Page 24 - 1956-05
P. 24
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 3 0 /
i -x
Vizita lui 6uy Mollet şi Ch. Pineau la Moscova Preşedintele Tito De joi pînă duminică Filmele zilei
a primit o delegaţie
O PRODUCŢIE IN CULORI A STUDIOULUI
K. E. Voroşilov a primit pe conducătorii francezi sindicală sovietică •Numeroase cercuri politice creditare preşedintelui Republi
occidentale acordă o deosebită cii Franceze René Coty. CINEMATOGRAFIC .B U C U R E Ş T I'
MOSCOVA (Agerpres). — al U.R.S.S., a primit pe Guy Mo La convorbire a luat parte V. BELGRAD (Agerpres). TASS atenţie declaraţiei sovietice în
TASS transmite : la 17 mai, ona llet, preşedintele Consiliului de M. Molotov, prim vicepreşedinte transm ite: La 17 mai, Iosip problema dezarmării. Purtăto • După cum anunţă agenţiile Inlre 2-1-29 mai, pe ecranul
9,30 dimineaţa (ona Moscovei), Miniştri al Franţei, şi pe Chris al Consiliului de Miniştri al Broz Tito, preşedintele R.P.F. rul de cuvînt al Ministerului Associated Press şi France cinematografului „Filimon Sîr-
K. E. Voroşilov, preşedintele tian Pineau, ministrul Afacerilor U.R.S.S. şi ministru al Afaceri Iugoslavia, a primit la Palatul de Externe britanic a exprimat Presse, la bursele din New-York bu“ din oraşul Deva, vor rula
Prezidiului Sovietului Suprem Externe al Franţei. lor Externe al U.R.S.S, Alb delegaţia sindicală sovieti în mod oficial satisfacţia gu şi Londra au avut loc scăderi filmele romîneşti „Ilie în luna
că în frunte cu P.N. Korobova, vernului englez fată de decla considerabile a acţiunilor. Co de miere“, şi „Ciocîrlia“.
La Kremlin au început tratativele sovieto-franceze secretară a Consiliului Central raţia sovietică. El a declarat mentatorii celor două agenţii
al Sindicatelor Sovietice. printre altele: „Sintem siguri consideră că scăderile se dato- Primul din aceste două, este
că asemenea măsuri constituie resc hotărîrii guvernului sovie o poveste plină de peripeţii a
MOSCOVA (Agerpres). — V. M. Molotov, prim vicepreşe vedere au fost de f a ţă : R. 1 un pas în direcţia reducerii în tic de a reduce efectivul forţelor unor tineri căsătoriţi şi a unui
TASS transm ite: dinte al Consiliului de Miniştri Massigli, G. Briand, Ch. Bau- cordării internaţionale“. armate. bloc în care locuiesc cîţiva lo
al U.R.S.S. şi ministru al Afa chard, M. Dejean, E. Noel, P. ATENA. — După Cum relatează catari „liniştiţi“ şi „buni plat
In ziua de 16 mai la ora 10 cerilor Externe al U.R.S.S., cu Baraduc. agenţia France Presse, „o mişcare In cadrul conferinţei săptă- • Postul de radio Cairo a nici“ ai obligaţiilor locative.
dimineaţa (ora Moscovei), la Guy Mollet, preşedintele Consi ds pndttasit generală, marcată prin mînale de presă de la departa anunţat că Egiptul a recunos
Kremlin au început într-o at liului de Miniştri al Republicii S-a hotărît de comun acord măsuri spectaculoase, a ridicat Gre mentul de stat al S.U.A., secre cut oficial guvernul R.P. Chi Acestui bloc pe parcursul fil
mosferă de sinceritate şi priete Franceze, şi Ch. Pineau, mi ca în timpul tratativelor să aibă cia în urmia executării studenţilor tarul de stat Dulles a dat citire neze. mului i se spune „cuibuşorul li
nie tratativele între delegaţia nistrul Afacerilor Externe al loc un larg schimb de păreri Oaraolis şl Demetriu“. unei declaraţii în care se spune niştit“ numire dată de către eroi'
guvernamentală a U.R.S.S. şi Franţei. atît în problemele referitoare la că Statele Unite salută hotărî- • In ziua de 16 mai agen na filmului, Sanda. Acest „cuibu-
delegaţia guvernamentală a relaţiile franco-sovietice, cît şi Astfel, consiliile municipale din rea guvernului sovietic... şi că ţia France Presse a anunţat că şor liniştit“ se transformă însă
Din partea sovietică la între în problemele internaţionale, Atena şl Pireu au hotărît să des vor căuta să găsească căi co pe insula Montebelle a avut loc curînd într-un adevărat vacarm.
Franţei. A avut loc prima între care interesează ambele ţări. chidă o subscripţie pentru ridicarea mune pentru a pune sub con experimentarea unei arme ato Locatarul de la etajul de sus
vedere au fost de faţă : N.T. unui monument în memoria celor trol primejdia nucleară. mice engleze. sparge lemnele în bucătărie
vedere a lui N. A. Bulganin, Fedorenko, S. A. Vinogradov, La prima întrevedere s-a fă doi tineri. Sindicatul docherilor din făcînd zgom ot; în bucătăria
L. F. Ilicev, N. P. Ţîghiciko, A. cut o trecere în revistă a pro portul Pireu a cerut membrilor săi • La 14 mai s-a deschis la • Agenţia TASS transmite tinerilor noştri apa ţîşneşte în
preşedintele Consiliului de Mi blemelor de discutat şi a avut să nu mai descarce vase puntînd Moscova conferinţa unională că la 17 mai 1956 a avut loc toate direcţiile prin conducta
A. Arutiunian, A. S. Anikin. loc un schimb sincer de păreri în pavilionul britanic, pentru fizica particulelor cu e- la Moscova semnarea conven spartă şi nereparată din cauza
niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş- Din partea franceză la între- problema dezarmării. i in localitatea IraMeion din insu nergii înalte. La lucrările sale ţiei cu privire la colaborarea unui alt locatar, care nu plătise
la Creta, elevii şcolilor secundare au participă eminenţi fizicieni so culturală dintre U.R.S.S. şi cota parte din costul reparaţii
ciov, membru al Prezidiului So ??? ? adoptat o rezoluţie în care înfie vietici şi peste 60 savanţi din R.P.F. Iugoslavia. lor. Seara, Costică. un al trei
rează „crimele odioase ale coloniia- Anglia, Franţa, S.U.A. şi alte lea vecin, scoate sunete stri
vietului Suprem al U.R.S.S., şi Franceze şi cu Christian Pineau, continuat discutarea problemei îiştillor“ şi au hotărît să poarte do- ţări. Au fost prezentate nume • La 16 mai a.c. ministru! dente din trombon „compun-
ministrul Afacerilor Externe al dezarmării şi au fost atinse o Liu pînă la sfârşitul anului. roase referate printre care cel R.P.R la Londra, tov. Nieolae înd“ în toiul nopţii...
? Franţei. serie de probleme legate de a- al doctorului sovietic în ştiinţe Korcinschi şi-a prezentat scriso
ceasta. MONTEVIDEO. — Greva gene fizico-matematice V. Vladimir- rile de acreditam reginei Eli- In ceea ce priveşte al doilea
MOSCOVA (Agerpres). — Din partea sovietică la trata ski şi profesorului G. Marshall sabeta a Il-a a Angliei, film, „Ciocîrlia“, el înfăţişea
TASS transm ite: La 17 mai au tive au fost de faţă : N. T. Fe In şedinţa de după-iamiază a rală a muncitorilor de la abatoa de la Universitatea din Chicago ză frumuseţile patriei noastre,
continuat la Kremlin tratativele dorenko. S. A. Vinogradov, L. F. avut loc un schimb de păreri a- rele frigorifice din Unuguay, -care a (S.U.A.). • In cadrul vizitei pe care obiceiurile minunate ale poporu
între delegaţia guvernamentală Ilicev, A. A. Arutiunian, A. S. supra problemei acordării de a- Sndeput la 10 mai, continuă. Da a- a întreprins-o în Franţa, mi lui, jocurile şi cîntecele acestu
a U.R.S.S. şi delegaţia guverna Anikin şi A. A. Şvedov. jutor economic ţărilor slab dez caastă grevă participă peste 15.000 • Agenţia France Presse nistrul Comerţului Exterior, tov. ia. Filmul aduce pe ecran crîm-
mentală a Franţei. Au avut loc voltate şi asupra situaţiei din de persoane. După cum relatează transmite că Ia 16 mai trimisul Marcel Popescu a făcut o se pee din măreţia priveliştilor pa
noi întrevederi ale lui N. A. Din partea franceză la tratati Orientul Apropiat şi Mijlociu şi presa, fruntaşii sindicatelor munci- extraordinar şi ministrul pleni rie de declaraţii cu privire la triei iubite, răscolind în sufle
B.ulganin, preşedintele Consiliu din Asia de Sud-Est. tonilor din industria abatoarelor fri potenţiar al R.P.R. în Franţa posibilităţile dezvoltării relaţii tul spectatorului cele mai calde
lui de Miniştri al U.R.S.S., N.S. ve au asistat: R. Massigli, Mau gorifice, oare partidîpă la trata şi-a prezentat scrisorile de a- lor comerciale între R.P.R. şi sentimente.
Hruşciov membru al Prezidiului In cadrul acestor şedinţe a a- tivele cu Ministrul Agriculturii, au Franţa. Declaraţiile au fost
Sovietului Suprem al U.R.S.S. rice Déjean, G. Briand, Ch. Bau- vut loc un schimb de păreri sin respins condiţiile puse de guvern primite cu un deosebit interes
şî V. M. Molotov, ministrul A- cer şi util oare s-a desfăşurat ou privire la încetarea grevei, ca de cercurile de afaceri franceze.
facerijor Externe al U.R.S.S. cu chard, A. Verret, E. Noël, P. Ba într-o atmosferă amicală. fiind nesiaîisfăc'ăitoare.
Guy Mollet, preşedintele Consi
liului de Miniştri a Republicii raduc.
In şedinţa de dimineaţă a
Conferinţa de presă de la Casa ziariştilor din Moscova Un an de la semnarea Tratatului de Stat
cu Austria
MOSCOVA. (Agerpres). — mentale ale U.R.S.S. şi Franţei. nicatului asupna tratativelor din
TASS transm ite: La 17 mai, la Conferinţa de presă a fost ţinu 17 mai între delegaţiile guver 1 DELHI. — După cum anunţă pos VIENA (Agerpres). TASS trans Parlamentul austriac, a spus
Casa Centrală a Ziariştilor a a- tă de L. F. Ilicev, şeful serviciu namentale ale U.R.S.S. şi Franţei, mite Raab, o proclamat neutralitatea ţă
vut loc cea de a doua conferin lui de Presă, din Ministerul A- subliniind că textul acestui co- tul de radio Delhi, la 16 mai a fost rii noastre, deschizând astfel un nou
ţă de presă consacrată tratative facerilor Externe al U.R.S.S. . municat a fost redactat de co Ou prilejul aniversării unui an capitol în Istoria Austriei- Noi nu
lor întpe delegaţiile guverna mun acord de către cele două încheiat la Delhi un acord cu pri de la semnarea Tratatului de Stat vom adera la nici o alianţă mili
L. F. Ilicev a dat citire comu ou Austria, camcsLanrul federal al tară, iar pa teritoriul ţării noas
Părţi. vire la navigaţie între India şi Austriei, Raab, a ţinut o cuvântare tre n-u trebuie să mai aibă loc ac
la radio. Cu acest prilej el a sub ţiuni militare.
Polonia. In conformitate cu acest liniat marea importanţă a acestui
Tratat şi .a proclamării neutralită Oaneelarul a mai arătat că Aus
acord cele două părţi vor crea o ţii Austriei, pentru cauza slăbirii
încordării internaţionale şi a întă tria acordă o deosebită importanţă
organizaţie de navigaţi©, oare va ririi păcii.
menţinerii unor relaţii bune şi prie
Vizifa în Suedia a delegaţiei asigura desfăşurarea curselor m ari-,
teneşti ou toate ţările care au o a-
time între cele două ţări. Pentru
tituîdine La fel de prietenească.
Sovietului Suprem al U. R. S. S. început fiecare din părţi va pune
La dispoziţie trei vas© pentru curse
regulate, începînd din octombrie
STOCKHOLM (Agerpres)".— şi alte instituţii de învăţămînt tare sovietice în Suedia. In de a.c. După aceea, numărul vaselor va
rASS transm ite: din Stockholm, un alt grup a claraţie se subliniază că vizita
parlamentarilor sovietici în Su fi sporit ‘}
Delegaţia Sovietului Suprem vizitat monumentele istorice şi edia a fost interesantă şi extrem
il U.R.S.S., condusă de A. P. culturale ale oraşului. de instructivă şi că oaspeţii so OTTAWA. — După cum anunţă Negrii americani - cea mai nedezvoltată
/olkov, preşedintele Sovietului vietici s-au bucurat de o primi agenţia France Presse, un avion de resursa umană de muncă
In după-amiaza zilei de 17 re cordială şi ospitalieră. vânătoare cu reacţie canadian, tip
Jniunii, care se află în Suedia, CF-100, a luat foc în timpul zbo NEW YORK (Agerpres). — Dar,' adaugă studiul, negrii nu vor
mai delegaţia sovietică a or Membrii delegaţiei sovietice rului şi s-a prăbuşit peste o casă „Gei 15.000.000 de ..negri americani putea profite mare lucru chiar da
n urma invitaţiei' Riksdagului ganizat la Riksdag o conferinţă au răspuns apoi la numeroase de convalescenţă în apropiere de sânt cea mai nedezyoLJată, resuTsău- că li e-ar crea asemenea condiţii
de presă în cadrul căreia A. P. întrebări care le-au fost puse Ottawa. Clădirea a fost complet mană de muncă şi ei nu-şi vor pu avantajoase în acest domeniu, atît
suedez, continuă să ‘viziteze Volkov, conducătorul delegaţiei, de ziarişti. distrusă de flăcări. 17 bolnavi pre tea valorifica pe deplin posibilită timp cât ele nu vor fi însoţite şi de
a dat citire declaraţiei cu privi cum şi cei doi membri ai echipa ţile pînă cînd nu vor fi complect
capitala Suediei. Un grup al de- re la vizita delegaţiei parlamen- jului avionului şi-au pierdut viaţa
în această catastrofă.
egaţiei sovietice a vizitat şcoli
Preşedintele parlamentului Indonezian Tineri din Iugoslavia CAIRO. — La 16 mai a sosit la integraţi în rîndu! populaţiei al schimbări radicale corespunzătoare
a sosit la Moscova vizitează R. P. Chineza Cairo o misiune comercială a R.D, be“ — se apreciază intr-un studiu în toate Celelalte domenii ale vieţii
Germane condusă de Heinnich Raiu, întocmit de dr. Eli Gînzberg, pro sociale. „Numai cînd familiile negri
MOSCOVA (Agerpres) preşedinte al parlamentului (din BELGRAD (Agerpres). — ministrul Comerţului Exterior. In. fesor de ştiinţe economice la uni lor şl ale albilor vor putea loaui
TASS transm ite: partea partidului Maşumi), Abu La 16 mai, în urma invitaţiei aceeaşi zd, membrii misiunii au fost versitatea Columbia. împreună în condiţii de bună veci
Bakar Alvi Ahsin, preşedintele organizaţiei „Noua Uniune de primiţi de primul miniS ta Nasser. nătate, cînd copiii negri vor putea
La invitaţia . Sovietului Sup fracţiunii parlamentare Nahda- mocrată a tinertului din Chi Studiul adaugă că dacă nivelul să se joace împreună, să studieze
rem al U.R.S.S., în seara zilei tul Ulama, Şahbuddin Latif — n a“, a părăsit Belgradul, ple- Tratativele comerciale dintre re educaţiei şi instruirii populaţiei de împateuină, să meargă la aceeaşi bi
de 17 mai a sosit la Moscova cînd spire Pekin, o delegaţie a prezentanţii R.D. Germane şi Egip ouloare ar fi rididat la cel al al serică cu copii albi — numai atunci
dl. Sartono, preşedintele parla reprezentantul fracţiunii parla ¦Tineretului popular iugoslav tului s-au deschis in mod ofi bilor, numărul absolvenţilor negri negrii vor deveni apţi pentru locul
mentului Republicii Indonezia, mentare a Uniunii Musulmane cial la 17 mai. ai şcolilor superioare ar fi mai Ce li se ouvine în lumea muncii“
formată din cinci persoane. mult decât dublu faţă de numărul — conchide studiul.
Misiunea comercială a R.D. Ger- actual.
Delegaţia este condusă de Mi- mane a sosit la Cairo venind de la
Beirut unde a dus tratative cu re
împreună cu el au sosit Zainal Indoneziene, Gunardi Sartono, lian Neoricici, preşedintele C.C. prezentanţii Libanului.
Abidin Alimad, al treilea vice- secretar. al Tineretului popular iugo
slav.
mmKnmam aaaaim Kaa — »
Politica Franţei şi tradiţiile ei a adevărului istoric, a adevărate Imperativul raţiunii siderente economice, politice şi stra dentă şi de a întreprinde acţiuni
tegice. Nu se poate, desigur nega Importante în favoarea păcii nu a
lor ţeluri ale revoluţiei în dome Recent, ambasadorul francez la că în prietenia ou Franţa, Rusia fost pe gustul Washingtonului. Nu
Moscova, MauriCe Dejean a decla ţaristă urmărea adesea scopuri im a fost pe plac nici declaraţia gu
niul politicii extern,©. Declaraţia A- rat : „In domeniul relaţiilor inter perialiste Din punct de vedere o- vernului francez de a obţine rezol
naţionale, Franţa şi U.R.S.S. au, bieotiv însă, alianţa franco-rusă a varea problemei dezarmării... In
dunării Constituante, adoptată 3a fără îndoială, multe interese com'- frânat în acel timp presiunea mili Franţa, această politică provoacă
ne“. Comentând această declaraţie, tarismului german şi a jucat un rol mari nemulţumiri în rândul parti
de N. MOLCIANOV 22 mai 1790, glăsuia: „Franţa nu ziarul „L‘Aurore“, organul parti bine determinat în asigurarea secu delor de centru şl de dreapta.
delor politice de dreapta, oare poar rităţii europene.
Remain Holland soria că princi Tradijil măreţe va duce vreun război în scopuri tă răspunderea pentru vechea po Pentru ilustrarea vederilor poli
pala grijă a omului muncii fran litica falimentară, se întreba ener încercările repetate ale Iul Bis tice ale forţelor de dreapta, oare se
cez este „să niu fie împiedicat să- partid al radicalilor, un partid „re In Ceea ce priveşte partidul so de cucerire şi nu va folosi nioio- vat : „Interese comune ? Unde 7“ marck după războiul franco-prusac pronunţă împotriva guvernului Guy
şi' lucreze'în pace grădina“. Dar de cialist din Franţa, nimeni nu poarte de a se năpust i din nou asupra Fran Mollet. sânt caracteristice, de pildă,
îndată ce se iveşte primejdia unei înnoit“ care se afflă în opoziţie cu nega că influenţa burgheză şi ideo dată forţele sale îmnoitrâva libertă Poziţia ziarelor de felul lui ţei, oare nu se refăouse încă după articolele lui Raymond Aron, pu
Calamităţi naţionale, poporul sim logia burgheză n-ar fi imprimat o ,,L’Aurore“ se reduce la aceea că război, au fost neutralizate de spri blicate ou regularitate de „Figa
plu intervine imperios în politică... vechea politică pe care continuă s-o anumită orientare politicii sale. Cu ţii vreunul popor“. In 1791, marele colaborarea franco - sovietică este jinul diplomatic rus. ro“. De pildă, în articolul „Oare
toate acestea, el este legat ds o foarte periculoasă din cauza deose Occidentul este suficient de înar
La recentele alegeri parlamenta susţină numai aripa dreaptă a lui parte din oamenii muncii. democrat francez Ro'uespierre ară birilor radicale dintre sistemele so Importanţa alianţei franco-ruse a mat?“ Aron afirmă că Occidentul nu
re au participat ou 2.500.000 miai ciale ale Franţei şi Uniunii Sovie devenit întru totul clară în cursul este suficient de înarmat şi că prin
mulţi alegători decât în 1951. Lip- Edgar Faure. Liderii socialiştilor se află în pre ta : „O naţiune nobilă şi mândră tice. primului război mondial. In perioa cipala preocupare a guvernului
sindu-i pe politicienii de dreapta zent în fruntea noului guvern. In da celui de-al doilea război mon francez trebuie să fie întărirea ar
de multe suite de mâi de. voturi, Şi în partidul catolic MRP (liderii declaraţiile lor programatice şi în de libertatea ei, „...trebuie să de Totuşi, prietenia şi colaborarea dial, soldaţii care şi-au vărsat sin matei atlantice ou divizii modeme.
poporul francez a preferat partide acţiunile lor concrete, ei au preco dintre Franţa şi Rusia constituie de ge!© în lupta împotriva hitilerismu-
le care s-au pronunţat pentru săi au fost autorii şi propovăduito nizat o serie întreagă de măsuri, clare întregii lumi că nu vrea să asemenea o veche tradiţie istorică, luii, ara contribuit într-o măsură ho Ca alte cuvinte, este vădit că
schimbarea politicii externe. întâmpinate ou satisfacţie de majo verificată de o experienţă grea, dar tărâtoare la refacerea măreţiei şi părerea lui Guy Mollet şi Pineau că
rii vechii politici, denumită de ritatea covârşitoare a francezilor. In jignească pe nimeni, nici nu vrea plină de învăţăminte- încă Lamar independenţei Franţei de după răz trebuie promovată o politică de pace
„Trebuie ca totul să se schimbe!“ această ordine de idei trebuie amin tine, despre oare am amintit mai boi. şi nu de război, că trebuie dezar
francezi politica uitării de sine) se tită în primul rând năzuinţa lor de a să 9ufere vreo jignire din partea sus, spune-' că prietenia acestor do mare şi nu înarmare, nu-i pe pla-
In Franţa de astăzi, aceste cu reda Franţei rolul de mare putere uă ţări este „un imperativ al ra Faptul că în locui Rusiei ţariste dul ziarului „Figaro“.
vinte au devenit lozinca cea mai simte de asemenea o adiere nouă. independentă, care apără cauza pă cuiva". ţiunii şi o necesitate geografică“. slabe există un stat nou — puter
populară Ele au fost rostite ou ne cii. nica Uniune Sovietică iubitoare de Influenţa revistă franceză „Poli
răbdare şi violenţă timp de Câţiva Nu este întâmplător faptul că încă Printre măreţele tradiţii istorice Atât în secolul trecut, cit şi în pace, vital interesată în existenţa tique Etrangere“ sublinia cândva că
ani, ele sânt repetate cu satisfac Intr-o declaraţie guvernamentală prezent, interesele comune au ocu unei Franţe puternice, nu face de este necesar fie să se ţină seama
ţie şi în prezent, relevîndu-se în urmă ou cîţiva ani a demisionat Guy Mollet a arătat: „Respectul ale politicii franceze există şi ideea, pat un loc ou mult mal important cit să sublinieze însemnătatea pen de învăţămintele politicei externe
schimbările care s-au oglindit în- faţă de Franţa, se bazează în pri decât deosebirile. In prezent, ad tru Franţa a colaborării franco-so din ultimii ani, care arată cât de
tr-o serie întreagă de declaraţii ale din M.R.P. şi din redacţia ziarului mul rînd pe ceea ce a reprezentat atât le actuală în momentul de fa versarii colaborării franco-sovietice vietice. încă înainte de revoluţia periculoasă este orientarea proaime-
primului minist.ru Guy Mollet şi în trecut Franţa în ochii celorlalte afirmă că Franţa burgheză şi Uni din 1917, marele socialist francez ricană, fie să se identifice ou „emi
ale ministrului Afacerilor Externe, pro-caltdic „Figaro" scrii torul-aca popoare. Vom fi întotdeauna Fran ţă, a coexistenţei paşnice a state unea Sovietică socialistă nu pot fi Jean Jaures scria ou clarviziune : granţii lui Ludovic al X V III-lea r a
Christian Pineau. Revista „Franca ţa anului 1789, vom fi întotdeauna prietene. La timpul său Bismarck „Venirea la putere a poporului cn re nu au uitat nimic şi nu au în
Observateur“ a scris că discursul demician François Maurice, unul Franţa Declaraţiei drepturilor omu lor cu orânduiri sociale diferite. declara că o alianţă franco-rusă nu Rusia este o minunată garanţie în văţat nimic“. Grupările politice reac
ţinut de Christian Pineau La 2 lui şi cetăţeanului. Franţa va fi este posibilă, deoarece ţarul şi „Mar- deosebi pentru noi, pentru indepen ţionare de dreapta din Franţa pă
martie ,uo ultima instanţă este din ideologii catolicismului, autorul mane în ochii omenirii numai în In februarie 1848, cînd a fost seilleza“ sînt ireconciliabile. denţa şi demnitatea ţării noastre, şesc tocmai pe această cale din ur
fără îndoială rezultatul unui pro măsura în Care va fi credincioasă pentru dezvoltarea ei liberă şi paş mă, CaTe prezintă pentru ei pri ;
ces destui de îndelungat şi de pro lozincii : Français, demenpoz vous!“ acestor tradiţii“. proclamată republica, ministrului- Ou toate acestea, când în 1891 în nică". Jaures considera Că victoria mejdii serioase.
fund". Rusia a sosit o escadră franceză, la revoluţiei ruse va crea premizele
— „Francezi — ieşiţi din M.R.P.“ Măreţele tradiţii democrate şi iu poett Lamariine i-a revenit răs Kronstadt Alexandru al III-lea a pentru „o adevărată alianţă frain • Ei perseverează în nedariniţia de a
La baza acestor procese, care au bitoare de pace ale Revoluţiei fran ascultat „Marseiilleza“ în picioare şi co-rusă, care va deveni un puternic înţelege esenţa sentinţei pronunţa
avut loc în toate partidele politic's, Chiar şi în sfinte sfintelor — ceze din 1789 au fost întotdeauna punderea pentru politica externă. cu capul descoperit. A urmait apoi factor al păcii în Europa“. tă împotriva lor la alegerile din
a stat mişcarea Largă a maselor, vii şi trăiesc şi astăzi în inimile „explicaţia“ dată de curte că ţa ianuarie, nu vor să ţină seama de
orientată spre stânga. Consiliul Naţional al patronilor paitrioţilor francezi şi ale prieteni El s-a pronunţat în mod constant rul a avut în vedere nu cuvintele, Actualii emigranţi ai Iui majoritatea covârşitoare a 'france
lor lor din alte ţări. ci numai admirabilul motiv muzi Ludovic al XVIII-lea zilor care aprobă cu căldură fap
Vechiul partid al radicalilor pan frandezi — considerat oa fiind ade pentru coexistenţa paşnică. In cir cal al Imnului francez... tul că Ministerul Afacerilor Ex
t a oare a devenit o tradiţie să Revoluţia franceză de la sfârşitul Intenţia guvernului Guy Mollet terne al Franţei devine locul unde
se sprijine pe pătura intermediară văratul guvern al Franţei, a înce secolului ol XVIII-lea a constituit culara dată de Lamartine la 4 Desigur că farmecul muzical al de a promova o politică indepen se elaborează politica naţională.
a miciri burghezii, cea mai numeroa de multe ori obiectul unor calom Marseillezei este neîndoielnic, dar
să din Franţa, a fost printre pri put derute. Cei mai clarvăzători re nii, potrivit cărora, tocmai revolu martie 1848 se spunea: „...Procla chestiunea consta în importante con-
mele partide burgheze care a sim ţia ar fi dus la o perioadă înde
ţit noua stare de spirit a poporu prezentanţi ai capitalului monopo lungată de războaie pustiitoare. A- marea republicii nu este un act de
lui. De fapt a luat fiinţă un alt ceasta este o denaturare grosolană
list au început să se pronunţe îm agresiune împotriva vreunei forme
potriva orientării fără rezerve spre ds conducere din lume. Diferitele
S.U.A. Patronii francezi de seamă forme de conducere sînt deopotri
ca René Perrin, Alexandre Dubois, vă de legale oa şi deosebirea de
Guy RasseLat şi Bernard Jousset, caracter, de situaţie geografică, de
s-au pronunţat împotriva politicii dezvoltare intelectuală, morală şi
Consiliului Naţional al patronilor materială a popoarelor... Monarhia
francezi. încă în urmă cu cîţiva şi republica... nu reprezintă princi
ani, ei arătau într-o declaraţie co pii absolute, oare luptă pe viaţă
mună că „conducătorii de între şi pe m oarte; ele constituite ele
prinderi trebuie, însfîrşit, să-şi dea mente deosebite, care pot coexista,
seama de răspunderea pe care o au se pat înţelege şi respecte reci
faţă de întreaga ţară... In caz con proc....“
trar, deznădejdea va împinge pe Istoria ne dovedeşte că ori de câte ori
muncitorii noştrii la răscoală“. poporul a intervenit ou hotărâre în
Acestea au fost sâmptomele pu politică, orientarea politicii externe
ternicei mişcări a întregului popor, a Franţei a reflectat năzuinţa spre
mişcare oare zi de zi a căpătat o pace şi prietenie între popoare, nă
forţă tot mai mare şi care a avut zuinţa de a coexiste cu toate sta
repercusiuni asupra alegerilor din tele, indiferent de formele lor de
ianuarie. i *• 1 conducere. •>
Redacţia şi Adm- zfa u M str, 6 ţie;>tiet nr. 9. Telefon: 188- 189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat Deva.
