Page 25 - 1956-05

PROLETARI DIR TOATE ŢĂRILE, UNIŢI V A ! Sosirea delegaţiei Sovietului Suprem n Interviul acordai

a! U. R. S. S. în Capitală

Marti la amiază a sosit în Capitală delegaţia So­ de tovarăşul Chivu Stoica
vietului Suprem al U.R.S.S.

Avionul cu care au călătorit membrii delegaţiei par­

lamentare sovietice aterizează la orele 14,45. In ova­ postului de radio' Belgrad
ţiile celor prezenţi, din avion coboară delegaţia So­

Amu! VIII. Nr. 5 3 8 Joi 24 mai 1956 4 pagini 2 0 bani vietului Suprem al U.R.S.S., în frunte cu Frol Ro- Tovarăşul Chivu Stoica, pre­ Evident, în realizarea unui
manovici Kozlov, membru al Prezidiului Sovietului asemenea vast program nu pot
WSBHBMBE Suprem al U.R.S.S., deputat în Sovietul Uniunii, prim- şedintele Consiliului de Miniş­ să nu existe şi dificultăţi. Ast­
secretar al Comitetului regional Leningrad al tri al R.P.R., a acordat un in­ fel în unele domenii — în con­
P.C.U.S., conducătorul delegaţiei. terviu postului de radio Bel­ strucţii, exploatări forestiere,
grad.
Oaspeţii sînt salutaţi călduros de tovarăşul C. Pîr- minerit — se resimte o oare­
vulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale şi alte Răspunzînd întrebărilor a- care lipsă a braţelor de mun­
personalităţi de seamă. că. Paralel cu dezvoltarea eco­
dresate de redactorul postului
de radio Belgrad cu privire ia

Mai multă atenţie muncii dezvoltarea relaţiilor dintre nomiei apare ca o necesitate
R.P.R. şi R.P.F. Iugoslavia, cu imperioasă munca pentru îm­
privire la dificultăţile funda­ bunătăţirea calificării tehnice

pentru transformarea mentale ce există în etapa ac­ a oamenilor muncii, pentru o
tuală a construcţiei interne, mai bună stăpînire şi folosire

socialistă a agriculturii precum şi cu privire la ecoul a tehnicii noi superioare atît
hotărîrilor Congresului al XX-
F) ezultatele obţinute în mun- punct de vedere economic prin lea al P.C.U.S. în R.P.R., tov. în industrie cît şi în agricultu­
ca de transformare so­ crearea de fonduri de bază. Chivu Stoica a d eclarat:
Aplicarea metodei graficului cicîic — ră, care să ducă la sporirea
cialistă a agriculturii în regi­ Unele dintre ele şi-au cum­ mijloc de sporire a producţiei de cărbune — Sîntem bucuroşi să con­
statăm că relaţiile dintre Re­ productivităţii muncii şi redu­
publica Populară Romînă şi
Republica Populară Federativă cerea continuă a preţului de
Iugoslavia se dezvoltă multi­
lateral, pe linia unei colabo­ cost. Deşi în acest domeniu
rări prieteneşti, rodnice, care
unea noastră, în urma prelu­ părat unelte şi maşini agrico­ In 15 zile care lucrează într-un abataj a ciclogramei după care se exe­ corespunde intereselor ambelor s-au obţinut rezultate pozitive
noastre popoare.
crării documentelor celui de-al le care au devenit proprietate Metoda graficului ciclic, care frontal cu front scurt, a reali­ cută operaţiile de lucru, reuşesc însemnate, noi socotim că mai
Il-lea Congres al P.M.R., ne obştească, iar altele au trecut asigură o creştere simţitoare a zat în prima decadă a lunii mai să-şi îndeplinească şi să-şi de­ La baza acestor relaţii prie­
arată că acolo unde problema la o formă superioară de or­ producţiei şi productivităţii o depăşire a sarcinilor de 25 păşească sarcinile de plan. teneşti stau scopurile comune avem încă mult de făcut.
creării de noi gospodării co­ ganizare a muncii şi reparti­ muncii, îşi găseşte pe zi ce la sută. Insă, exemplul brigă­ ale popoarelor şi guvernelor
lective şi întovărăşiri agricole zare a produselor după zilele- trece o aplicare tot mai largă. zii lui Tucaciuc nu-i urmat şi Unde există nepăsare faţă ţărilor n o astre: năzuinţa de a In unele domenii. îndeosebi
este în centrul preocupărilor muncă efectuate şi suprafaţa de alte brigăzi. La mina Ani­ de graficul ciclic. construi socialismul, lupta pen­
organelor de partid şi de stat, de teren. La mina Petrila, în cursul noasa, 5 brigăzi din cele 9 cîte tru preîntîmpinarea unui nou în practica unor organe ale a-
se pot obţine realizări frumoa­ lunii trecute, 19 brigăzi au de­ La minele Lonea, Uricani şi război, pentru triumful poli­
se. Un exemplu bun în această In gospodăriile colective nou păşit ciclurile programate, iar aplică graficul ciclic, sînt sub Lupeni există nepăsare faţă de ticii coexistenţei paşnice a ţă­ paratului nostru de stat, se ma­
direcţie ni-1 oferă Comitetul înfiinţate s-au adus mari su­ în luna aceasta, pînă la jumă­ prevederile ciclogramelor. Con­ metoda graficului ciclic. La rilor cu sisteme sociale dife­
raional de partid şi Comitetul prafeţe de teren şi un număr tatea ei, se remarcă în mod ducerea minei trebuie să asi­ Lonea, de pildă, luna aceasta rite, care este singura politică nifestă încă forme ale birocra­
executiv al Sfatului popular mare de animale şi unelte a- deosebit brigada ciclică condu­ gure şi celorlalte brigăzi con­ doar două brigăzi aplică meto­ viabilă a epocii noastre. De a-
Orăştie. In trecut, în raionul să de minerul Nicolae Ardean diţii — aşa cum i-a asigurat da graficului ciclic. La Uricani ceea sîntem convinşi că nimic tismului.
Orăştie, munca de transfor­ gricole cu care colectiviştii pot care lucrează într-un abataj brigăzii lui Tucaciuc ca să-şi şi Lupeni, rezultatele brigăzi­ nu va putea împiedica dezvol­
mare socialistă a agricultu­ să desfăşoare o muncă orga­ frontal cu trepte răsturnate. realizeze sarcinile şi chiar să lor care aplică metoda graficu­ tarea pe viitor a legăturilor De aceea, pentru perfecţio­
rii a avut un caracter de cam­ nizată, după toate regulile a- Brigada şi-a depăşit progra­ le şi depăşească. lui, sînt slab urmărite. Nici frăţeşti dintre popoarele noas­
panie. Analizîndu-şi activita­ grotehnice superioare. Aşa, de matul ciclic cu 10 la sută, si- pînă acum responsabilii cu tre. narea noului aparat de stat,
tea în lumina Directivelor, Co­ exemplu, în gospodăria colec­ tuîndu-se pe locul II pe mină, Intr-un frontal de la Vulcan. graficul ciclic de la Uricani şi
mitetul raional de partid şi tivă din Jeledinţi, raionul în urma brigăzii lui Ioan Ma- Lupeni n-au comunicat Direc­ In ultimul timp, precum se pus în slujba poporului, noi
Comitetul executiv al Sfatului Orăştie, care s-a inaugurat la ^ rian IX care şi-a depăşit ciclul E vorba despre abatajul în ţiei generale a cărbunelui re­
popular raional Orăştie, au 13 mai, cele 68 familii au a- < la zi cu 20 la sută. Brigăzile care lucrează brigada mineru­ zultatele obţinute de brigăzile ştie, între ţările noastre s-au atribuim importanţa cuvenită
trecut de la munca în „gene­ dus o suprafaţă de 435 hecta­ / minerilor Ioan Fila, Nicolae lui Gheorghe Danciu de la care au trecut la aplicarea încheiat o serie de acorduri.
ral“ pe campanii a transfor­ re, 40 boi, 51 vaci, 36 cai, 9 < Tăian, Gheorghe Neagu şi al- Vulcan. In primele 15 zile ale graficului ciclic. Aceste brigăzi Acordul economic prin care se muncii de educaţie socialistă,
tineret cabalin şi 50 atelaje, ? tele, din cele 22 brigăzi ciclice lunii mai, brigada lui Danciu nu sînt popularizate nici chiar stabileşte un schimb de măr­
mării socialiste a agriculturii, iar în gospodăria colectivă din Ş de la mina Petrila. au obţinut a reuşit să-şi îndeplinească ci­ la minele respective şi nu li furi reciproc avantajos reia le­ metoda cea mai eficace pentru
la o muncă concretă. Acordînd Turmaş au intrat toate fami­ şi în această lună succese în- clurile în proporţie de 119 la se acordă sprijinul necesar. găturile economice dintre ţă­
ajutor temeinic organizaţiilor liile de ţărani muncitori din semnate în producţie. sută. Organizarea muncii în a- Numai aşa se explică de ce la rile noastre. In acest domeniu lichidarea rămăşiţelor mentali­
de bază din comune şi sate şi sat, cu o suprafaţă de 180,86 ceastă brigadă este tot atît de mina Lupeni din 31 de brigăzi există desigur largi posibilităţi
îndrumîndu-le îndeaproape hectare teren şi un număr în­ Un frontal scurt, cu realizări bine făcută ca şi-n abatajul lui care au aplicat în aprilie aceas­ de dezvoltare în viitor. Se dez­ tăţii vechi, sădită de regimul
prin instructorii teritoriali, s-a mari. Tucaciuc de la Aninoasa. Minerii tă metodă doar 9 din ele şi-au voltă vizitele reciproce ale re­
semnat de animale şi atelaje. au înţeles că numai datorită a- realizat şi depăşit ciclurile pro­ prezentanţilor organizaţiilor ob­ capital isto-moşieresc.
reuşit ca în perioada 1 ianua­ Brigada condusă de minerul plicării metodei graficului ciclic, gramate. şteşti din ţările noastre, ale
rie-15 mai să se creeze 5 gos­ Din cele arătate, reiese că Mihai Tucaciuc de la Aninoasa, oamenilor de artă şi ştiinţă şi — Nu e desigur uşor să se
în raioanele Orăştie, Sebeş şi din alte domenii de activitate.
Hunedoara, munca de trans­ exprime, în cîteva cuvinte, im­
Precum se ştie, în ţara noas­
tră va sosi, ca oaspete al Marii portanţa excepţională a celui
Adunări Naţionale, o delegaţie
parlamentară iugoslavă. Aceas­ de-al XX-lea Congres al
tă vizită va aduce desigur o
nouă şi preţioasă contribuţie P.C.U.S.

la cauza prieteniei şi colaboră­ Acest eveniment a avut, cum
rii dintre ţările noastre.
era şi firesc, un puternic ecou
Salutăm cu bucurie intensifi­
carea unor asemenea relaţii şi şi în tara noastră.
sîntem convinşi că ele servesc
intereselor şi năzuinţelor comu­ Pe bună dreptate se poate
ne ale popoarelor noastre, ale
clasei muncitoare din R.P.R. şi spune că bilanţul realizărilor
R.P.F. Iugoslavia.
obţinute în ultimii ani atît în
Faptele ne îndreptăţesc aşa
dar să constatăm cu satisfacţie economie cît şi în toate cele­
că în prezent există de ambele
părţi dorinţa de a dezvolta con­ lalte domenii, înfăţişat cu acest
tinuu legăturile prieteneşti şi
prilej, este o expresie a conso­
de colaborare între ţările noas­
tre. lidării continue a Uniunii So­

podării agricole colective şi o formare socialistă a agricul­ — Poporul nostru a obţinut vietice, reprezintă o nouă con­

întovărăşire agricolă. turii s-a îmbunătăţit. Nu se Ciclu de conferinţe la Cafan succese hotărîtoare în constru­ firmare a superiorităţii de ne­
poate spune acelaşi lucru des­ irea bazei economice a socia­
Rezultate bune în munca de pre raioanele Ilia, Alba şi Ha­ lismului. Sarcinile prevăzute de contestat a sistemului socialist.
transformare socialistă a agri­ ţeg. Aici munca de transfor­ primul plan cincinal cu privire
culturii, s-au obţinut şi în ra­ mare socialistă a agriculturii In după-amiaza unei zile după cîteva minute de aştepta­ organizat de cabinetul tehnic la producţia globală industria Directivele celui de-al şase­
ioanele Sebeş şi Hunedoara. continuă să se desfăşoare în trecute, mai multe grupuri de re conferinţa a început. Lecto­ al uzinei. In viitor, se vor mai lă au fost îndeplinite. Anul tre
In urma intensificării muncii mod nesatisfăcător. In raioa­ muncitori de la uzina „Victo­ rul universitar Constantin Ma- ţine şi alte conferinţe legate de cut, volumul producţiei indus lea plan cincinal, adoptate de
politice în rîndul ţăranilor nele Ilia şi Alba, deşi s-a reu­ ria“ din Călan, mergeau pe nolescu, le-a vorbit despre: creşterea producţiei şi produc­ triale a depăşit de aproape tre
muncitori, în comunele aces­ şit să se creeze un număr în­ stradă spre clubul „11 Iunie“, „Importanţa introducerii teh­ tivităţii muncii în uzina „Vic­ ori cea mai mare producţie cu Congres, care au drept obiec­
tor raioane, s-au creat noi semnat de întovărăşiri agri­ sporovăind de-ale vieţii şi de- nicii noi în producţie“. toria“ din Călan. noscută în vechea Romînie. A
gospodării colective şi înto­ ale muncii lor. Odată ajunşi la gricultura noastră în plin pro tiv fundamental ajungerea din
club, au luat loc pe scaune şi Aceasta a fost prima confe­ IOSIF CRASCA ces de transformare socialistă
rinţă din ciclul de conferinţe cunoaşte şi ea importante suc urmă şi depăşirea celor mai
corespondent cese. S-a ridicat simţitor nive
Iul de viaţă material şi cultu dezvoltate ţări capitaliste în
ral al poporului.
ceea ce priveşte producţia pe
In prezent poporul romîn
cap de locuitor în U.R.S.S.,
munceşte cu însufleţire la rea­
vărăşiri agricole, care au unit cole, majoritatea sînt slabe, lizarea obiectivelor celui de-al constituie un program măreţ al
doilea plan cincinal a cărui
sute de familii cu suprafeţe cu suprafeţe mici de teren. Vorbeşte brigada artistică de agitaţie Comună fruntaşă sarcină fundamentală este fău­ înaintării victorioase a Uniu­
la însămînţâri rirea economiei socialiste uni­
însemnate de teren. Numai în In aceste raioane, munca Pe scena sălii festive a fa­ despre tovarăşa Maria Sălăgea- x tare. nii Sovietice spre comunism.
raionul Hunedoara s-au con­ politică are un caracter uni­
Tezele Congresului al XX-lea

stituit 12 întovărăşiri agrico­ lateral, adică s-a dus munca bricii I.A.R.T. Deva, sîmbătă nu, care pierde timpul stînd de De curînd, într-o sesiune a cu privire la coexistenţa paşni­

le, în care 399 familii de t i ­ pentru crearea de noi unităţi 19 mai, brigada artistică de a- vorbă cu băbţii la poarta fa­ Sfatului popular raional Ilia, în că şi posibilitatea prevenim

rani muncitori şi-au unit 434 socialiste în agricultură, fără gitaţie din cadrul fabricii, a bricii şi despre multe alte as­ care s-a analizat situaţia însă- războaielor în epoca actuală,

hectare teren, iar în raionul a avea o preocupare perma­ prezentat încă un program, ca­ pecte de indisciplină. Au plăcut mînţărilor de primăvară, s-a la formele de trecere ale dife­

Sebeş a luat fiinţă o gospodă­ nentă pentru întărirea şi dez­ re a fost răsplătit din plin de mult spectatorilor în special înmînat drapelul de „Comună ritelor ţări la socialism, vor a-

rie colectivă cu 26 familii şi voltarea unităţilor existente. aplauzele spectatorilor. Progra­ scenetele în care brigada a cri­ fruntaşă pe raion“ comunei Fi- \ea adînci repercusiuni asupra

9 întovărăşiri agricole în care Aşa, de pildă, în raionul Ha­ mul brigăzii, pe lîngă cînte- ticat pe responsabilul de cadre limon Sîrbu. vieţii internaţionale. Ele sînt

s-au înscris 214 familii. ţeg au luat fiinţă 9 întovără­ ce şi dansuri, cuprindea mai care cu „învoirea“ preşedinte­ Sfatul popular din această co­ de natură să servească cauzei

In general, munca politică şiri agricole, lucru ce consti­ multe dialoguri şi scenete în lui comitetului de întreprinde­ mună, împreună cu organizaţia colaborării şi prieteniei între

desfăşurată în rîndurile tir a ­ tuie o parte pozitivă, însă care se arătau unele realizări re, ţine aparatul de radio la de bază, încă din primele zile popoare şi vor duce desigur la

nilor muncitori pentru a-i con­ dacă analizăm munca Comi­ şi lipsuri din fabrică. el în birou de mai mult timp, ale primăverii au luat toate mă­ creşterea forţelor păcii, demo­

vinge să se înscrie în gospo­ tetului raional de partid şi a Astfel, brigada a vorbit des precum şi critica referitoare la surile, pentru a se folosi din craţiei şi socialismului din toa­

dăriile colective sau în întovă­ Sfatului popular raional Ha­ pre îndeplinirea planului pe tri repartizarea lucrătorilor cali­ plin timpul favorabil însămîn- tă lumea.

răşirile agricole s-a îmbună­ ţeg, pe linia întăririi gospo­ mestrul I, la preparate de car ficaţi, să facă muncă necalifi­ ţărilor. Concluziile importante cu

tăţit. Cele 6 gospodării colec­ dăriilor existente, vedem că ne în proporţie de 108 la sută cată, cum este cazul tovară­ La primirea drapelului, or­ privire la cultul personalităţii,

tive, 45 întovărăşiri agricole s-au obţinut rezultate slabe, iar la conserve 112,56 la sută şului Comşa. Tot atît de reu­ ganizaţia de bază şi comitetul la întărirea caracterului colec­

şi numeroasele întovărăşiri deoarece în aceste gospodă- lăudînd pe muncitorii Constări şită a fost şi partea în care executiv s-au angajat ca la în ­ tiv al conducerii şi dezvoltarea

zootehnice constituite în acest rii nu a mai intrat nici o fa- L tin Irimie, Leopold Cep an brigada a vorbit despre tovară­ treţinerea culturilor, să mun­ continuă a democraţiei socia­

an, — în regiune — dovedesc mmtillÎiAe îî nn lullltfiimm ea tloe trei luni. ? Vasile"\/To e î l A VVaoIlAocşnniinur c* , PCoaItii Iţan RBAenr ea şul Nicolae Petrişor, respon­ cească în aşa fel îneît şi în a- liste au o mare importanţă

Acest lucru trebuie să dea Irina Jok, Eugenia Tarţa, Er sabilul clubului, care ţine bi­ ceastă campanie să fie fruntaşi practică.

pe deplin acest lucru. — Convins fiind de dezvolta­

Unele comitete raionale de de gîndit organelor de partid nest Cudlacec, Dionisie Bucur şi blioteca închisă. pe raion. rea continuă a legăturilor fră­
partid au aju,tat gospodăriile Membrii brigăzii, printre ca­
colective şi întovărăşirile agri­ şi sfaturilor populare, care alţii care au contribuit la aces­ ION ZAHARIE ţeşti dintre popoarele noastre,
cole existente să se întăreas­ re Ana Bota, Ana Pertea, Mir- corespondent
că din punct de vedere eco­ trebuie să ia măsuri pentru te realizări. cea Gligor şi Vasile Purcelea- mă folosesc de acest prilej pen­
nu, şi-au interpretat bine ro­
nomic şi organizatoric. Ast­ îmbunătăţirea muncii politice, A stîrnit rîsul celor din sală, lurile, dezvăluind cu curaj lip­ tru a adresa poporului iugos­
fel, în gospodăriile agricole
mai ales acum cînd în întrea­ critica satirică făcută la adresa surile din fabrică. Rămîne doar lav, tovarăşului Iosip Broîi
colective existente în raionul ca cei criticaţi de brigadă, pre
Sebeş, de la înfiinţare şi pînă ga regiune s-a creat o atmos­ acelor tovarăşi care au lipsuri cum şi conducerea fabricii să Tito şi guvernului R.P.F. Iu­
în prezent au mai intrat încă lupte hotărît împotriva lipsurilor.
876 familii cu o suprafaţă de feră favorabilă transformării în munca lor. De pildă, s-a vor­ goslavia urări de noi succeşa

socialiste a agriculturii. Or­ bit despre maiştrii Vili Mazer pe calea construcţiei socialistă

ganizaţiile de bază din comu- <; şi Aurel Susan care obişnuiesc în tara dvs. (Agerpres)]]

ne şi sate să fie sprijinite per­ în timpul serviciului.

manent de organele raionale

peste 2.000 hectare. de partid. Rezultatele obţi­ Intîmpinarea

Pe lîngă faptul că întovă­ nute în transformarea socia­ Printre „cei mariu Mryl zilei de „1 Iunie“
răşirile agricole au crescut ca listă a agriculturii, e necesar şi urmaşii lor
număr, ele s-au întărit şi din să fie discutate în organizaţii­ în raionul Ilia
le de bază săteşti, organiza­
ţiile de masă şi căminele cul­ ® Comisia de femei din să­
tul Lăpuşnic, cu sprijinul sfa­
Operaţia a reuşit turale pentru a putea fi cunos­ Uşile grădiniţei de copii nr. I puse la mijlocul m esei; scau­ tului popular, în cinstea zilei
cute de toţi ţăranii muncitori. „Mamei şi copilului“ a ame­

Statul nostru democrat-popu­ îndeplinind sarcinile de ma­ s-au deschis larg şi în stradă nul pentru tovarăşa educatoa­ Soare, flori, bucu­ najat un parc pentru copii şi a
lar acordă o deosebită atenţie re răspundere trasate de Con­ re care soseşte cu copiii ; sînt rie. Iată copilăria sădit peste 200 fire de roşii, ar­
sănătăţii oamenilor muncii. In gresul partidului, oamenii apar pe neaşteptate droaie de obiectivele care trebuie rezol­ fericită a celor care
majoritatea satelor şi oraşelor muncii vor face ca pe ogoa­ fetiţe şi băieţi, în şorţuleţe ne­ vate pentru a îndeplini toate vor duce mai depar­ dei, ceapă, castraveţi etc. în
noastre au luat fiinţă noi spi­ gre, cu guleraşe albe. Fetiţele cerinţele esteticei. Mîini harni­ te steayul biruitor
tale şi dispensare, deservite de rele patriei să crească rod au fonte roşii prinse-n păr, ce aşază fiecare lucru la lo­ al socialismului in grădina de zarzavaturi a gră­
personal medical calificat. mai bogat, iar satele să se băieţii cu părui tuns frumos, cul său, apoi încet larma se patria noastră.
dezvolte tot mai mult, contri­ toţi cu feţe zîmbitoare. încolo­ domoleşte. Pe suprafeţe netede diniţei de copii. La aceste mun­
In clişeu: Aspect din sala ( buind Ia construirea socialis­ naţi în noduri dese. copiii au de banei apar cărţi şi caiete.
_m_u_l_ui_, I_a ridicare_a n__iv_e_lul_ui plecat spre o ţintă, spre care ci au participat peste 60 de
de chirurgie a Spitalului din < trai aj întregului popor. au dorit de mult să plece. Azi, Creioane proaspăt ascuţite aş­
tovarăşa educatoare, respectîn- teaptă ca, din clipă în clipă, gospodine printre care tovară­
Lupeni în timpul unei operaţii du şi angajamentul luat faţă să-şi ia zborul şi să aştearnă :s p i^ s *ifs şele Cornelia Minulescu, Elena
de „grupa mare a grădiniţei“, pe hîrtie slove aşa cum ştiu
.......-• -s A '« ' • Cisrnaş, Eugenia Nagy, Maria

îi duce la şcoala medie de 10 cei dintr-a-ntîia. pe care le-o inspiră vîrsta lor care atît de minunat a redat-o Barna şi altele.

ani unde se vor întîlni cu „cei Au loc ultimele pregătiri. de elevi cu experienţă, cei mici Ion Creangă. • In comuna Ilia, în ziua de
21 mai a.c., s-a constituit un
mari“, care nu sînt alţii de- Clasa a fost bine aerisită, iar cu temerea pe care ne-a inspi­ „Urmaşii celor mari“ însă comitet de sprijin pe lîngă spi­
cîf „uriaşii“ din clasa I-a. la intrare doi elevi, Octavian rat-o fiecăruia primul pas în nu s-au lăsat mai prejos. în ­ tal cu un număr de 35 femei.
In şedinţa de constituire, dele­
Coloana a plecat şi odată cu Ban şi Tiberiu Lorincz repetă clasa I-a. Ei încă nu sînt elevi ceputul a fost mai greu, dealt gate de femei ca Ana Mica,
plecarea ei au amuţit glasu­ „discursul“ de „bun venit“ pe ai şcolii elementare dar prin- fel ca orice început. Au prins Marusia Crişan şi altele s-au
rile copiilor de la grădiniţă. care îl vor adresa oaspeţilor tr-un procedeu pedagogic bine apoi curaj şi poeziile, ghicito- angajat să confecţioneze pînă
Doar li s-a spus că trebuie să ales distanţa între grădiniţă şi rile şi povestea ridichei uriaşe, la „1 Iunie" periniţe de fulgi
fie disciplinaţi, să nu vorbea­ In sfîrşit, clipa mult aştep­ şcoală a fost înlăturată Din şi alte povestiri şi-au depă­ pentru secţia de copii şi casa
scă pe stradă, fiindcă aşa le tată a sosit. Din fundul cori­ cărţile elevilor de-a-ntîia apar nat firul, aducînd încredere de­ de naştere şi să amenajeze
stă bine unor copii. Pe străzi dorului, de după colţul perete­ figuri pe care încă cei mici nu plină în „talentele“ de poves­ parcul de flori din faţa spitalu­
se opresc femei şi bărbaţi, în­ lui se văd primii oaspeţi. Eu­ le-au văzut. Dedesubtul lor li­ titori ale fiecăruia. lui, la care au şi început lucrul.
duioşaţi, privind coloana ce genia Cernelea, Nicuşor Bo- tere negre pe care ei le vor De asemenea, la magazinul
trece mîndră înainte. dea, Tuby Cotoţ, Dorina Mi- desprinde abia la toamnă. După poveşti s-a trecut la „Universal“ din Ilia a fost a-
huţ, Mariana Romoşan şi Ro- socotit. Zburau bilele dintr-o menajată o expoziţie cu confec­
In clasa I-a în rîndurile „ce­ dica Toth, Gicu Nizelschi şi Cu grai hotărît şi sigur Ioan parte în alta, se umpleau pă­ ţii pentru copii.
lor mari“ pe care azi îi vizi­ toţi ceilalţi se apropie în vîr- Popa, Adrian Ilinescu şi Ioan trăţelele cu cifre mari rotunde
tează „urmaşii“ lor, e forfotă. ful picioarelor să nu tulbure Otvos au citit bucata „Vul­ sau drepte. Prindea viaţă tot ° In şcolile elementare din
pea“. Atît de mult le-a plăcut ce părea îngropat între filele raion, pionierii şi şcolarii se
Tov. învăţătoare nu mai pridi­ liniştea. celor de la grădiniţă că ar unei cărţi. pregătesc intens pentru ca nici
deşte cu sfaturile, în timp ce mai fi vrut s-o audă încăodată. unul să nu rămînă corigent
unul mai avansat, pe nume Primitori, elevii cei mari du­ Dar acum nu e timp pentru Vizita celor mici s-a termi­ sau repetent, iar în mai multe
Jean Badiu în „funcţie de con­ pă ce le-au spus „bun venit“ nat şi acum se întorc la gră­ şcoli se pregătesc programe
ducător“ dă ultimele instruc­ îşi ia fiecare pe cîte unul mai aşa ceva. Mihai Bărzăune a diniţă şi apoi acasă, unde vor artistice care se vor prezenta
mic şi împreună vor călători povesti tot ce au văzut şi au
ţiuni pe care toţi colegii lui început să povestească despre
le execută fără comentarii. pe aripi vrăjite de poveşti.

Banca trebuie deplasată mai !ală-i în bănci. „Cei mari“ păcăleala pe care şi rea ta vulpe auzit nou.

spre dreapla ; florile trebuie s-au aşezat cu ţoală siguranţa a tras-o ursului, poveste pe N. CAZAN

de „Ziua mamei şi copilului".