Page 23 - 1956-05

•/
Nr S87
Principiul conducerii colective
trebuie respectat cu stricteţe
. Marţi a avut loc -adunarea
activului de partid al Comite­ Documentele Congresului al XX-lea numitor lucrători din aparatul In unităţile comerţului socia­ Urmărind u-se reducerea chel­
tului raional P.M.R. Hunedoa­ al P.C.U.S. în discuţia activului de stat.
ra. Au fost de faţă tovarăşii
Petre Lupu, membru al C.C.
al P.M.R., şi tovarăşul Ion Co-
toţ, prim-secretar al Comitetu­
lui regional de partid Hune­
doara. Adunarea a avut drept
scop dezbaterea raportului de­
legaţiei P.M.R. oare a partici­
pat la cel de-al XX-lsa Con­
gres al P.C.U.S. şi a documen­
telor acestui Congres.
Din discuţiile purtate pe mar­
ginea raportului şi a documen­
telor a reieşit că activiştii de
partid au tras preţioase învă­
ţăminte pentru munca lor. Par­
ticipanţii la discuţii au scos în
evidenţă rezultatele obţinute în
ultimul timp de către organi­
zaţiile de bază. Pe lingă păr­
ţile pozitive ei au relevat şi o
serie de lipsuri. Cei care au
luat cuvîntul au arătat că în
multe locuri, principiul condu­
cerii colective nu este respec­
tat, oritioa şi autocritica de jos acorde o mare atenţie comba­
nu sînt stimulate.
Luînd cuvîntul tovarăşul Şte­
fan Boureanu, prim-secretar al
comitetului raional de partid,
după ce a vorbit despre însem­
nătatea documentelor a arătat,
printre altele, că în munca bi­
roului comitetului raional s-au
manifestat lipsuri serioase.
Unele probleme în loc să fie
discutate de întregul birou au
fost soluţionate de unul sau
doi tovarăşi din birou. De ase­
menea, critica şi autocritica şi
mai ales critica de jos, nu au
găsit teren prielnic. Au exis-
Cînd orcganszafla de partid se ocupă
de problemele producţiei
La începutul acestui an, în
cadrul Atelierelor C.F.R. din Si-
meria, existau o serie de defi­
cienţe oare aveau drept urmare
nerealizarea planului de pro­
ducţie, scăderea productivităţii
muncii şi ridicarea preţului de
cost al producţiei. In luna ia­ tor nu şi-au exercitat în destulă fie a fost depăşii: cu 3,2%.' Pro- ţine permanent legătura cu in­ Cu sprijinul Comitetului exe­
nuarie, de exemplu, preţul de măsură dreptul de control asu- ductilitatea muncii-a crescut cu dustria locală şl cooperaţia me­ cutiv al Sfatului popular regio­
cost la reparaţia locomotivelor pra conducerii administrative. ’-7;8% faţă de plan, iar preţul de şteşugărească. De asemenea, nal vom reuşi să îmbunătăţim
şl vagoanelor a fost m aim arş Munca politică în rîritftil mititei- ;,cost a fost redus cu 8,3%.
cu 4,8% faţă de plan. In luna
!februarie, productivitatea mun-'
cii a fost cu 2% sub plan, iar
preţul de cost a fost mai
mare cu 1,2% faţă de plan. In
această lună nu a fost realizat
nici planul producţiei globale.
Intre cîştigul mediu al muncito­
rilor şi productivitatea muncii
nu era o corelaţie destul de
justă.
Comitetul de partid din ate­
liere a analizat în una din şe­
dinţele sale cauzele oare au
determinat această rămînere
în urmă. In cadrul şedin­
ţei a reieşit că unele organi­
zaţii de bază desfăşoară o sla­
bă muncă politică. Cele 480 de
minute nu sînt folosite din plin. de asemenea în planurile lor de
In unele secţii au existat multe
plimbări, întîrzieri de la servi­ citorilor în întrecerea socialis­
ciu, lipsuri nemotivate de la lu­ tă, folosirea tuturor formelor şi
cru etc. S-a constatat de ase­
menea că productivitatea mun­
cii este scăzută şi din cauză că
conducerea întreprinderii nu s-a
A APARUT ZIARUL
Dimineaţă. Pe străzile proas­
păt stropite cu apă, cetăţenii
oraşului se îndreaptă spre lo­
curile de muncă.
E o zi cu soare, frumoasă. La
chioşcul de ziare din piaţa Uni­
rii, s-a strins lume multă.
— Te rog ,J5cînteta“.
— Mie „Scînteia tineretului"
şi „Sportul popular”.
— „Drumul socialismului* a
apărut ? Dă-mi-l; te rog.
Pînă la sfatul popular, la
U.R.C.C., la tribunal sau alte
instituţii, cumpărătorul darului
n-are răbdare şl îl deschide din
mers să citească măcar titlurile.
In pagina întîia a ziarului
„Drumul socialismului", privirea
i se opreşte o clipă pe titlu l:
„încă două gospodării colective
in raionul Orăştie”, apoi într-un
chenar, citeşte „Decolează avio­
nul sanitar“, iar în partea stin­
gă, jo s: „Ce propuneţi pentru
ridicarea productivităţii muncii
în cărbune ?”. Desface apoi zia­
rul şi citeşte alte titluri. Dacă
un articol i se pare interesant,
se apucă să-l citească.
La un singur lucru nu se
gindeşte în momentul acela ci­
titorul. Nu se gindeşte la cine a
stat aplecat aproape toată noap­
tea asupra paginii, să-i dischi-
sească fiecare liniuţtî, la cine a
cules miile de litere, cine l-a ci­ viaţa din trecut a regiunii Hu­
tit şi răscitit ca să nu apară
nici o greşeală; la linotipişti, la
paginatori, la corectori. Oamenii
aceştia au plecat la casele lor
abia spre dimineaţă.
VIAŢA DE PARTID
Comitetului raional de partid
Hunedoara
tat chiar cazuri cînd critica a
fost frînată.
Tovarăşul Anton Dragotă,
secretar al Comitetului de par­
tid de la minele de fier din
Ghelar, a scos în evidenţă ne­
cesitatea muncii colective. El a
arătat că mulţi membri ai co­
mitetului raional lipseau de la
şedinţele de comitet fără a fi
traşi la răspundere. Aşa se
făcea că şi la Comitetul de par­
tid de la Ghelar au fost ţinute
şedinţe chiar şi cu doi membri.
Tovarăşul Ilie Toma a ară­
tat că unii conducători de în­
treprinderi nu ţin seama ' de
propunerile colectivului, de pă­
rerile oamenilor simpli, na sti­
mulează critiaa de jos. Organi­
zaţiile de bază au sarcina să
terii acestor manifestări. In con­
tinuare vorbitorul a arătat că
comitetele raional şi orăşenesc
de partid au axat munca de în­
drumare şi control mai mult
pe probleme oar.e privesc orga­
nele administrative, neglijînd
problemele privind întărirea
muncii de partid.
Ă mai fost scos în eviden­
ţă faptul că unii membri ai co­
mitetului raional de partid su-
biapreoiază activitatea secreta­
rilor organizaţiilor de bază.
Mulţi tovarăşi au arătat o
serie de încălcări ale legalităţii
populare criticînd uneţe abu­
îngrijit să oreeze condiţii op­
time de muncă în fiecare sec­
ţie şi mai ales în secţia cazan-
gerie.
Toate aceste lipsuri sînt ur­
mare a faptului că organizaţii-
le de bază din cadrul ateliere-
torllor a fost neglijată, iar în
trecerea socialistă a fost orga­
nizată mal mult formiaL
Comitetul de partid a cerut
organizaţiilor de bază din în­
treprindere să ia măsuri urgente
în vederea îndreptării situaţiei.
In urma acestui fapt fieoare or­
ganizaţie de bază şi-a întocmit,
la începutul lunii martie, un
plan de măsuri concrete. In
planurile de măsuri s-a prevă­
zut intensificarea muncii poli­
tice în vederea mobilizării mun­
citorilor la respectarea ter­
menelor de executare a repara­
ţiilor, organizarea mai bună a
locului de muncă şi aprovizio­
narea cu piesele necesare. Or­
ganizaţiile de bază au prevăzut
măsuri, antrenarea tuturor mun­
mijloacelor de agitaţie în ve­
derea combaterii absenţelor ne­
motivate, a întîrzlerilor de la
Petre Dumitrescu, Geza Otvdş,
Constantin Dumitrescu, linotipişti,
Ştefan Mihailovici şi Cornel
Bota, paginatori. loan Grecu
maşinist de rotativă, iată cîţiva
din cei care au lucrat toată
noaptea ca să ne dea nouă
dimineaţa un ziar cu cele mai
noi ştiri, curat şi frumos. Pen­
tru el, exclamaţiile cititorilor:
„A apărut ziarul!", sînt cele
mai mari cuvinte de laudă.
SĂ LUAM O GUSTARE
Nu toată lumea merge dimi­
neaţa la lucru. Unii oameni se
duc spre gară să prindă trenul,
cdţii sînt în concediu şi se plim­
bă , alţii umblă după diferite
treburi. Dar nici unuia nu-i
strică o gustare înainte de a
ajunge la gară sau de a se plim­
ba prin oraş. O ţuiculiţă şi un
mititel la grătar, sînt o gusta­
re tare delicioasă, ieftină şi la
moment. La aceasta s-a gîndit şi
Trustul alimentaţiei publice lo­
cale cînd a deschis bufetele de
vară în diferite locuri ale ora­
şului. Lingă tribunal, pe strada
V.I. Lenin, pe strada 23 August
şi în alte părţi, orice cetăţean
poate să servească repede o gus­
tare ieftină şi plăcută.
LA MUZEUL REGIONAL
Cu cît cunoaştem mai multe,
cu atît sîntem mai instruiţi şi
mal folositori societăţii De aceea,
nu trebuie să pierdem prilejul
să vizităm muzeul regional. Vom
găsi aici multe documente din
nedoara. Incepînd cu obiecte din
, ‘"
zuri manifestate din partea a-
Tovarăşul Ion Cotoţ, prim-
secretar al Comitetului regio­
nal P.M.R. Hunedoara, a spus
printre altele că discuţiile pur­
tate dovedesc că documente­
le Congresului al XX-lea al
P.C.US., au ofost bine dezbă­
tute şi înţelese. Aceasta este o
garanţie că tovarăşii vor cău­
ta să aplice în viaţă învăţă­
mintele desprinse din aoeste
documente. Vorbitorul a arătat
în continuare că în unele or­
ganizaţii de partid critioa este
limitată. Rău fac acei comuniş­
ti care nu iau poziţie hotă-
rîtă şi oare nu critică la timp şi
cu asprime lipsurile.
Dacă biroul comitetului raio­
nal va şti să folosească arma
criticii şi autocriticii vom avea
siguranţa că pe baza însuşirii
documentelor Congresului a!
XX-lea al P.C.U.S. în raionul
Hunedoara munca de partid se
va îmbunătăţi simţitor.
In, încheiere a vorbit tovară­
şul Petre Lupu oare a subliniat
necesitatea studierii documen­
telor celui de-al XX-lea Corn
greş al P.C.U.S. Vorbitorul a
remaroat faptul că este nece­
sar să se verifice în practică
metodele de muncă folosite, să
se respecte normele leniniste
ale vieţii .interne de .partid şi
să se lupte pentru întărirea or­
ganizaţiilor de partid. Critioa
şi autocritica trebuie să fie prin­
cipala armă care sa ducă fa li­
chidarea lipsurilor ce mai exis­
tă.
lucru, a indisciplinei în muncă
etc.
In urma acestor măsuri mun­
ca politică s-a îmbunătăţit, iar ca
urmare s-au obţinut succese în­
semnate în producţie. Planul
producţiei globale, pe luna mar­
•In .luna aprilie, măsurile luate
de organizaţiile de bază, au dat
rezultate şi mai grăitoare. In a-
ceastă jună planul producţiei
globale a fost depăşit cu 6,1%,
iar productivitatea muncii a
crescut cu 10,2%, faţă de plan.
Deşi cîştigul mediu pe cap de
muncitor a crescut în această
lună cu 2% faţă de plan, totuşi
au fost realizate — datorită
creşterii simţitoare a producti­
vităţii muncii — economii ia
tondu! de salarii în valoare de
peste 50.000 lei. Important este
şi faptul că în lunile martie şi
aprilie sortimentele de produc­
ţie au fost respectate în toate
sectoarele.
Toate acestea dovedesc că a-
tunci cînri 'organizaţiile de par­
tid din întreprinderi desfăşoară
o intensă muncă politică, cînd
se ocupă cu răspundere de pro­
blemele producţiei, se pot ob­
ţine rezultate considerabile.
€ â e w & o m , p h i'n
epoca preistorică, vizitatorul va
trece în revistă, pe epoci is­
torice. viaţa regiunii pînă în zi­
lele noastre. Diferite inscripţii
pe plăci de marmoră, arme. cos­
tume, obiecte, stampe etc., ne
vor face să trăim cîteva ore în
tovărăşia oamenilor din antichi­
tate, din evul mediu, din seco­
lele imediat premergătoare epocii
noastre.
Pînă acum, numai în luna
mal. muzeul regional a fost vi­
zitat de peste 800 de oameni din
diferite părţi ale regiunii. Pe
lingă nume de cetăţeni al oraşu­
lui Deva, în cartea de eviden­
ţă a vizitatorilor întîlnim nu­
mele lui Nicolae Precup din
Blandiana, al lui Samoilă Un­
gur din Berthelot, al lui Ionel
Zeiconi din Toteşti şi ale al­
tora.
PUŢINA ODIHNA
Dacă vizitarea muzeului v-a o-
bosit, puţină odihnă nu strică.
Parcul oraşului e alături. Ron­
durile bogate cu flori de toate
culorile, aleile curate, copacii
umbroşi, muzica difuzoarelor,
băncile, toate vă stau la dispo­
ziţie. Mintea se limpezeşte,'tru­
pul se odihneşte, privirea se des­
fată, Luaţi loc pe bancă şl pro­
fitaţi cîteva clipe de aceste fru­
museţi. Aerul proaspăt, verdea­
ţa care vă înconjoară, florile,
;DRUMUL SOCIALISMULUI Pe g. 3
Pentru îmbunătăfirea
aprovizionării populaţiei
Convorbire eu iov. Gheorghe Busuioc,
;e( adjunct al seciiei comerciale regionale
list din regiunea noastră, oa­ tuielilor de circulaţie s-a trecut
menii munçii găsesc tot mai la aprovizionarea directă la ba­
multe sortimente de mărfuri a- zele de desfacere a magazinelor
limentare şi industriale. Ga re­ şi reducerea stocurilor supra-
zultat al dezvoltării industriei normative, s-au deschis maga­
socialiste şi al succeselor, obţi­ zine cu vînzare fără bon, raioa­
nute în agricultură, volumul ne cu bucata, unităţi pe două
mărfurilor puse . la dispoziţia schimburi, remizieri, etc.
populaţiei creşte considerabil şi Zilnic, se urmăreşte realizarea
odată cu acesta creşte varieta­ planului de desfacere pe maga­
tea de sortimente de culori şl zine şi oameni, iar din 10 în 10
se îmbunătăţeşte calitatea pro­ zile se analizează , pe raioane
şi regiuni îndeplinirea planului
duselor; La cererea întreprinderilor şl instituţiilor, secţia tîmplărie
a Combinatului raional de producţie din Alba-Iulia, execută in
Publicăm mai jos convorbirea de oasă. Trimestrial se anali­ termen, mobilier trainic şi de calitate.
pe care a avut-o un redac­ zează activitatea comerţului din In fotografie: Mobilierul destinat celor două magazine
universale de Ia Haţeg.
tor al ziarului nostru cu tov. regiune la principalii indici —
Măriuca-i echipieră fruntaşă
Gh. Busuioc, şef adjunct al sec­ plan de acoperire şi desfacere,
ţiei comerciale regionale. cheltuieli de circulaţie, investi­
ÎNTREBARE: Ce măsuri au ţii, dezvoltarea reţelei etc.
!ost luate pentru buna aprovi­ Se creează condiţii tot mai
zionare şi deservire a populaţiei bune gospodăriilor colective şi
cu mărfuri alimentare şi indus­ producătorilor individuali pentru
triale ? desfacerea produselor în hăli şi
RĂSPUNS : Pentru a asigura pieţe. In acest scop se vor ter­ Îmbrăcată intr-o salopetă chemată la raion. După clte
aprovizionarea populaţiei în con­ mina pieţele din Brad, Deva şi
diţii cit mai bune cu produse a- . Lupeni, iar în Simeria, Vulcan, nouă, de sub care ieşea la am aflat, i se vor da instruc­
Iimentare şl industriale în a-, Alba-Iulia şi Hunedoara1* se vor
iveală gulraşul alb al bluziţei, ţiuni în vederea celui de-al
nul 1956, în care vom desface amenaja noi pieţe. cu păru-i auriu strins în ple­ doilea concurs pe ţară al
cu 11% mai multe mărfuri decît ÎNTREBARE: Care sînt re­ te şi cu faţa plină de zîmbet, grupelor sanitare din între­
în 1955, secţia comercială regip-- zultatele obţinute în aprovizio- Măriuca trecea grăbită pe şo­ prinderi. Aşa că...
rială a luat măsuri oa reparti­ , narea populaţiei ? i sea. — Asia nu înseamnă in­
ţiile să se defalce pe O.C.L.-uri înspre „Vale-n sus" conti­ să să stăm degeaba / zise
în termen de 5 zile şi să se spri­
jine O.C.L.-urile oa pe baza re­ RĂSPUNS: In trimestrul I al nuau să treacă mineri ce fu­ Măriuca Hoţea. Repetăm ul­
partiţiilor să încheie contracte
acestui an s-a desfăcut prin u- seseră in schimbul de dimi­ timele lecţii despre plăgi,
nităţile comerţului socialist, fa­
neaţă. despre diferitele boliţ şi pu­
pe sortimente, ţinînd cont de ţă de trimestrul I al anului tre­ — Unde mergi, fata tatii ? tem chiar să le urmărim pe
stocurile existente. In felul a- cut, cu 38,4% mai multă carne,
eesta se obţin la timp mărfuri cu 9,5% mai multe preparate de •— se adresă fiicei sale, mi­ planşe în sala de instructaj.
de sezon. carne, zahăr cu 8,8%, conserve
de legume cu 43,3%, fructe ca nerul Hoţea loan, ce se îna­ De acord ?
Planul de circulaţie a mărfu­
poia de la şut. — De .acord I răspunseră
— La instructajul de gru­ cele două fete.
rilor a fost preluorat cu oon- 98%, mălai cu 53,5% etc. In pă sanitară, tată! Apoi se aşezară pe banca
ducerile organizaţiilor comercia­ sectorul industrial s-au desfăcut:
le şi cu un colectiv de tehnici­ ţesături de lină cu 22,2% mai — Da-i musai să mergi în din faţa şcolii în aşteptarea
salopeta asta ? celorlalte.
eni fruntaşi în muncă şi s-au multe, tricotaje cu 20%, confec­ — Da, tată I Azi facem in­
luat măsuri tehnico-orgianizatorl- ţii cu 58,3%, articole metalice structaj practic la arenă. Se Măriuca Hoţea n-a trecut
de uz casnic cu 58,5%, articole apropie concursul şi noi n-am incă pragul celor 18 ani. In
ce de realizare a planului care de uz casnic din sticlă cu 139%, făcut încă instructaj prac­ munca de secretară a secto­
a fost defalcat pe magazine şl
mobilă cu 105,5%, cherestea cu tic.
vînzători. — No bine, Măriuca tatii rului VIII e pricepută. De a-
Pentru a se asigura îmbună­ 14,2%, materiale de construcţii ceea, ati't conducerea atelie­
tăţirea aprovizionării populaţiei, cu 57%, ,I ; Du-te dar fii cu băgare de relor, cît şi muncitorii o a-
în anul 1956 reţeaua de desfa- Reţeaua de desfacere s-a dez­ • seamă. preciază şi o îndrăgesc.
oere va creşte cu 73 de unităţi voltat depăşindu-se cu mult pre­ ; Pe scările ce duc spre şcoa- Cu . ore.o trei ani în urmă,
comerciale şi 27 unităţi coope­ vederile de plan pe trimestrul I. Măriuca s-a' înscris Ia cursu­
ratiste la sate. Astfel, în loc de 5 unităţi, pre­ ¦la de calificare şi unde de rile grupei sanitare de Cruce
văzute în plan, s-au deschis în roşie din întreprindere. A
In scopul lărgiri! sortimente­ total 15 din care 4 la Alba, 10 \ obicei se întîlnesc tinerele ce auzit de succesele obţinute
lor bunurilor de larg consum, unităţi la Deva şi una la Petro­ de această grupă la concursu­
şani. | ¦ fac parte din echipa sanitară rile pe raion şi pe regiune
ţinînd seama de cerinţele consu­ anul trecut şi doreşte ca nici
matorilor,- secţiunea comercială de Cruce roşie a minei Ani- în acest an, deşi sînt multe
elemente noi, grupa lor să
; noasa, Măriuca fu întîmpi- nu rămtnă mai prejos. De
aceea. Măriuca nu lipseşte de
¦ nată de Marioara Puşcaş co- la nici un instructaj. Şi-a în­
suşit multe din cunoştinţele
; legă de grupă. sanitare, iar astăzi, în grupa
sanitară a întreprinderii. Mă­
— Ţi-ai îmbrăcat salope­ riuca se ' numără printre e-
qhipierele.fruntaşe.
ta ? Iţi vine: Eu am luat-o
s-au reorganizat şi întărit co­ în mod sistematic aproviziona­ la pachet, dar o îmbrac şi
misiile de recepţie pentru a opri rea populaţiei şi să asigurăm o eu.
pătrunderea în unităţile de des­ cit mai bună deservire a oame­
facere a mărfurilor necorespun- nilor munţii cu mărfuri indus­ Deodată insă, Mariana
zătoăre şi se verifică sistematic triale şi alimentare în sortimen­
pe teren modul cum se face re- te cit mai variate şi de calitate Dumitrescu le curmă voia
cepţionarea mărfurilor. cît mai bună.
bună.
— Vă aduc veste tristă, .
. felelor I . , 1.
— Dar ce s-a întimptat?
— Tovarăşa doctor nu oi-
V EŞ T I SP O R TIV E ; ne azi la instructaj. A fost - LICIU LUCIA
In raionul Haţeg se desfăşoa­ cîştigat de reprezentativa Haţe­
ră concursurile sportive în ca­ gului. Dar nu despre asta e
drul Spartachiadei de vară a vorba, ci despre nepăsarea co­ Deputaţii în fruntea acţiunilor obşteşfi
tineretului. In prima fază au lectivului „Progresul" căruia îi In acţiunea de înfrumuseţarea Ca rezultat al muncii depuse,
aparţine acest teren şi cea a sfa­ comunei, curăţatul păşunilor, s-a reuşit ca pînă în prezent să
avut loc concursuri la volei, tir tului popular orăşenesc, care nu repararea podurilor şi a dru­ fie terminată curăţirea păşuni­
şi fotbal, urmînd apoi întrece­ manifestă nici un interes nici murilor, precum şi în alte ac­
rile la atletism, oină şi nataţie. pentru bazele sportive şi nici ţiuni obşteşti, deputaţii comu­ lor, repararea drumurilor ava-
nali din Poiana, raionul Sebeş, riaie, încasarea în proporţie de
Pînă în prezent Ia Spartachla- pentru dezvoltarea mişcării spor­ au adus un preţios aport. 70 la sută a sumelor din auto-
da de vară a tineretului s-au tive de masă. Pe terenul de impuneri. In prezent se lucrea­
înscris un mare număr de tineri. sport sînt gropi, muşuroaie şi Astfel, deputaţii loan Stoian, ză cu perseverenţă la repararea
Elisabeta Banii, Dumitru Stan- podurilor din comună.
murdărie. ciu, Trai-an Oprea şi Gheorghe
Făroaş, au dus o muncă temei-: Prin felul cum deputaţii din
In Haţeg, există un teren pe Ne întrebăm: pînă cînd se
care, zilele trecute a avut loc vor complace în această situa­ nică în rîndul ţăranilor munci­ comuna Poiana au ştiut să mun­
meciul de fotbal între echipe­ ţie ? tori lămurindu-i să participe cească cu ţăranii muncitori din
comună, el au reuşit să cîştige
le „Dinamo“ Deva şi reprezen­ NICU ZBUCHEA activ la viaţa satului lor.
încrederea şl simpatia acestora.
tativa Haţegului. Meciul a fost c-rospohd-nt V. T.
O 'K a .Ş u J Î W a ponsabilul magazinului „Comali­ za, nu mal găsim pe nimeni la
ment" al U.R.C.C., se apropie de depozit să ne dea mărfuri.
totul vă face numai bine. Iar proaste ale unor frizeri ca Malic cîntar, îl priveşte o clipă, îl scu­
după ce credeţi că aţi văzut tot şi Kaşler, care, pleacă din fri­ tură şi apoi zice: — Dar atunci cum rămîne cu
ce-i mai frumos în acest parc, zerie înainte de ora închiderii, „regimul special'1 al magazinului?
puteţi urca şi pe „Cetate". E o- ca să meargă pe la anumite per­ — Da, într-adevăr, cîntarul
soane particulare pentru bărbie­ minte. Dar 10 grame la o cîntă­ — La asta numai conducerea
Note de reporter rit sau tuns. Caricatura este bine rire nu-i mare scofală. O.C.L. Alimentara ar putea să
executată şi stîrneşte rîsul tu­ răspundă.;.
bositor, dar face. Acest parc na­ turor. O altă caricatură este la 10 grame la o cîntărlre, 1 kg.
tural al oraşului Deva e vestit adresa celor care răspund de la 100 de cîntăriri, 10 kg. la CE VOR GOSPODINELE
aproape in întreaga ţară. buna funcţionare a difuzoare­ 1.000 de cîntăriri, 100 kg. la
lor din oraş. Desigur că nu le 10.000 de cîntăriri... o nimica toa­ Pe drum ne-a oprit o gospo­
IN FAŢA „ARDEIULUI“ strică, pentru că intr-adevăr di­ tă. Nu-i „mare scofală", vorba dină.
fuzoarele funcţionează destul de tovarăşului Dobre.
Oare de ce s-or fi strîns a- prost. Alte caricaturi pun la — Tovarăşi, mi se pare ca sîn-
tîţia oameni în faţa acestei vi­ punct alte nereguli. Ce-ar fi însă dacă această teţi de la...
trine ? Un străin va crede că „scofală" n-ar mai exista ?.
au fost expuse cine ştie ce măr­ Pleci din faţa „Ardeiului" mul­ — Da, n-aţi greşit.
furi noi Localnicii însă, ştiu că ţumit că asemenea obiceiuri şi REGIM SPECIAL — V-aş ruga ceva. Noi gospo­
în vitrina aceasta de pe strada lipsuri sînt combătute şi te gin- dinele, avem mare nevoie de o
Karl Marx se află gazeta sati­ deşii cam ce-ar mal trebui să — Te rog 1 kg. de mălai. carte de bucate, dar la librărie
rică „Ardeiul”, şi că din mo­ publice această gazetă Şi, bine­ N-avem 1 nu se găseşte. Oare de ce nu se
ment ce se strîng atiţia oameni înţeles, propunerea pe care ţi-ai — Atunci nişte unt... comandă această carte ? Am vrea
în faţa ei, înseamnă că a apărut formulat-o sau poate chiar un N-avem i să gătim bucate mai felurite, să
un număr nou. subiect de caricatură, le aşterni facem mal multe bucurii soţilor.
pe hîrtie, hîrtia o bagi într-un — O conservă de peşte, sau De ce nu se ţine seamă şi de do­
Să ne apropiem. Curiozitatea plic pe care scrii doar: „Pen­ un compot... rinţa noastră ?
ne face să ajungem ma! repe­ tru gazeta „Ardeiul", şl o intro­ — Am notat, tovarăşă. Vom
de în faţa gazetei. Cîteva cari­ duci în prima cutie poştală pe N-avem! face totul ca să împlinim do­
caturi bine ticluite, stîmesc rî- care o intilneşti în cale. — Salam vinătoresc sau altfel, rinţa dumneavoastră.
sul. dar ieftin... — Va mulţumesc.
UN CINTAR BUCLUCAŞ N-avem! Cărţi de bucate... Intr-adevăr,
Dar să spunem şl altora care de ce nu se găsesc la librărie ?
sînt în spatele nostru ce vedem. — Tovarăşe Dobre, cintarvl — Puţin caşcaval... Poate tovarăşii librari ne-ar pu­
Iată, o caricatură satirizează pe ăsta nu cîntăreşte bine. N-avem I tea da relaţii mai ample Aştep­
directorul de Ia M.C.I., Cristea, — Dar un responsabil aveţi ? tăm...
care foloseşte autoturismul in­ — Nu se poate, tovarăşe. La — N-avem!... Pardon, respon­
stituţiei în alte scopuri dccît noi la „Comaliment*’ toate sînt sabil aţi spus ? Avem. Tovarăşul ?
cele de serviciu. Alături, altă ca­ aşa cum trebuie. Andronic Banc.
ricatură ţintuieşte obiceiurile Tovarăşul Andronic Banc, n-a Cîteva ore prin oraşul Deva.
— Şi totuşi cîntarul minte. răspuns cu „n-avem”. Cîteva ore şi o sumedenie de
— Să vedem. lucruri interesante care merită
Tovarăşul Nicolae Dobre, res­ — Dimpotrivă, a spus el, avem să fie studiate. Acestea aşa-zise
multe în magazin. Numai că ce „nimicuri”, sînt de fapt viaţa
avem, nu-s mărfuri care să fie noastră de toate zilele. Şi de via­
prea mult căutate de cumpără­ ţa noastră, trebuie s-avem grijă.
tori. Şi aceasta, dintr-o singură E cazul deci să dăm atenţia cu­
pricină. Magazinele sînt aprovi­ venită lucrurilor mărunte.
zionate dimineaţa, iar noi des­
chidem la jora 13,30. După-amia­ GH. PAVEL
W V/"w W