnetul postului U.T.M. de con­ 13 mai. Tov. Ştefan Mogyori, dăm. Noi ne angajăm, tovarăşi...
trol din secţia rictuit a coopera­ s-a dus la secţia tîmplărie, un­ Acum însă, din lipsa de preo­
tivei meşteşugăreşti „Moţul“ din de a stat 20 de minute, fără in­ cupare a tovarăşei Mărioara An- Tot tovarăşul Dezideriu Strik- era ora 12, ţăranii mun­ poarte necuviincios cu cum­ cii.
Baia de Criş, raionul Brad. In teres de serviciu. Lui îi trebuiau cuţa, directoarea căminului pre­
fiecare zi, colectivul, de redacţie numai 15 minute ca să execute cum şi din lipsa celorlalte cadre berger a spus şi acest lucru, de citori care veniseră să cum­ părătorii. L. POENARU GH. TUDORAN
tiparele pentru pantofii de paie didactice din comună, munca
al postului U.T.M., scrie în car­ pe care, tovarăşii de la secţia culturală se desfăşoară slab. rîndul acesta, cu ocazia unei şe­ pere unele mărfuri au fost corespondent corespondent
croi le solicită de mai bine dc
net observaţiile sale. Aceasta două săptămîni. In nenumărate rînduri secţia dinţe ţinute pe marginea unui
de învăţămînt a sfatului-popular
face ca lipsurile să fie lichidate Văzîndu-se luat „peste picior“ raional a fost sezisată de aceas­ raport prezentat de o brigadă de
— cum spunea el mai tîrziu — tă stare de fapt. Totuşi nu s-a
din timp. Aşa s-a petrecut şi cu nu s-a simţit prea bine, dar nu luat nici o măsură, iar situaţia la Bucureşti, în care, printre
avea ce face. Postul U.T.M. continuă să rămînă neschimbată.
tovarăşa Viorica Furdea. Peste spusese adevărul. Aşa că s-a altele, s-a vorbit şi despre inac­ Stîna colectivei De ce n-a participat la concurs
apucat să lucreze. POMPILIU TAŞALA căminul cultural din Coroeşti
două zile în carnetul postului corespondent tivitatea comisiei. Anul trecut, gospodăria agri­
Acelaşi lucru se întîmplă şi colă colectivă „Partizanii P ă­
U.T.M., erau scrise următoarele: în secţia tălpuit, unde de ase­ — E adevărat, tovarăşi. Mun­ cii” din Cistei a avut un venit
menea activează un post ute- de peste 90.000 lei de la stîna
11 mai. Secţia a executat lu­ mist de control. cim nesatisfăcător, în direcţia colectivei. Acum. cele 300 oi e-
xistente, fiind bine îngrijite, dau
cru de calitate. Muncitorii au concursului ..Iubiţi cartea”. Co­ zilnic în medie, o producţie de Această întrebare se poate Hătăiăscu, care nu acordat
25 kg oaş. pune, de fapt, şi altor cămine preocuparea cuvenită acestei
venit punctual. S-a făcut şi cu­ misia însă se angajează, tova­ culturale din regiune. probleme. Desigur că nici or­
Ciobanii Mann Emil şi Cîrnaţ ganizaţia de partid şi nici or­
răţenie în secţie. Se evidenţiază răşi... Dumitru sînt mîndri de oile lor. Să vedem ce anume cauze ganizaţia de U.T.M. nu sînt
Ele dau zilnic, la cele 3 mul- au determinat căminul cultural mai puţin vinovate în această
în această zi, în mod deosebit, Aşa va spune, probabil, tova­ sori, în medie 750 grame lapte. din Coroeşti să nu se prezinte privinţă. In general, în aceasta
la concurs ? localitate se trăieşte acum sub
tovarăşele Florica Dan şi Fur­ răşul Sirikberger, atunci cînd i impresia că-i mai comod să stai
E un lucru cunoscut în raio­ şi să te „motivezi“ decît să te
dea Viorica. se va ivi un nou prilej. nul Haţeg, că la concursul tre­ apuci în mod serios de muncă.
cut formaţiunile artistice din
Multă eficacitate are critica a- E interesant de ştiut cam cît Coroeşti au stîm it admiraţia ma­ Dar, care sînt oare motivele pe
relui număr de spectatori, prin oare le invocă ? Unul din ele
va dura această fază a angaja­ naturaleţea şi măiestria cu ca­

mentelor neîndeplinite şt dacă

există cumva deschise posibi­

lităţi pentru a se intra în sfîr-

şit în faza unor acţiuni mai

concrete. V. A.

Această producţie se datoreşte re au ştiut să-şi scoată la ivea­ se referă la fluieraşul Ştefan

In scopul îmbunătăţirii acti­ Să ridicăm ia un nivel mereu mai inait neorganizat. Şedinţele subfilia măsurilor zootehnice aplicate. lă talentul. Aşa stînd lucrurile, P. Bora, oare, se zice că „n-a
vităţii S.R.S.C., atît filiala re­ Dimineaţa, după muls, ciobanii uimirea ce s-a întipărit pe fe­ vrut să mai cînte“, un altul e
gională cît şi subfilialele sale II. încă o formă de muncă ce lei se ţin rar şi de fiecare dată ţin oile pe loc pînă cînd dispare ţele celor care au auzit că ar­ legat de faptul că mulţi băie­
din regiune au trecut la o for­ nu a mai fost folosită în ac­ în altă instituţie. In acelaşi fel rouă. Apoi pleacă cu ele pe pă­ tiştii amatori din Coroeşti u ţi şi fete, s-au căsătorit între
mă de organizare corespunză­ cii indiferent de pregătirea şco­ tivitatea S.R.S.C. pînă acum, se poate vorbi şi de subfiliala şunea cea mai bună. vor participa la concurs de timp şi acum e greu, cică, să
toare. Astfel, au fost constitu­ lară. Realizări în această pri­ rîndul aceste, apare pe deplin fie mobilizaţi. La prima vedere
ite 5 sectoare de specialitate : vinţă s-au obţinut în luna apri­ este aceea de a oferi auditoru­ Alba-Iulia, care ţine sediul în­ Veniturile colectiviştilor au firească. Sute de oameni s-au lucrurile ar părea oarecum ve­
sectorul Ştiinţe sociale cu 4 lie la Petroşani şi Lupeni, unde lui mai multe subiecte din care chis de mai multe luni de zile, crescut. Mulţi dintre ei şi-au în treb at: ce anume i-a deter­ rosimile. Analizate însă mai
secţii, sectorul Ştiinţe fizică, au fost deschise universităţi oamenii să aleagă unul care sa cît şi despre cea din Petroşani construit case noi, au cumpă­ minat pe aceşti oameni talen­ serios se poate totuşi re­
matematică, tehnică, cu 3 sec­ populare cu două cicluri de con­ la care nu este asigurată func­ rat aparate de radio, şi-au in­ taţi să se lase, cum s-ar zice, pede constata netemeinicia lor.
ţionarea sediului în fiecare zi „păgubaşi" ? Faptul că Ştefan P. Bora n-a
ţii, sectorul Ştiinţele naturii cu după-masă, aşa cum conduce­
rea şi-a luat angajamentul. trodus lumină electrică în oase.
fie tratat în faţa lor. In acest Stîna contribuie la ridicarea
2 secţii, sectorul Ştiinţe agri­ ferinţe : unul de fizică nucleară fel au procedat tov. Florica A- Se impune ca pentru îmbu­ bunăstării colectiviştilor. Nu s-ar putea spune că cei vrut să cînte, poate fi consi­
vram, directoarea Scolii medii nătăţirea muncii şi mai ales din Coroeşti n-ar avea activi­ derat o cauză determinantă,
cole cu 4 secţii, şi sectorul şi altul de probleme medicale pentru realizarea planului de a -o -' tate culturală, chiar dacă n-au atunci cînd în Coroeşti există
Literatură şi artă cu 2 sec­ cu predare de două ori pe săp­ de fete de 10 ani din Deva, ca­ se ţine 1.000 de conferinţe în participat la concurs. Ei au o încă destui fluieraşi ca, de pil­
re s-a prezentat la gospodăria cursul trimestrului II în regiu­ Tragerea la sorji activitate culturală destul de dă, Tănase Maţi, Iosif Maţi şi
ţii. Fiecare din aceste sec­ tămînă. Aici s-au înscris oame­ colectivă „Petofi Şandor“ cu 5 nea Hunedoara, toţi membrii bună şi au avut mereu. De la alţii oa aceştia oare pricep
subiecte spre alegere. Demne societăţii pentru răspîndirea a obligaţiunilor C E C cel de-al IlI-lea concurs şi pî­
toare este condus de către un ni ai muncii din toate sectoare­ de reţinut sînt şi angajamen­ ştiinţei şi culturii, încadraţi în nă acum, pe scena căminului lor tot atît de bine meşteşugitul
5 °/o cu cîşfiguri au fost prezentate multe piese fluierului? Faptul că tinerii
responsabil în a cărui sarcină le de activitate. de teatru ca : „Albăstrelele”, s-au căsătorit şi nu mai vor să
La tragerea la sorţi a obliga­ „Hora lui Miiruţ“, „Secara joace, poate constitui oare o
cade conducerea muncii secţii­ Pentru reuşita organizării a- ţiunilor C.E.C. 5 la sută cu cîş- Tincuţei”, „Gazeta de perete“, justificare, cînd de fapt aceş­
lor, atît în ce priveşte elabora­ cestor forme de învăţămînt au tiguri, care a avut loc la data „Sus Tudorache, jos Tudora- tia vor să joace, dar nu aşa
rea conferinţelor cît şi organi­ depus muncă susţinută tovară­ tele luate de către tov. prof. de 30 aprilie 1956, pe lîngă alte che“, au fost interpretate dan­ cum vrea să-i organizeze con­
zarea ţinerii acestor conferin­ şi de la raionul P.M.R. Petro­ Zimbovschi de a ţine un număr secţiile de specialitate, să ţină cîştiguri însemnate a ieşit cîşti- suri reuşite, scenete satirice, ducerea căminului. E stranie a-
ţe în întreprinderi şi cămine şani, precum şi cei de la comi­ o legătură permanentă cu con­ gătoare obligaţiunea C.E.C. frac iar acum se află în pregătire ceastă idee pe care cei din con­
de 12 conferinţe în aceeaşi lo­ ţională, de 100 de lei, cu seria piesa „Cum a crescut pămîn- ducerea căminului, o au cum
ducerea secţiei, să caute să facă 02250, nr. 34, cu un cîştig în tul”. Toate acestea au adus o că formaţiunile de dans să aibă
culturale. calitate în cursul unui trimes­ valoare de lei 50.000. ¦mare contribuţie în lămurirea exact aceeaşi aranjare, ca şi
tetele orăşeneşti P.M.R. Pero- tru, cele ale tov. prof. Victor faţă sarcinii de onoare care le ţăranilor muncitori asupra pro­ atunci cînd s-au prezentat 'a
revine de a elabora cel puţin Acest cîştig a fost acordat tov. blemei transformării socialiste alte concursuri, adică băi aiul
In cadrul sectoarelor consti şani şi Lupeni. Solomon, de a ţine de aseme­ o conferinţă pe an, pe care apoi \ Matei Lutenco, muncitor la De­ a agriculturii şi a altor sarcini de atunci să joace tot cu fata
nea 10 conferinţe cu subiectul poul C.F.R. Triaj din oraşul Sta- importante. După cum se ve­ de atunci, cînd între timp mulţi
tuite au fost înfiinţate 15 sec Elaborarea de conferinţe cu „Creşterea viermilor de măta­ să o ţină în mai multe locuri. J lin, şi Branea Gavrilă, lăcătuş de deci, în Coroeşti au existat dintre aceştia s-au căsătorit şi
ţii de specialitate, la fiecare u forţe locale constituie de ase­ se“, ori cele ale tov. Păunescu, la fabrica metalurgică „Elasti­ multe posibilităţi. Totuşi, în ar putea foarte bine să joace
nitate S.R.S.C. membrii S.R.S.C menea un element nou în mun­ directorul universităţii populare Sarcini importante revin orga­ cul“ din Sibiu, primind fiecare ziua cînd celelalte formaţiuni cu soţul sau soţia sa.
fiind încadraţi în aceste secţii ca S.R.S.C. şi ea apare ca o din Lupeni, care s-a angajat să suma de 25.000 de lei. artistice din satele înconjură­
de specialitate, fiecare avînd organizeze 100 conferinţe în nizaţiilor sindicale şi secţiilor toare s-au pornit a se întrece Se poate vedea deci că „mo­
posibilitatea de a lucra în spe­ sarcină de onoare pentru forţe­ CETĂŢENI, cumpăraţi-vă din pe scenă, CorOeştiul, aşa după tivele“ nu sînt de loc motive..
cialitatea sa. le intelectuale, capabile să pre­ întreprinderile din Lupeni şi culturale raionale care au da­ timp obligaţiuni C.E.C. 5 la sută cum am arăbat, a rămas ne­ Singurul motiv adevărat este a-
zinte în forme acceptabile di­ toria de a solicita în mod orga­ cu cîştiguri pentru a putea par­ mişcat. cela că în Coroeşti nu s-a mun­
O altă formă de muncă, este ferite aspecte din domeniile şti­ ticipa la tragerea la sorţi a obli­ cit cum trebuie, că acolo nu a
căminele culturale din Uricani, nizat tinerea de conferinţe şi gaţiunilor care va avea loc la Vina principală pentru acest existat preocupare pentru pro­
Bărbăteni, Cîmpul lui Neag, 30 mai 1956. blema concursului. E necesar
de a asigura de fiecare dată o lucru o poartă, în primul rînd,
ca în munca de viitor să fie
organizarea de conferinţe pe inţifice precum şi politice, pen­ bună mobilizare a oamenilor colectivul de conducere al că­
cicluri, adică programarea mai tru oamenii muncii. Au elabo­ muncii cu aceste ocazii. Tre­ cu mai multă grijă p’-eîntîm-
toate în acest trimestru. minului cultural în frunte cu
multor conferinţe dintr-un do­ rat conferinţe utile în cursul lu­ buie luate măsuri serioase pen­ pinate situaţiile de acest fel.
Deşi munca de răspîndire a tru a fi evitate cazurile ca cele
meniu. Aceste cicluri constituie nii aprilie tovarăşii: Gheorghe culturii a avut un ritm mai viu de la Hunedoara, Petroşani şi
o nouă formă de învăţămînt, Pamfilie, prof. Liviu Sirca, in­
menită să asigure însuşirea giner Gheorghe Ranta, prof. Ră­ în luna aprilie decît în trimes­ Simeria, cînd conferenţiarii tri­
trul I, totuşi s-au manifestat şi mişi din Bucureşti, deşi anun­
mai multor cunoştinţe ştiinţi­ şinarii, prof. Edvin Vamoş, Lă- lipsuri serioase în ceea ce pri­ ţaţi din timp, datorită lipsei
fice şi politice. Asemenea ci­ daru, Victor Prosie, A. Chiţei
cluri de conferinţe cu tematice Gheorghe şi alţii. veşte organizarea cît şi direc­ de mobilizare, nu au putut ţine
ţia elaborării de conferinţe. conferinţa .
din ştiinţele naturii, au fost or­ Trebuie menţionat că o bună
ganizate la Simeria şi Petro­ Multe secţii ştiinţifice sînt con­ Munca SR.S.C. trebuie să ia
stituite formal. Chiar la filia­ un avînt şi mai mare, astfel în-
şani. Conferinţele s-au ţinut parte a conferinţelor ţinute au la Deva, de pildă, există sec­ cît realizările viitoare să fie cu

cîte una pe săptămînă. fost axate pe probleme din do­ ţii pe la care membrii acestora mult superioare celor obţinute

Tot forma de mai sus, dar la meniul agricol şi tehnic, iar o trec foarte rar, sau chiar de pînă acum.

un nivel superior, o constituie altă parte a fost îndreptată în­ loc. De asemenea, la Hunedoa­ V. GAINARU

universităţile populare, unde se spre problemele cu caracter so­ ra, deşi sînt constituite toate secretarul Consiliului filialei

pot înscrie toţi oamenii mun- cial-politic. secţiile munca se duce în mod S.R.S.C. Deva —O —• 'directorul, tovarăşul ArUtică PETRU FARCASIU